5,109 cititori

Voința la români

Duminică. Seara târziu, cuprins de remușcări adânci în fața unei farfurii mari cu cartofi prăjiți, cu o bere aburită într-o mână și c-un platou cu cinșpe mici în cealaltă: De mâine mă apuc de sală/intru la regim/mă las de fumat (orice altceva care ar presupune o brumă de voință). Apoi, satisfăcut de decizia luată își va aprinde o țigară, în timp ce mai cere o porție de cartofi. Dacă tot e ultima.

Luni. Ăăă… cât e ceasul? Iisuse, iar am întârziat la muncă. Nu se poate, nu tocmai azi când trebuie să mă apuc de sală/intru la regim/mă las de fumat (orice altceva care ar presupune o brumă de voință). Morții mă-sii, știi ce, las’că mă apuc de mâine.

Continuarea

8,226 cititori

Cred că nu vă supărați dacă vă fac un cadou frumușel, nu?

LATER EDIT. Concursul s-a încheiat. În urma tragerii la sorți, avem un câștigător în persoana doamnei sau domnișoarei Corina A. Felicitări! O rog să-mi trimită un email (pe adresa de la “Contact”) care să conțină următoarele date: vârsta (dacă nu poate face dovada că este majoră, voi repeta tragerea la sorți), adresa și numărul de telefon (mobil, dacă se poate).

Sâmbata trecută și-a pus Liana în cap să mă îmbrace. Dar nu așa oricum, ci în limita unui buget de 500 de lei. Că, na, cu bani mulți poate oricine, zice ea. Așa că m-a dus la Fashion House Outlet Centre, unde știa distinsa fashionistă că sunt reduceri de 30% în weekend-ul care tocmai s-a încheiat. Și-au fost. Ce nu bănuiam eu, era ce urmează să pătimesc ca să pot profita de ele.

Odată ajunși la locul faptei, Liana s-a metamorfozat din ființa diafană cu care făcusem bancuri și glumițe până atunci, într-o bestie cu trei perechi de brațe pe care le folosea că să mă oblige se probez câte cinci obiecte vestimentare simultan. Și asta în timp ce mă alerga de la un comerciant la altul, ca să nu pierdem vremea aiurea. Continuarea

3,571 cititori

Sâmbătă iar ne batem cu turcii. Exact ca-n “Scrisoarea a treia”.

Mi-am trăit copilăria şi adolescenţa în Vâlcea şi am prins toată mărirea şi decăderea fostei echipe de handbal feminin “Oltchim”. Le-am urmărit pe fete de pe vremea când clubul se numea “Chimistul Rm. Vâlcea” şi se zbătea în anonimatul diviziei B. Dar am fost de faţă şi când au câştigat Cupa IHF în ’84 şi în ’89. O întreagă istorie s-a derulat, cu mine martor în tribune. Continuarea