Să nu luați foarte în serios ce zic acum, e posibil să vorbească foamea în locul meu și prin urmare nu sunt pe deplin responsabil de ce fac sau ce spun. Păi, dacă e posibil, ieri am poftit la o nenorocită de ciorbă. Mai era și de roșii. Sau supă, nici nu știu, cert este că n-aș mânca așa ceva nici în caz de cataclism nuclear. Aș prinde un șobolan și mi l-aș face cu cimbru și tarhon, dar ciorbă/supă de roșii tot n-aș băga în mine. Well, ieri balota șefă-mea una d-asta și-am plecat de-acolo ca să nu înec populația cu salivă. Să vă mai spun cam cum am reacționat alaltăieri când s-a mâncat shaorma?

Mdeci, ce voiam eu să zic. Ăștia, producătorii de haleală din soia, sau ăilalți cu bio, cu produsele raw-vegane și cu toate celelalte rahaturi care au împânzit rafturile prin super-market-uri, sunt niște proști. Și ei și ăia din big pharma. Vă explic eu imediat de ce.

Dacă aș avea câte un leu pentru fiecare persoană „suferindă de glandă” pe care am văzut-o la coadă la Dristor shaorma, la patiseria Luca sau la merdenelele de la Victoriei, acum v-aș pupa din Bahamas, unde aș fi ajuns cu avionul meu privat. Eu într-un Boeing 747, bagajele în altul, că nu suport înghesuiala, desigur. Iar un al treilea ar veni mai târziu, plin ochi cu bancnotele de 500 de euro care mi-au mai rămas după ce-am cumpărat Casa Poporului și Insula Mare a Brăilei (nu mă-ntrebați de ce, țin eu musai să le iau pe ambele).

Și de ce se întâmplă toate astea? Dintr-un singur motiv: nu există pe piață absolut nimic ce să poți mânca și să aibă gust de mâncare adevărată, dacă vrei să ții cură de slăbire. Bă, dar nimic. Da, știu sunt mii de rețete sărace în calorii, alte mii de chestii „sănătoase” și care ar trebui să semene la gust cu cele pe care ți-ai dori de fapt să le mănânci. Un căcat, toate sunt așa ca să fie, să te minți cu ele. De fapt, nu au niciun gust și le bagi în tine ca să nu mori naibii de foame, fără nicio plăcere. Prin urmare, cum naiba să nu stai la coadă la merdenele sau la shaorma? Cum să nu pleci cu caserolele de ceafă din Mega? Pe bune, n-ai cum.

Și-atunci, mă întorc la toți amatorii ăștia care vin pe piaţă cu porcării de soia sau raw-vegane, încercând să imite mâncarea adevărată, plus giganții din farma care se concentrează pe toate rahaturile, mai puțin ce trebuie. Vă zic, primul dintre ei care o să inventeze merdeneaua din ienupăr (sau din ce vrea mușchiu’ lor) cu gust de merdenea de la Victoriei (și cu zero calorii), shaorma din plastic și petrol cu gust de shorma adevărată (care te ajută să slăbești mai ceva ca apa plată cu lămâie) sau ceafa de porc, din câlți și șmirghel, cu gust de ceafă abia luată de pe grătar (recomandată în toate dietele de pe Planetă), ăla o să se îmbogățească scurt, în două zile. În prima lansează produsul, în a doua, juma’ de planetă stă la coadă să-l cumpere.

Mno, până atunci, azi iar mă  delectez cu iarbă. Futu-i… măcar de-ar fi de-aia de se mai numește și „cânepă indiană”.

mihai_vasilescu_carne_gratar