Iar m-am amuzat pe interneți zilele trecute când am văzut cum au sărit feministele de cur în sus pe motiv că: “mvaaai, dar cum poți să spui că nu există prietenie pură și dezinteresată între femei și bărbați, cum poți să râzi de un sentiment atât de pur?”. Aăă, păi vă zic eu de ce, pentru că nu există.

Băbăieț’, printre puținele lucruri pe care le-am învățat în viața asta (mă rog, o fi și din cauză că prind foarte greu și uit extrem de repede, nu zic) prietenie total dezinteresată între bărbați și femei nu prea se întâmplă. Unde “nu prea” înseamnă cam spre deloc și niciodată așea.

Desigur, ar exista câteva excepții:

Unu. El e gay. Aici nu mai stau să explic, bănuiesc că situația e limpede ca apa de izvor.

Doi. Ea e gay. Hmm, deși pare la fel de limpede, n-aș băga mâna în foc că flăcăul nu năzuiește s-o prindă o dată cu garda jos și să-i arate el cum stă treaba cu pionierul la ecluză.

Trei. Amândoi sunt gay. Până nu-și face unul dintre ei schimbare de sex, lucrurile sunt safe. După, nu mai garantează nimeni nimic.

Patru. Ea e urâtă cu spume, el nu. Ăsta e un caz pur teoretic. În viața reală nu există așa ceva. Să mi-l arătați voi pe făt-frumosul ăla care iese la cafea cu prietena lui care arată ca Muma Pădurii într-o zi proastă.

Cinci. El e urât ca dracu, ea nu. Tocmai mi-am dat seama c-am scris de pomană excepția asta. Eram de față când un prieten bun de-al meu a aflat că duduia cu care umbla pe vremea aia l-a înșelat cu cel mai urât bărbat pe care l-am văzut eu vreodată. Și da, toți trei erau prieteni buni între ei. De-aia zic, puteți să nu luați în considerare prostia asta de exemplu.

Și cam astea sunt. În rest, dragii mei, nimeni niciodată n-a văzut cazuri de prietenie între femei și bărbați în care măcar unul dintre cei doi să nu spere că odată și-o dată tot o să se joace cu celălalt de-a animalul cu două spinări. Nici măcar săracii ăia care stau în friend zone n-o fac pentru că nutresc “sentimente pure de prietenie”, ci pentru că în diminețile lor erecte visează că vor avea cândva ocazia să-i arate “prietenei” mielul cu o singură nară.

Well, dar poate că sunt eu într-o regretabilă eroare și mă înșel amarnic (n-ar fi o noutate, mi s-a mai întâmplat și când eram mic). Ce voiam de fapt să-ntreb, aveți voi exemple de prietenie d-asta pură și dezinteresată între reprezentanți ale celor două sexe?

Da’ aș prefera să știu că vi s-a întâmplat vouă, nu că v-a povestit un văr de-al doilea despre cea mai bună prietenă a lui care e vecina de la doi. Nu de alta, dar sigur-sigur văru’ omite să vă spună și partea în care se duce noaptea la doișpe să-i repare femeii televizorul.

Deci? Care cum stăm?

mihai_vasilescu_prietenie_femei_barbati