Text scris de Elena.

Nu vă mai săturaţi de râs când vine vorba despre femeile puternice. De băşcălie nu vă întrece nimeni. Nici chiar voi între voi nu vă întreceţi. Toţi sunteţi nişte mirobolanţi şi neasemuiţi. Mai ales voi ăştia care vă apropiaţi veritiginos de 40 (vorbesc de ani, nu de centrimetri). Eventual şi puţin căsătoriţi. Cei care sunteţi mereu pregătiţi să cuceriţi femei fără număr, deşi e puţin hilar mai ales că n-aţi primit încă rezultatul analizelor de laborator că să aflaţi de ce faceţi pipi roşu şi de ce cele două ouă s-au transformat într-unul singur.

N-ai ce să faci! Ştiu. Steaua norocoasă n-a prea luminat la naşterea ta, ursitoarele au fost chitroase şi-ai tot tras beţişorul ăla scurt de-a lungul vremii. Te consideri o victima a sorţii, iar căsnicia ta este deja coşmarul vieţii tale de flăcău viril care porneai tu în viaţă cu nişte vise. Erotice. Pentru că femeia de lângă ţine nu mai e anaconda pe care ai ales-o să se şerpuiască pe tine toată viaţa. Şi parcă s-a şi acrit şi te simţi exact ca-n bancul cu untul. Îngrozit că următorii 5-6 ani vor trece foarte repede şi nu poţi pierde nicio secundă de erecţie, începi să găseşti soluţii care mai de care mai cretine.

Prima dintre ele este abonamentul la sala. În afară faptului că este locul unde (în inconştienţa şi nemernicia ta) crezi că vei întâlni demoazela aia care pe tine te aşteaptă, nebunule! Vrei să-ţi remodelezi trupul îmbâcsit de ciorbă de perioșare, cartofi prăjiţi şi de micii aia pe care-i cerşeai în fiecare zi a vieţii tale de babuin. Că aşa a fost să fie! Să ai tu parte de o nenorocită care ţi-a manacat zilele şi care ţi-a distrus viaţa şi corpul frumos. Şi plin de nervi alergi pe bandă ca să-ţi lucrezi picioarele proaspăt epilate pentru a putea să porți pantalonii ăia cu vedere la glezne. Din tabloul ăsta singurele lucruri care-ţi lipsesc sunt pieptul dezgolit, epilat şi el, părul dat peste cap şi un lanţ la gât cât unul de bou priponit în lucernă. Da’ niciodată nu e prea târziu.

Și lucrurile parcă-parcă încep să se aşeze. Fata de la recepţie începe să-ţi zâmbească lasciv în timp ce-ţi arată că n-are un stomatolog pe care să-l placă, intructoarea de la sala care arată bine doar de la o distanţă suficient de mare, a început să te remarce. Ţi-ai dat seama de asta pentru că de câte ori eşti la aparate vine şi te întreabă: lucrezi sau te odihneşti?

Aşa că treci la pasul doi: poze pe toate aplicaţiile de socializare. Şi începi: eu cu mine, eu la sala, eu la restaurant de fițe, eu pe barcă, eu sub barcă. Mizerii d-astea menite să te arunce în cuşca cu lei a femeilor dornice să afle dacă cei ca tine chiar o au mică sau e doar mit. Cumva înţeleg de ce va găsiţi unii pe alţii. Creierul v-a fost împărţit la naştere. Între voi.

După ce ţi-ai lucrat muşchii abdominali suficient de mult încât să-ţi poţi suge burta pentru impresia artistică, după ce ţi-ai umplut lista cu botoxate supărate şi neînţelese care privesc bărbatul ca pe un gândac strivit de tocul cui al pantofului, a venit momentul să ieşi la agăţat. Timpul nu aşteaptă pe nimeni şi tic-tac nu e tocmai sunetul cel mai plăcut pentru tine şi mădularul tău care deja a început să dea semne grave de avarie.

Invariabil toate femeiele cu care vei ieşi în oraş îţi vor spune că un bărbat puternic ca tine n-au mai găsit niciodată. Că sexul până acum a fost o glumă proastă pentru ele şi că practic mai au un pic și fac cataractă de la atâta dat ochii peste cap datorită orgasmelor în lanţ pe care le provoci tu. Pe scurt, că scopul naşterii tale a fost să provoci plăceri nebănuite tutuor femeilor.

Şi ce dacă eforturile tale de a presta ca la carte se lasă cu febră musculară, dureri de coloana şi scuipat întins pe tricoul mulat. Mai contează? Dacă ele te fac să vezi roz, steluţe şi zâne cu aripioare apretate şi bucile goale. Te mai scot din starea asta doar urletele femeii de acasă care te fute la cap. Şi te uiţi nătâng la ea şi nu înţelegi cum de nu-ţi observă transformarea. O vede, să ştii! Doar că pentru ea e o transformare în penibil. Ăla în care ai căzut crezând că o femeie sănătoasă la cap te-ar putea fute pentru trup sau mărime. Şi-i provoci un soi de milă combinată cu dorinţa de a te ucide.

Momentul ăla în care ea, femeia de acasă, îşi va vârî picioarele în drumul asta al tău presărat cu impresii de labagiu trist, se va încheia pentru ţine cu trei concluzii: că este o curvă proastă şi invidioasă, că şi-a găsit vreun leşinat corporatist cu bărbuţă şi ochelari pătraţi şi că va veni înapoi la tine cu genunchii însîngeraţi de la atâta implorat să fie iar cu tine.

Prostane, să-ți spun un secret: nu e curvă, nici proastă, nici n-are pe altul care i-a zăpăciţi minţile tulburate de manifestările tale de maimuţă în călduri. Este doar un om care a decis că circul ieftin este un spectacol pentru care nu vrea să plătească. Nici măcar cu hohote de ras.

Şi îţi mai spun ceva: condiţia umană este universală. Şi e aplicabilă şi pentru zâneta asta nouă a ta, chiar dacă pare miezul din gogoaşă acum. Dacă îţi imaginezi că după o zi de muncă (dacă va avea job vreodată) nu o să-i pută picioarele, te înşeli. Dimineața va avea aceleaşi probleme cu șobolanul mort din gură, iar momentul ăla în care tu vei cere de mâncare se va încheia tot cu: mişcă-n paştele mă-tii la frigider şi ia-ţi!

Ştiu, ți-am distrus lumea! Dar mi-a plăcut rău să fac asta.

mihai_vasilescu_varsta_doua