What’s up, doc ?

Tocmai ce-am vazut un vecin de cladire corporatista, schiopatand cu ravna intr-o orteza proaspat capatata. Si mi-am adus aminte. Pe asta trebuie sa v-o spun.

Acum vreo 3-4 anisori am avut „inspirata” idee sa ies la un fotbal intr-o minunata seara de vara. Idee care s-a soldat cu o entorsa de toata frumusetea. La doctor nu m-am dus, pentru ca sunt barbat (deci sunt foarte curajos) si pentru ca „timpul vindeca tot”. Numai ca de data asta timpul se scurgea si glezna mea ramanea tot nevindecata. Trecusera vreo doua luni de la nefericita seara de fotbal. Eu tot schiopatam din greu si epuizam stocurile de diclofenac ale farmaciilor din zona mea. Pana cand m-a vazut prietenul meu, George. Care s-a luat cu mainile de cap:

– Bai, trebuie sa te duci la doctor!

– Nu ma duc ma, ca mai am un pic si-mi trece.

– Te duci, ca nu-ti mai trece in veci.

Si se apuca George sa-mi zica o preafrumoasa poveste despre cum il durea pe el un calcai (asa e, il duruse cu ceva timp inainte, nu „baga in ele”) iar cand n-a mai suportat durerea si-a facut progrmare la clinica M. Acolo a avut mare noroc si a fost programat la domnul doctor A. Ortoped. Care domn doctor s-a dovedit a fi un profesionist desavarsit. „Mi-a luat piciorul care ma durea si mi-a citit in el”, ca sa-l citez pe George. Reteta plus cateva sfaturi cu miscari recomandate si o saptamana mai tarziu, calcaiul lui George era zdravan ca o copita de cerb. Na, m-a convins omul. Asa ca, pun mana pe telefon si fac programare la Clinica M. Si nu numai ca fac programare, dar o fac la domnul doctor A. Voiam si eu sa-mi citeasca in glezna. Asa ca am asteptat cu nerabdare sa ma prezint la programare.

Ajung la clinica M. Le spun ca am programare la domnul doctor M. Ah, ca sa nu avem vorbe, clinica M este privata, da ?! – Etajul 1, prima usa pe stanga, mi se spune.

Ma duc. Bat la usa si intru in cabinet. Un cetatean cu o sexualitatea incerta statea la un birou. Semana un pic a femeie, dar mai degraba aducea cu un tip mai uscativ.

– Buna seara, domnul doctor A. ?

– Buna seara, zice. Domnul doctor A. nu este azi, eu sunt doamna doctor C. si ii tin locul.

Retineti, clinica privata, da ???!!!

– Pai aveam programare la dumnealui, zic eu.

Unde ma-sa era cititorul meu in glezna ???

– Va ajut eu, zice doamna doctor cea degraba asemanabila cu un barbat.

Daca pana aici a fost vina lor, de aici incolo vina imi apartine mie. Trebuia sa zic „multumesc, nu” si sa ma mai intorc cand stiam sigur ca e acolo „cititorul in glezne”. Dar nu am facut-o. Am ramas sa ma examineze hermafrodita(ul). Care s-a uitat la glezna mea, dar in privirea ei vedeam ca nu „citeste” nimic. Si pentru ca nu citea, m-a trimis la radiografie. Se facea tot la ei acolo. Tot pe bani, da ? Nu ma intelegeti gresit, stiam ca sunt la clinica privata, unde totul costa. Nu la asta ma refer, ci la tratamentul primit.

Am facut radiografiile. La ambele picioare, ca asa se procedeaza, cica. In zece minute eram inapoi la doctorita cea incerta sexual.

– Aaa, pai nu aici, zicea ea. Trebuie sa mergeti sa v-o interpreteze.

Zau ? Pai si tu cu ce mortii ma-tii te mai ocupi aici ? Deci asta nu stia sa citeasca nici macar in radiografie, d-apai in glezna mea!? Ce sa fac, sa stau sa ma cert cu ea ? Ma duc la interpretare. Acolo, un alt doctor imi ia radiografiile pentru ambele picioare. Se uita peste ele. Si zice:

– Aveti probleme mari la glezna dreapta!

– Perfect, zic. Rezolvam si cu glezna dreapta. Dar eu am venit aici pentru ca ma doare foarte tare glezna STANGA!!!

Si mi-am insotit vorbele de cateva ghemuiri usoare pe  glezna dreapta, ca sa vada omul ca e sanatoasa.

– Nu se poate, zice. Am radiografiile in fata. Problemele sunt la glezna dreapta.

Si se apuca sa-mi explice cum ca de-abia pot calca in DREAPTA. Mie deja mi se ridica tensiunea. I-am aratat omului glezna stanga umflata si cu o culoare spre vanat. Apoi pe cea dreapta, care nu avea nimic. Se uita contrariat cand la mine cand la radiografiile de pe panoul din fata lui. Apoi a decis:

– Repetam radiografiile!

Cum dracu’ sa nu le repetam ? Fusesera mai scumpe decat consultatia in sine.

– Repetam zic, dar nu pe banii mei.

Nu prea i-a convenit. Dar a sunat sa anunte ca ma duc si ca trebuie repetate, fara cost. M-am dus, le-am facut, m-am intors la el. Ghiciti ce ? Tot la cea dreapta aveam problemele. Stanga, pe care abia puteam sa calc, era perfect sanatoasa. De fapt, mi-o dadea ca si exemplu pentru alinierea a nu stiu ce oase. Bun, bun asa o fi. Dar pana una alta, cea sanatoasa ma doare de mor. A ridicat din umeri. Mi-a zis sa ma intorc cu radiografiile la doamna doctor C. Pana ajung eu acolo, o s-o sune si el sa-i spuna ce si cum. M-am intors la „zana” (sau „zanul”) mea. Intre timp fusese informata. A inceput sa-mi spuna tot de glezna mea care nu avea nimic. Eu turbam deja de nervi.

– Doamna, nu mai vreau sa aud nimic despre glezna DREAPTAAAA !!! Nu am venit pentru ea aici! Ce pot sa fac pentru stanga, ca ma doare de mor ?

– Pai s-o tineti bandajata cu fasa elastica (exact asa ma prezentasem acolo) si sa va ungeti cu diclofenac !

Speachless! Ma costase in jur de 250 de lei, ca sa-mi recomande ceva ce eu faceam deja, cand m-am dus acolo !!! I-am explicat ca faceam deja toate astea. A ridicat din umeri. Mai mult de atat nu avea ce sa-mi recomande. Sa nu credeti ca exagerez. Exact asa s-a intamplat.

De la „cititorul” in glezne am ajuns la femeia-barbat care imi recomanda ceva ce-mi putea spune si bunica-mea. Ah, ba nu. Mi-a mai zis ceva: „sunt sanse sa va doara toata viata”!!! Cam in ce stare credeti ca eram cand am plecat de acolo ? Si cam ce credeti ca gandesc eu despre clinica M. ?

Cat depre glezna mea (nu e cea din poza de mai jos)… Nu, nu ma mai doare. S-a refacut complet (timpul, da). Doar stiti ca eu alerg. Cu glezna in halul ala, abia puteam sa merg.