35,265 cititori

Șlapii cu blană sunt noii teniși cu toc

Sâmbătă pe la prânz mă plimbam liniștit prin Sibiu când de nicăieri au apărut animăluțele de mai jos. Le purta în picioare o domnișoară, dar „purta” era doar o chestie relativă. Sunt convins că blănoșii aveau propria lor viață și doar printr-o fericită întâmplare se deplasau în aceeași direcție cu domnișoara. Sau erau foarte bine dresați.

Oricum, pentru că păreau blânzi, am vrut să-i mângâi și să mă joc oleacă cu ei, să le fac „ghigi-ghigi-ghigi”, dar s-a uitat stăpâna cam urât la mine și-am renunțat. Pâna la urmă e de înțeles, nici mie nu-mi plăcea să-mi mângâie câinele toți necunoscuții.

Continuarea

21,874 cititori

Unde se duc nunțile simple când se duc?

Vorbeam cu o prietenă zilele trecute. Era la o nuntă pe undeva prin țară si făcea spumele de rigoare din cauza obiceiurilor noastre “strămoșești”. Pe genul că se simțea “minunat” spre “extraordinar”. Am avut un deja vu când mi-a zis solemn: “eu o să-mi fac nunta la o cabană în munți, în teniși și tricou, fără oameni necunoscuți, fără muzică odioasă și alte rahaturi”. Continuarea