Lucrurile stau cam așa. Scrii un text bunicel spre bun spre funny și-l citesc trei oameni. Te gândești că asta-i karma și-ți vezi de treabă. După doi ani, îți aduci aminte de el și-i mai dai într-o doară share pe Facebook. Ete, să vezi drăcie, același text pe care l-au citit prima dată doar rudele, prietenii și dușmanii se viralizează. După încă vreo lună, te trezești că-ți scriu cei de la Actimel și-ți spun că a râs toată firma la textul tău. Și că după ce s-au potolit din râs, au mai avut și-o idee legată de el. Tu te uiți neîncrezător la email, crezând că e o farsă sau ceva, după care observi că oamenii chiar au avut o idee. Una mișto. Și c-au pus-o în practică.

Bref, textul este exact cel de mai jos și cred că o să-l recunoașteți, dar o să vă facă plăcere să-l recitiți. Iar ideea? Ideea e imediat sub text. Domnii de la Actimel au lansat o trupă, Stay Strong Brothers pe numele ei, iar băieții ăștia au niște piese inspirate exact din situațiile pe care le trăim și le întâlnim cu toții. Deci, textul meu le-a venit mânușă. Dați-i un „play” ca să vă lămuriți. În final am și o nelămurire: acu’ se pune că sunt cant-autor? 🙂

SCURT GHID PENTRU CĂLĂTORII FRAIERI DIN METROU

Prima regulă este sfântă: o călătorie cu metroul se pregătește încă de acasă. Astfel, nu trebuie să cedezi tentației de a te spăla și a folosi deodorantul. Dacă pe perioada iernii se mai permite să emani un miros oarecum plăcut, vara se interzice cu desăvârșire. Regulile spun că o călătorie este reușită după minim două zile de umblat prin arșiță fără utilizarea săpunului.

-Vrei să-ți cumperi cartelă și e coadă? Niciodată nu sta cu banii pregătiți. Ba chiar încearcă să fii luat prin surprindere de fiecare dată când ajungi, în față, la ghișeu. Abia atunci începi să scormonești, cu gesturi calme și largi, după bani. Să nu cumva să dai vreodată suma exactă sau mărunt. Alegi cea mai mare bancnotă de care dispui în momentul ăla. Un bonus ți-ar aduce încercarea de a plăti în euro.

-Ești la turnicheți și lumea așteaptă să între? Ăia sunt fraierii. Tu te strecori până în față și bagi cartela râzând șmecherește. Stai liniștit, oile care stau la coadă nu vor avea tupeul să zică nimic.

-Ai avut ghinionul imens să ajungi la tren tocmai când pâlpâie luminițele roșii și se aude vocea neplăcută care zice “atenţie se închid usile”? Consideră că ăsta e ultimul metrou din lume și altul nu o să mai vezi venind niciodată. Te arunci între uși sau măcar bagi rucasacul. O să vezi că rezultatele sunt impresionante.

-Consideră o provocare personală aglomerația de pe peron. O vei duce la bun sfârșit doar ajungând cât mai în față, lângă linia galbenă. Nu contează în ce fel, doar în dragoste și în război este permis orice. Iar acesta e micul tău război de fiecare dimineață.

-Dacă a oprit trenul și nu ești fix în dreptul ușii, faci tu în așa fel încât să fii. Te deplasezi în stânga sau în dreapta, după caz, fără să ții cont de privirile lejer ultragiate din jur.

-După deschiderea ușilor scopul principal este accederea în tren. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Ignoră-i suveran pe cei care încearcă să iasă. Ei au ajuns la capătul călătoriei, nu se grăbesc, ca tine.

-Dacă nu ai prins loc pe scaun, te poți răzbuna ținând rucsacul în spate și stând atârnat de măcar două agățătoare. Pe măsură ce se aglomerează, încerci să-ți menții spațiul vital luptând, fără să cedezi niciun centimetru noilor veniți.

-În trenurile foarte, foarte aglomerate renunță să te mai ții de ceva. Cei din jur vor fi exact sprijinul de care ai nevoie în momentele astea dificile.

-Avem un punct special dedicat pensionarilor. Pe cât posibil încercați să utilizati metroul exact în orele cele mai aglomerate, dimineața între 8.00 și 9.00 sau seara între 17.30 și 19.00. Pentru că în restul zilei v-ați plictisi de moarte acasă. Uitați-va cât mai urât la persoanele care nu vor să vă cedeze locul pe scaun. O replică de genul “pe vremea mea ținerii erau altfel” va fi binevenită, apreciată și ne va duce cu gândul la zilele de aur, din perioada interbelică, atunci când Bucureștiul era supranumit Micul Paris.

-Odată acomodat cu atmosfera din vagon, încearcă s-o destinzi cu ceva muzică bună. Dă telefonul la maxim și lasă-l să cânte. Aproape că nici nu contează genul muzilcal. Diversitatea de tipologii este atât de mare, că sigur o să găsești împrejur niște fani ai genului tău muzical. Restul doar vor savura audiția. Vei primi puncte în minus pentru ascultatul în căști. Se poate trece peste asta doar dacă ele sunt de calitate și pot fi date suficent de tare încât să poată auzi decent măcar cei din imediata ta apropiere. Instrumentele de orice fel (sau cd-player-ele ținute pe umăr) sunt și ele binevenite.

-Mănâncă! Orice și oricând. De la fructe la merdenele, mâncatul în metrou este sănatos și bine venit. Informează-te și o să vezi că toți nutriționiștii recomandă să stai în picioare când mănânci. Cică digeri mai repede și mai bine. Ori cu doctorii nu te pui.

-După ce ai terminat de mâncat aruncă ambalajele. Pe jos. Păi la câți bani dai pe o călătorie măcar atâta lucru pot să facă și ei, să măture după tine.

-O regulă universală pentru călătoritul în comun: dacă sunteți un grup mai mare nu are rost să vorbiți încet. Sunteți mulți, vagoanele fac zgomot și e păcat să te repeți pentru că amicul din capăt nu a auzit din prima ce-ai zis. Așa că mai bine ragi de la început.

-Pentru că de multe ori distanțele de parcurs sunt lungi și plictiseala e mare, o poți alunga vorbind la telefon. E cel mai bun moment să-ți suni apropiații. Iar cei din jur nu au cum să nu aprecieze că “ăla micu’ iar a făcut diaree”.

-Dacă ai prins loc pe scaun, nu are rost să-ți ții geanta, rucascul, ghiozdanul sau sacoșa în brațe sau între picioare. Este recomandat s-o așezi pe locul de lângă tine. Numai în acest fel o vei avea sub control în permanență.

-Citește presă tipărită. Desfășoară-ți ziarul pe toată suprafața lui și strâmbă-te nemulțumit când cei din jur se ating de el. Citește de la alții, dacă ai uitat să-ți iei ziar. Nu contează ce lecturează ăla de lângă ține. Îți bagi capul peste umărului lui și savurezi și tu. Eventual, dacă omul tocmai scrie ceva, poți să-i corectezi inerentele greșeli de ortografie.

-Un amendament pentru cupluri. Voi sunteți cei care arătați lumii ce înseamnă iubirea. Ba chiar unii dintre voi sunteți în pragul întemeierii unei familii. Păi nu e cazul să afle tot restul lumii asta? Și cum altfel decât prin săruturi lungi și mângâieri calde?

-Ai ajuns la destinație? Ignoră suveran acest lucru. Tu ai de citit câte ceva sau de dat un like pe Facebook. Îți faci drum spre ieșire abia după ce lumea începe să intre.

-Dacă folosești scara rulantă nu sta niciodată pe partea ei dreaptă. Nu ai de ce, este întotdeauna aglomerată. În stânga nu e nimeni și poți aștepta relaxat să ajungi sus. Ca să nu te plictisești, poți să compari mărimea piciorului tău cu tălpile galbene vopsite pe jos. E funny și trece timpul mai repede.

Cam ăsta este setul de reguli care trebuie urmat dacă vrei să-ți faci o călătorie cât mai plăcută. Și celor din jur, desigur.

mihai_vasilescu_la_metrou