4,718 cititori

Voi ieși în stradă

Vă pregătisem alt text pentru azi. După care am văzut postarea lui Dragoș și m-am gândit că se potrivește muuult mai bine cu evenimentele de azi, așa că v-am lăsat-o și vouă aici.

Eu, unul, voi iesi în stradă alături de românii din diaspora nemulțumiți de actuala guvernare din trei motive principale:

1) Am contribuit la zi – direct si indirect – cu peste o jumătate de milion de euro la bugetul de stat în perioada mandatului actualului Guvern (taxe si impozite personale si via companie, tva etc). Prin urmare, în calitate de contribuabil cu mult peste medie la buget deci de “acționar” în Statul Român SRL, consider că o prea mare parte din banii mei au fost risipiți nejustificat si irațional de actualul “management”. Continuarea

4,011 cititori

Spune-mi ce țigări cerșești ca să-ți spun cine ești

Aveţi idee cum se simte un individ, care fumează de la un pachet în sus pe zi, când deschide unul nou pe care abia a decartat de la șaispe lei în sus?

Dacă sunteţi fumători, probabil că ştiţi. Dacă nu, vă spune băiatu’. E așea un sentiment combinat de satisfacţie amestecată cu frustrare. Satisfacţie, pentru că abia astepţi să tragi în piept mizeria aia de fum şi frustrare, pentru că e imposbil să nu-ţi treacă macar fugitiv prin cap: băga-mi-aş, ăștia mai au de gând să scumpescă mult țigările? Cugetare însoțită din când în când și de îndrăzneața hotărâre de a te lăsa, că tu nu mai suporți sa cheltuiești atâția bani pe mizeriile astea. Evident, nu se lasă nimeni (sau prea puțini), dar frustrarea că arunci o avere pe pachetele cu rahaturi fumegătoare, rămâne.

Continuarea

5,938 cititori

Fir-aţi ai dracu’ cu melcii voştri!

Sper să pot face în fiecare an chestia asta. Și anume să reușesc să plec pe undeva în ajun de Paște și să mă mai întorc după ce s-au stins ecourile cozonacilor, drobului și urărilor cu „fie ca”.

Patru zile am fost complet rupt de ce s-a întâmplat pe interneții patriei, așa că n-aș avea de unde să știu nici dacă, în sfârșit, a mierlit-o nen-tu Iliescu, darămite să mai și scriu ceva cât de cât citibil. De-aia ziceam că mai bine vă povestesc pe scurt cum fuse în Orașul Luminii și poate să vă las si niște poze. Dacă vă interesează, desigur.

Continuarea

4,223 cititori

Opt lucruri pe care trebuie să le faci obligatoriu când ninge

Postează în toate rețelele sociale cât mai multe fotografii cu zăpada. Bine, știm cu toții că Facebook-ul e baza, dar nu e cazul să fii atât de ignorant încât să uiți de Instagram. Dacă nu ai un telefon care să-ți permită poze cât de cât decente, pune măcar un status deosebit de genul “afară ninge”. Merge și varianta quiz scurt: “voi ați văzut că ninge?”.

Dacă pleci cu mașina, sper că nu ești atât de idiot încât s-o cureți de zăpadă. Cel mult pe parbriz, în dreptul șoferului, și asta dacă vrei tu neapărat, nu e obligatoriu. Pentru ce naiba să pierzi timpul cu așa ceva, când oricum o să se topească toată după ce se încălzește în interior? Sau o să zboare în jerbe grațioase, în toate direcțiile, când conduci prin oraș. Mult mai important e să te scuturi bine pe picioare când urci la volan. Doar nu ești nebun să bagi zăpadă pe preșuri? Se fac bălți și umezeala duce în mod sigur la reumatism. Continuarea

5,763 cititori

Funcționarul cap de maimuţă

Vineri a murit Pulix. Otrăvit. Habar nu am dacă a pus gura pe ceva aiurea sau vreun suflet de român creștin și milos n-a mai avut loc de el, cert e că a plecat spre Veșnicele Plaiuri ale Vânătorii sau cum s-o numi treaba asta la pisici.

Am bocit oleacă, după care mi-am zis că nu am cum să las motanul în stradă, măcar atât pot să fac pentru el, să-l îngrop undeva. Dar unde? Că în plin centrul Bucureștiului nu prea găsești locuri de veci pentru pisici. Mă rog, ar fi ceva în Piața Victoriei, dar acolo nu mai e loc de elefantul îngropat deja de ăia din Guvern.   

Până la urmă unul dintre colegii de birou și-a adus aminte că-l cunoaște pe tipul care are o parcare cu plată chiar lângă clădirea unde avem biroul și s-a dus să-l întrebe dacă nu ne lasă să săpăm o groapă în spate de tot unde e o fâșie de pământ. Tipul, arab de felul lui, nici n-a stat pe gânduri când a auzit despre ce e vorba. Instant mi-a făcut rost de-o sapă (no joke) și mi-a arătat unde pot să sap “groabă bentru bisicuță”.

Continuarea

10,050 cititori

Pentru că ți-a luat mă-ta parcare

La mine în bloc locuiesc doi cetățeni care… hmm, cum să zic cât mai elegant… care nu au toate țiglele pe casă. În sensul în care fiecare dintre ei se crede stăpân absolut și de necontestat pe locurile de parcare din fața blocului. Care locuri de parcare să nu vă imaginați că-s din alea plătite sau plătibile la primărie. Neah, sunt pe carosabil, adică acolo unde poate parca oricine, pentru că primăria îți dă mumu dacă te duci cu pretenții de rezervare parcare în mijocul drumului public.

Continuarea

2,465 cititori

De ce mai ieșim în stradă?

Îmi pare rău, dar o să ne întoarcem la “ce mi-a plăcut” și la articolele de pe alte bloguri când o să se întoarcă și țara asta la normalitate. Până atunci, mai fac niște propagandă d-asta soroșistă, că doar trebuie să justific banii primiți.

Se întreabă lumea pentru ce se mai iese în Piața Victoriei. Alții o dau pe-aia cu “vreți să răsturnați guvernul legitim, anarhiștilor”. Eu vreau să spun atât: oricare dintre voi ar fi făcut la serviciu (adică la el la job, la multinaționalele alea care că vă îmbuibă cu bani și care vă țin sclavi, obligându-vă să vă faceți credite și să ieșiți în stradă) o măgărie care să fie muuuult mai puțin gravă decât ce-au făcut ăștia, ar fi sfârșit cu un șut în fund și desfacerea contractului de muncă. Și asta dacă aveați noroc de niște șefi miloși, că altfel ați fi putut să dați cu subsemnatul și pe la poliție.

Continuarea

3,817 cititori

Astăzi se poate!

Astăzi n-aveți articole de pe bloguri. Nu de alta, dar toată lumea scrie despre ce se întâmplă în țară, iar asta știți deja cu toții.

Astăzi o să vă zic doar atât: e cald afară, e atât de cald cum n-am fi putut nici măcar să sperăm cu o săptămână în urmă. Așa că, începând cu ora 14,00, vă aștept pe străzi. Hai să ne strângem toți, ca să înțeleagă și jegoșii ăștia că România asta nu e guvernabilă ORICUM. Să înțeleagă că trebuie să-și ia milionul în plus pe care l-au dat la pensii și să și-l bage în cur! Să înțeleagă că astăzi este vorba despre cu totul alt milion: ăla de oameni ieșiți pe stradă!

Mi-aș dori să lase câte un comentariu scurt fiecare dintre voi care astăzi va ieși din casă. Spuneți doar atât: vin și eu!

P.S. Ce-ați citit mai sus, scrisesem ieri la prânz, deci mult înainte să iasă Grindeanu cu declarația aia năucitor-contradictorie. Și pentru că la ora când am publicat acest text nu era nimic clar încă, l-am lăsat fix așa și sper să ne vedem pe străzi. Ca să ne bucurăm sau să continuăm ce-am început, rămâne de văzut după enigmatica ședință de guvern. 

mihai_vasilescu_milion

3,520 cititori

Aţi văzut asta?

Frate, m-am îngrozit. Tocmai am văzut ştirea de mai jos şi m-a luat capul. Pentru că m-am surprins şi eu în diverse ipostaze tâmpite, din cauza telefonului mobil. Încă n-am comis-o nasol, dar în ritmul ăsta mă aştept cât de curând. Trebuie să fac ceva să nu-l mai scot din buzunar când sunt pe stradă sau la volan. Dar ce?!

Până una-alta, ia uitaţi aici ce păţeşte săraca fată:

5,756 cititori

Încă un motiv pentru care nu-mi plac ţiganii

Dacă mai era nevoie de vreunul în plus.

La mine pe stradă locuieşte o familie de ţigani. Mă rog, m-am exprimat greşit, la mine pe stradă locuiesc mai multe familii de ţigani, dar doar una dintre ele are câine. Nici aşa nu e corect. Reiau. La mine pe stradă locuiesc mai multe familii de ţigani, dar doar una dintre ele avea câine. Şi am folosit trecutul verbului “a avea”, deşi sărmanul patruped (Max, pe numele lui) n-a păţit nimic, e bine, sănătos, dă din coadă şi se uită milog după mângâieri şi câte ceva de mâncare. Pentru că, de ceva vreme, nu mai are nici unde să se adăpostească şi nici ce să mănânce.

Continuarea

3,389 cititori

În lumea lor nu se poate întâmpla aşa ceva!

Am tot ajuns pe-acasă mai târziu zilele astea si, tot preumblându-mă prin oraş, la un moment dat am constatat o chestie: fetele din Bucureşti sunt deosebit de curajoase. Mi-am dat seama de asta, într-una din seri, pe când mergeam pe o stradă mai mult sau mai puţin iluminată şi din sens opus se apropia o tipă care avea căşti in urechi. Câteva sute de metri mai încolo, pe aceeaşi stradă, hop, încă una tot cu muzică direct pe timpane. Trebuie să mai zic că se întunecase de mult, trecuse de ora 21.00.
Continuarea