La metrou, la Piața Victoriei, există lift din ăla pentru persoane pentru dizabilități, lift pe care îl folosesc aproape exclusiv persoanele cu abilități, dar care nu au și abilitatea de a mai merge pe jos încă cinșpe metri până la scări, darămite să le mai și urce. Știți voi, cetățenii ăia care vor o țară ca afară, dar s-o facă alții, că ei au treabă.
Ieri dimineață coborâsem din metrou și mă îndreptam voios spre ieșire. În fața mea mergea un zdrahon, genul care ronțăie un greabăn de bivoliță tânără la micul dejun și după muncă pleacă imediat la sală, că dacă nu trage de fiare două zile la rând, simte cum îi scad deltoizii cu 0,5 milimetri.
Și cum mergea zdrahonul nostru apăsat, de se resimțeau săracele dale când călca pe ele, odată îl văd cum se oprește în dreptul intrândului care duce la liftul despre care vă povesteam mai sus. Face un pas la dreapta ca și cum ar vrea să se ducă spre lift, după care se oprește.
Băbăieți, în momentul ăla efectiv l-am simțit. Parcă ne conectasem la nivel subliminal și-am simțit cum se luptă în el binele cu răul. Cumva, parcă reușeam sa aud și dialogul mut pe care-l purta cu el însuși: „Să iau liftul sau să nu iau liftul? Să iau liftul sau să nu iau liftul?”.
Dar totul a durat doar fracțiune de secundă și, ca de fiecare dată, binele a învins. L-am văzut cum se scutură ca după un coșmar din ăla care te trezește în creierii nopții, ridică din umeri și trece cu pieptul sus mai departe: „Hai, coae, da-o dracu’, ce sportiv ești tu dacă stai după un amărât de lift?”.
Doamne, ce sentiment de mândrie m-a încercat pentru el. Pe loc i-am devenit și fan și admirator. Bravo, boss! Bravo, bă, zdrahoane! Uite că nu degeaba te duci la sala aia, uite c-ai reșit să învingi tentația unei deplasări futile cu liftul și să mergi ca un bărbat mai departe. Ai reușit să înfrunți viața și să-i iei scările în piept. Ce să mai, încrederea mea în umanitate căpăta din nou aripi și era pe punctul de a fi total restabilită.
După care, am trecut și eu prin dreptul liftului și-am apucat să arunc o privire în el, până să se închidă ușile. Era plin.
Odată pe zi, 6 etaje, dimineața când ajung la muncă urc și eu pe scări. Ar trebui la fiecare ieșire la țigară… dar lenea e cucuoană mare. Totuși pe mine mă enervează acele persoane care opresc liftul la 4 ca să urce până la 5 deși nu cară decât un dosărel. Băi dar maxim mă enervez când se întâmplă invers și coboară cu liftul de la 5 la 4. Timpul pe care îl petreci așteptând liftul e mai mare decât a merge pe scări. Comoditatea @Mișule!
Comentariu beton!33
Se numesc „lene” și „nesimțire”, nu comoditate.
Comentariu scris de pe scări sau din lift ? Că nu-s lămurit 😋
Comentariu beton!27
@Habar din pat boss… Abia la 8 intru la muncă…
Comentariu beton!15
@Baghera, știi că azi suntem liberi, da?
Opt ? Ce fel de 8 ? AM or PM ? Ce fâs oral ? 😋
@Mișule uită-te la ip ca nu comentez de ip meu obișnuit. Sunt în deplasare… 8 ore de muncă plătite x 2.5 că e sărbătoare națională. Not bad aș zice!
Comentariu beton!21
Păi la mai mare, zic. 😀
Optişpe
@Shoric văz că le aveț cu înmulțirea 😋 Da’ să știți că forma corectă îi 18+ 😉. Asta așa ca de mica unire și marea deplasare a panterelor.. doi zece, doi zece 💤
Comentariu beton!15
Poate exista și situația sa nu ai acces cu badgeul la alte etaje.. În clădirea în care lucrez, dacă vreau sa merg la etajul superior, singura varianta e liftul. Dar da.. în mare parte e vorba de lene, nu situație de genul.
Trece timpul… Sunt la program
Au invatat ca butonul sageata jos este ca sa cobori un etaj, si butonul sageata sus ca sa urci un etaj?
Eu nu folosesc liftul.
Încercă sor-mea mereu să mă convingă să urc cu liftul când merg la ea. Sunt doar 5 etaje.
…. și se miră că eu rămân slabă și cu o condiție fizică bună……
Se dezbate încă. Ce zici?18
Sor-ta nu e? Slabă, zic.
@Mihai, pare că nu ar fi . A luat-o Anouk pe toată. Zvelteţea.
@MV, nu. Ca să nu fiu foarte rea nu zic mai mult.
@Solandi, 🤪
@Solandi, tu esti sor-sa? Ca vad ca stii detalii despre Anouk 😉
@Radu,
Dar ce, numai o soră poate şti detalii despre cineva? Poate că sunt vecina de la 5. 😃
Și totuși….N-ai de un’ să afli ce s-a petrecut cu adevărat în mintea omului.
@Victore,
Eh, nu! El face prognoze meteo de-l ții minte toată viața și crezi că se blochează într-un creier lucrat la sală?
Comentariu beton!19
Mie mi s-a părut că s-a cam lecuit după câte blagosloveli și-a luat pe vremea când o ardea cult pă ramura meteo! Altfel se pare că mai bunghește latura umană a subiecților. Că dacă n-ar fi așa, praful s-ar alege de blogul ăsta. Tu n-ai pleca pe pustii când ai vedea că e mai rău decât Ioan Botezătorul care predica singur în pustiu?
Eu am vecini care iau liftul de la parter la…1. Băi, nici dacă aș fi avut hernie nu aș fi făcut asta…Nu mai zic că liftul nostru e și unul de contemplare în oglindă. Până urca el un etaj, eu urc pe jos cam două…
La mine în bloc liftul nu oprește la 1 😛
Dar la serviciu da… și nimic nu mă enervează mai tare în lift decât să fie full și să oprească la 1 ca să ia un/o ins/ă care nu poate coborî un etaj😬
Răutăți gratuite, @Vasilescule, nu dă omul o poală de bani pe shake-urile cu proteine ca să consume nutrienții pe scări, la metrou. Erau pân’ preajmă gazele care să-l admire? Păi tu crezi că ăla-și încordează glutealii pentru ochiu’ tău? Io cre’ că încerca omu’ să-și optimizeze investiția.
#numaifițheitări
Comentariu beton!34
Băi, nu mă gândisem la asta. Da, frate, omu’ mergea la „consum”, ca la mașini.
Aia e, măi, când te-ai ajuns ș-o arzi pe bogățeală, cu chipsuri de quinoa și friptură de subraț de prepeliță, nu te mai gândești și la amărâți, privești lucrurile doar prin lentila ta. 😛
Comentariu beton!20
Sportiv 100%.
Dacă le dădea o fatală de genul: pot să mă strecor și io în lift?🤣
Q.E.D.
Comentariu beton!16
Sau scotea doi ca să intre el.
MV nici un rand despre mica unire?
Sau nu mai e la moda? 🤔
Cum să nu, uite aici un rând: azi e mica unire.
E tare ironia, plina de sentimente nationale 👍
Pe desktop e doar jumătate de rând.
Comentariu beton!21
Recunoaste,esti invidios pe bicepsii tipului….barbatii astia ….se invidiaza mai rau decat femeile.Astept scarile rulante ,liftul imi da claustrofobie
@Claudia, nu prea cunosti barbatii. singura invidie de factura fizica intre barbati e la dus. si si-atunci, se termina repede ca ala ce o are mai mare nu rezista la mistouri si pleaca :)))
OStaţia de metrou Titan. Acum 3 ani. Pe seară. Îmi așteptam consoarta să vină de la serviciu (dap, după 19 ani de convieţuire încă sunt pe genul romantic). Trec garniturile încarcate ca la Mineriada faza 1 pe București. Coboară o bătrânică. Împingea un cărucior cu un băiat cu dizabilităţi. Se duce către liftul special. Coadă. Tineri, oameni în putere. Am simţit că nu o să ia liftul. M-am oferit să o ajut să ridic căruciorul pe scări până sus, la ieșire.
M-am uitat în jur. Nimeni nu a schiţat un gest de ajutor. De o parte a căruţului eu, de cealaltă parte, bătrânica. Efectiv, în clipa în care am vazut că nu vine nimeni să ne ajute, am urlat. Oameni buni, să vezi pe unu’ la 1,90, cât muntele, urlând,nu este ceva frumos. Am simţit atât de multă ură faţă de neamul omenesc că aș fi făcut chestii nasoale. În timpul ăsta s-a alarmat doar gardianul. Care a venit să mă întrebe ce am de urlu. I-am explicat situaţia și m-a întrebat dacă am nevoie de ajutor (Jesus!!!). Am dus împreună băiatul până sus. Ceilalţi, ce așteptau liftul, au rămas impasibili. Sau cu telefoanele în mână. Gata să sune la 112. Că le punea cineva integritatea în pericol. Când m-am întors pe peron, nu mai erau. Urcaseră cu liftul.
Comentariu beton!40
„Băi, labagiilor, ieșiți, în p@#$ mea, afară din liftul pentru handicapaților, sau vreț` să vă ajut?!”
Comentariu beton!23
@ Tiberiu
Aș fi avut o mega-plăcere, dar se lăsa cu prea multă durere. Pentru toată lumea. Am explicat și mai jos: nu ar fi fost de folos nimănui.
Pe capul meu este o cicatrice de vreo câțiva centimetri. Stă acolo de foarte mulți ani. Este o mărturie a faptului că NU POȚI AVEA ÎNCREDERE NICIODATĂ ÎN PRIETENI, pentru că, nimeni nu te ajută atunci când i se poate face rău. Toate „semnele” pe care le am pe mine sunt că urmare a unor chestii care erau la început fapte bune (sărit în ajutorul unui tip care era bătut de alții, oprit niște huligani să bată niște copii pe un teren de fotbal, etc.). Partea proastă atunci când ești „mare” este că toți vor să se bată cu tine. În grup. Așa că, imaginează-ți!
Comentariu beton!31
Eu la muncă am două lifturi. Unul lângă celalalt. Într-o zi, când mă întorceam de la fumat, găsesc în fața lifturilor un tip. Stătea cu mâinile în buzunarele pantalinilor. Nu apăsase pe buton ca să cheme liftul. Avea ledul stins, așa mi-am dat seama. Eh, zic în gând, n-o ști cum funcționează. Îl ocolesc, întind o mână către butoane și apăs. Mulțumesc, îmi zice. Cu plăcere, îi zic și eu. Vine liftul, urcăm, eu apăs pe 3. El nimic. Se uită la mine, cu o sprânceană ridicată, tot cu mâinile în buzunare și spune: pe 1 nu apeși? Mă uit și eu la el, ridic și eu o sprânceană, și-i răspund: neah. Scoate o mână din buzunar cu un efort maxim, cu colțurile gurii lăsate în jos și scârbit așa, apasă pe 1. Doar că între timp ajunsesem la 2 și urcam către 3. Apasă năuc pe toate butoanele, ajungem la 3, ies și-l aud: mulțumesc! O zi bună! Cu plăcere îi răspund.
5 minute mai târziu era tot în fața lifturilor, dar de la 3 de data asta, cu mâinile în buzunare și cu ledul stins.
Ce credeți? Aveți aceeași senzație ca a mea, că omu’ voia să fie răpit?
Comentariu beton!33
Io cred că omu’ se scărpina la oo şi na, cum să lase aşa activitate plăcută ca să scoată mâna să apase pe nişte butoane.
Comentariu beton!26
@ElenaP
Cred că ai dat peste un evreu fix în ziua de Sabat. 🙂
Comentariu beton!21
@Shoric, :))))). Așa rău (și mult) să-l mănânce?
Neah, n-ajunsese la manichiură. 😜
@Constatine, și ăștia nu fac nimic de Sabat? Adică nimic-nimic? Adică chiar așa nimic? :))
@didino, la manichiură n-ajunsese?? Că eu aș zice că la altceva. Dar sunt o doamnă și mă abțin.😎
@ElenaP
Chiar nimic. Doar strigă după ajutor. Un român care locuia în Israel mi-a povestit cum a mers să îi închidă lumina unui evreu de Sabat, ca o uitase aprinsă. Cică își fac mâncarea dinainte și nici nu o încălzesc. Duc la extrem chestia cu „nefăcutul de nimic în ziua sfânta”. Nu credeam că este așa, până nu am început să lucrez cu evreii. Nici nu-mi răspund la email sâmbăta. Dar, duminica, la prima oră, când este somnul mai dulce, cine trimite mesaje sau sună?
Comentariu beton!21
@Eleno, păi poate nu avea omul unghiile lăcuite și îi era rușine să le etaleze în fața ta. 😜
Curiozitatea mea e cât te mai ține povestea asta cu abținutul, mi-e să nu-ți dăuneze naibii.
Eh, ma bag si eu ca chilotii in cwr. Cred ca in realitate el se masa la oo si astepta sa i se intareasca batul, ca sa apese butoanili. Unii sunt mai educati, nu pun mana pe orice, le e frica de virusi.
Comentariu beton!15
@Constantin, lasă-mă să ghicesc. Vreun partener evreu?
Da, @Mariuse, cum zici tu. Le e frică de viruși, dar de orbire, nu?
@Constantin, cică nu au voie să se folosească de tehnologie. Evreii, de Sabat.
Dar dacă era evreu nu avea voie să urce cu liftul.
@ Anouk
Dacă nu apasă pe nimic, poate să folosească și mașina. D-aia nu a apăsat butonul. 🙂
Oricum, am un vecin evreu la țară (căsătorit cu o româncă, evident). Cică evreii nu au voie să mănânce carne de porc. Plăcerea lui este să stea iarna la tăiatul porcului. Prima dată când a venit a fost super nostim, mai ales că vorbea românește stricat. Noi, ca românii, facem pomană porcului. Și îi invităm pe toți din jur la un pahar de vorbă și o bucată din purcel. Vine și Aaron. Începem să facem frigările și toate cele. Normal, îi dăm și lui. Țuică. Bea vreo 2-3 păhărele și începe să i se deschidă apetitul. Mă uit la comeseni și îi zic lui Aaron: „Nu vrei și niște carne?” Se uită la noi și zice: „Ba da”. Îi dăm carne. Bagă omu’ în el de zici c băteau turcii la gură lui. „Vezi că asta este de porc”, i-am zis. „Știu” îmi răspunde el. „Și ai voie la religia ta?”. „Nu.” „Băi, ești nebun, înseamnă că te-am spurcat”. „Spurcat pe mine, nu, nu, nu…” „Băi omule, ce o să zică evreii tăi când vor auzi că ai mâncat porc în România?” ” Dă-i naibii, că e proști. Nu știe ce este bun”.
Comentariu beton!16
Da’ de ce nu ai luat băiatul cu căruciorul să te bagi şi să le juleşti umpic picioarele ălora care stăteau la coadă ? Ăăă, era pt. Constantin comentariul
@Shoric
Eram în stare, dar nu ar fi fost de folos nimănui. Dintr-o fapta bună ar fi ieșit un rahat. Așa, urlând (nu a fost frumos ce am făcut, recunosc) m-am eliberat. Și măcar am atras atenția cuiva. Care m-a ajutat.
Faptă bună era să împarți și vreo câteva ghionturi, cu ghiolbanu` tre` să fii ghiolban X 10, e singura chestie pe care o pricepe.
Părerea mea, după 15 ani printre ortacii plantatori de panseluzde în cap de student.
Daca tot era pe fapte bune, trebuia sa urce in lift,peste aia, sa ii faca pizzalift.
@MAS
Era de un pongo, nu zic nu. Dar, am explicat mai sus (în comentariul pentru Shoric).
în septembrie am primit un bilet de tratament la băi la saturn, hotel hora
și am primit cameră la etaju 13 treisprezece 😐
16 zile am urcat și coborât cu liftu de la parter la etaju 13 de cel puțin 5 ori pe zi
să nu aud de lifturi, că înnebunesc 😣
și ce priveliște era de acolo de sus, holly molly
Comentariu beton!16
Umflatul nu prinsese loc în lift,de-aia nu l-a luat. E același cu cel ce urcă în orice mijloc de transport in comun aproape primul,numai gândul că n-ar găsi loc pe scaun îl înfioară;e genul care nu dă locul unui bătrân sau unei femei,de ce nu,sau unei gravide care poate mai are și unul de mână. Mă recunosc în situația de a fi neobservata de câte o matahală ca asta,cu un copil cu probleme și cu celălalt gravidă la vremea aceea.
Cine știe ce o fi fost în capul tipului?! Chestia e că mi-am dat seama că îmi propusesem ca de anul ăsta să nu mai urc cu liftul la muncă (2etaje) și acasă (3etaje) dacă nu am bagaje greoaie. La muncă mi-e teamă să nu ajung în întârziere (evident pare mai scurt timpul de așteptare la lift🤔!), dar acasă?? cobor mai mereu pe scări, oriunde aș fi.
Dacă nu sunt pentru marfă sau persoane cu dizabilități, sau e de urcat doar un etaj, maxim doua, eu folosesc din plin lifturile. Clădirea unde e sala la care merg are 3 etaje și lift. Din ăla de pe vremuri. Cu rotiță, cu blocaje din când în când, cu lumină care se stinge uneori. Maxima a fost când cineva ne-a zis că a căzut cu tot cu lift în gol vreo două etaje. Din fericire nu până jos, a trăit să povestească in persoană. Aș vrea să pot spune că majoritatea celor care ne-am confruntat cu astfel de situații, sau am aflat de ele, am inceput să folosim exclusiv scările. Dar aș minți. Eu, de exemplu, il folosesc invariabil la urcare (s-au făcut ceva reparații intre timp, nu că m-aș baza pe ele) și-mi fac o cruce mare inainte. Și, eventual, vreo glumă macabră. Cam cum cred că-și fac și cei care folosesc, de exemplu, metroul bucureștean. Sau cei care locuiesc în blocuri cu bulină. Sau cei care circulă cu mașini foarte vechi. Din când în când m-a mai atenționat câte un gând razleț că poate ar fi mai bine să renunț complet la acel lift, altul m-a mai dojenit că sunt iresponsabilă, altul că ba chiar inconștientă, dar le-am ignorat. Până azi, când am dobândit o motivație în plus- urcatul scărilor inainte de sală va face parte din incălzire. Uneori, cel puțin. Mulțumesc, zdrahoane!
Da’ tu chiar cauți pericolul? Știi culmea cutremurului: să urci cu liftul și să cobori cu etajul 😋
Pentru ce mama draqului te mai duci la sală? Ptiu … așa ceva… ursuleț cu șorțuleț și Anduța prin coteț (lift). Dă-i înainte cu schimbarea!!! de sală …
Ps. Anduța, care este cea mai mare frică a ta ? Exceptând dreapta și înfricoșătoarea judecată,ofc😉
Il găsesc fără să-l caut. Și uneori il ignor.
Că-mi place genul acela de sport.
În acest moment – că mi s-a rupt o unghie și programare e posibil să mi se confirme abia pentru luni.
Unde trudesc io nu se intampla din astea de zice Mihai. toti ne respectam intre noi, mai mult sau mai putin. 🙂 oricum, noi avem afise la munca, pe toti peretii, care ne zic sa luam scarile si nu liftul. ca e mai sanatos, si asta scrie tot pe afise. cam toti stim sa citim, dar nu toti intelegem, asta-i partea a doua. io, de exemplu, prin natura a ceea ce prestez, fac cam 4-5 km pe timpul verii zilnic, pe jos, asa ca si la plecare si la venire la job tot iau liftul, mai de lene mai de comoditate, mai din cauza ca am bratele pline cu de toate. dar totusi nu-i inteleg pe aia care fac doar munca de birou si cand coboara de la 2 la 1 iau liftul. nu cred ca e lene, cred ca e deja un mod de viata, de regula persoanele care fac asta cantaresc cam de pe la 120 de kile in sus.
Scumpă și distinsă doamnă Anduța, mulțumesc!
Sunt profund emoționat că aveți sentimente vis-a-vis de mine. Atât de emoționat încât atunci când, în timpul exercițiului pentru sternocleidomastoidian, mi-a sunat telefonul atenționându-mă despre mesajul dumneavoastră, m-a părăsit toată inspirația. Nu știu ce să mai fac în seara asta, așa cum nu știu încă exact pentru ce-mi mulțumiți. Dar ce mai contează? Nu mai pot face mai nimic. Cred c-o să renunț și o să mai fac doar … împingeri!
Cu adâncă considerație vă salut!!!
Opa … fân club ?
Fâs club.
Eu tin cu Anduta!
Fâl – fâl club 😋 autocorectorul democrat-liberal 😉
Aveți grijă la sternocleidomastoidianul Zdrahonului, pare încordat. Cred că exercițiile de yoga nu și-au făcut efectul.
Eu pun pariu că şi @Zdrahonul, băiat fin care scrie cu diacritice, când a dat click pe Trimite, când a văzut că i-a apărut postarea aiurea a zis : fuck, iar nu am clikuit numele şi adresa de mail deşi am bifat să rămână acolo de câte ori postez comentarii. Namaste domnu’ valentin 🙂
Toate ca toate, dar eu tot nu am înţeles pentru ce i-a mulţumit @Anduţa zdrahonului. Nici el.
Se poate să primim un răspuns clar şi concis? Să-şi recapete omul la loc inspiraţia, că se dezumflă doar expirând.
N-am aste`, n-am alte … Fuck asta, fuck ailaltă … Tot un drac. E bine că ne respectăm, zic eu. Puțină lume zice de mine că-s băiat fin, așa că vă mulțumesc și dumneavoastră pentru așa compliment. Și da, mai înjur uneori, dar acum chiar n-a fost cazul.
Toate cele bune vă doresc încă o dată!
P.S.: Cine-i domnu` Valentin?
Solandi, pentru asta: „Hai, coae, da-o dracu’, ce sportiv ești tu dacă stai după un amărât de lift?”. Știu că era dialogul lui interior, dar chiar a facut sens pentru mine treaba asta, fără ironie. Nu că m-aș crede eu vreo mare sportivă, dar atât cât fac sport, măcar să transform potențialul pericol al liftului cela în ceva mai util, mai sănătos, mai sigur.
Mă gândeam eu. Numai că, nefiind nici pe departe ce gândea zdrahonul (am văzut în epilog că de fapt se oprise fiindcă liftul era plin 😀 , nu că era el nehotărât sau îl mustra conştiinţa de sportiv), logic era ca mulţumirile să meargă la Mihai. Pentru imaginaţie debordantă.
Oricum ar fi, mystery solved.
Cred că m-am dereglat…
@Habare am citit vând club… după 10 ore de muncă și 40 de minute de mers pe jos că nu a mai venit autobuzul…
Eu păstrez speranța că poate, totuși, Zdrahonul și Mihai au fost gând la gând. Dar da, corect, mulțumesc Mihai, mulțumesc Zdrahoane!
Urci cu liftul si jumatate de etaj daca s-ar putea, atunci cand inima o ia razna si cand te grabesti sa prinzi autobuzul… sau cand dai cu aspiratorul doar in mica baie… etc.