7,896 cititori

Suntem plini de ură

Ieri, după ce dimineața mi-a fost făcută praf de fetița care nu înțelegea de ce doamne-doamne a trebuit să-l cheme la el pe taică-său, am ajuns la birou și-am citit chestia asta.

Pe scurt, o scursură umană (al cărui nume nici măcar nu merită menționat aici) se bucură pentru că o mamă și fetița ei, în vârstă de un an și jumătate, au fost lovite de o mașină pe trecerea de pietoni. Accident în urma căruia mama a murit și fetița e la spital, în comă. Iar bucuria dezaxatului provenea de la faptul că femeia era de meserie jandarm. Continuarea

7,407 cititori

Nu sunt o mamă normală

Dacă e sâmbătă, e Elena.

Cred c-a venit momentul să ies în fața clasei și să mă auto-denunț: nu sunt o mamă normală!!! S-au văzut cele trei semne de exclamare? Sigur? Până-n fund la doamna? Sau le fac mai mari?

Bun. Trecem la pasul doi: dovezile, dom’le.

Când am rămas însărcinată trecusem deja de 30 de ani. Cum a auzit vestea, bunică-mea m-a încurajat:

– Așa a vrut ăl de sus, maică! Să naști și tu când ești matură la cap. Continuarea

7,269 cititori

Să-ți dea ăl de sus un copil exact ca tine!

Dacă e sâmbătă, e Elena.

Sunt sora mijlocie dintr-o familie normală cu trei copii. Bine, mă, bine, oarecum normală. Diferența de vârstă dintre mine și frații mei este fix de doi ani și nouă luni, respectiv un an și nouă luni. Dacă e sa te iei după vârste, pare că la fiecare zi de naștere a unui copil tata decidea să mai facă încă unul. Bine că s-a oprit la timp! Poate tocmai de-aia de fiecare dată când făceam câte-o prostie, tata avea o replică care devenise emblematică pentru familia noastră: bă, voi sunteți făcuți la băutură!

Cred c-aveam vreo șase ani și jumătate când tata a decis c-am crescut destul de mare, că în sfârșit nu mă mai umplu singură de sânge și ca urmare își poate și el serba în sfârșit ziua de naștere. Cu invitați. Împlinea 40 de ani. Așa că s-a apucat să-și sune toate rudele care ani de zile refuzaseră să mai vină la noi sau să ne invite la ei. Nu întrebati de ce.

Continuarea

8,614 cititori

Facerea de bine futere de mamă!

Urletele se auzeau încă de jos din subteran, iar când am ieșit de la metrou, am dat peste doi cetățeni (un mascul și o femelă) care, probabil pătrunși de mândria de a fi români și de spiritul sărbătorilor care se apropie, pătrunși de lumina sfântă ce să mai, se porcăiau ca la ușa cortului.

El îi zicea niste chestii care conțineau și cuvintele “curvă jegoasă”, iar dumneaei îi replica și ea cu niște vorbe deloc ortodoxe din care se putea înțelege pe alocuri expresia “animal impotent”. Exact ce vă ziceam, d-stea de spirit și lumină sfântă. Să fim mai buni, cum ar veni.

Continuarea

3,899 cititori

Copilăria noastră e cea mai tare

Text scris de Elena

Nu știu cum a fost la voi, dar se pare că la mine o parte din comportamentul meu de adult se datoarează terorii pe care am trăit-o în copilărie. Da, da, teroare. Cum altfel să-i spun activitații preferate a fratelui meu, aceea de a mă închide în frigiderul Fram? Pentru cei mai tineri de pe aici, Fram nu este Ursul Polar ci un frigider care avea ca sistem de închidere, din exterior, o clanță. Hei, clanță de ușă, da? Din interior nu aveai cum să ieși. Decât leșinat sau mort. Cum dădea putin frigul cum începeam să tremur. De frică, nu de frig! Ai mei nu foloseau niciodată frigiderul iarna. Mâncarea se ținea pe balcon. Că doar de ce era iarna? Răspuns corect: ca să faci economie la curent. Continuarea

37,577 cititori

Niște chestii esențiale

Abia m-am dat jos din avion, dar simțeam că mor dacă nu scriu asta.

Așa, deci mă pusesem liniștit pe scaun, hotărât sa dorm lejer în ora pe care o aveam până la Timișoara. Mă gândisem prost. Pe scaunul din spatele meu o femeie stătea de vorbă cu altă femeie. Și asta n-ar fi fost nimic, dar discuția avea loc într-un moment de mare încărcătură emoțională în care prima femeie tocmai aflase despre a doua că e însărcinată. Și s-a dezlănțuit jihadul. Știți, o femeie dacă are copii simte nevoia imperioasă de a povesti viitoarelor mămici despre ce au de făcut dacă vor să-i crească și pe-ai lor armonios. Serios, cred că au în adn sau ceva treaba asta. Iar cele două din spatele meu se aflau exact în această situație delicată. Pentru mine, delicată, că se dusese naibii somnul meu.

Continuarea

4,547 cititori

Unde ești, copilărie?

Text scris de Elena (la ora la care-l citiți, fratele vostru ar trebui să fi aterizat deja la Timișoara).

Eu am crescut în vremurile în care blocurile aveau șase scări. Pe fiecare scară erau cel puțin douăzeci de apartamente și în fiecare apartament erau minim trei copii.

Când s-au mutat ai mei pentru prima dată la bloc, îl aveau doar de frate-miu. Din statutul de chiriaș în gazdă, cu proprietăreasa în camera de alături, s-a trezit tata în trei camere la etajul patru al noului bloc. Atunci s-a declanșat în el înstinctul de mascul alfa și a decretat: nevastă, Partidul vrea să populăm casa. Mai facem încă doi copii! Și mama a făcut. Două fete. Continuarea

18,709 cititori

Suferințele viitorului tată

Text scris de Ionut.

Ca să nu se mai plângă doamnele despre cât pătimesc și cât de greu le e, am îndrăznit să aștern câteva impresii despre sarcină, “cea mai frumoasă perioadă” din viața unui bărbat. Pentru că ce pățesc ele e nimic în comparație cu chinurile prin care trecem noi, bărbații, partenerii, soții, viitorii tați.

Din start scoatem din discuție varianta cu “accidentul”, ca să eliminăm atacurile de panică, fugitul în lume, certuri pro și anti avort, sinuciderile etc. E o altă temă, ține de noroc, intelect și educație. Considerăm că bebelul a fost oarecum programat.

Când afli vestea, ca proaspăt viitor tătic, ești în al noulea cer. Sărman naiv! O să-ți pice cerul ăla, împreună cu celelalte 8, fix în cap. Continuarea

7,828 cititori

Legenda celei mai frumoase perioade din viața unei femei

Text scris de Gabi. Care recidivează pe acest blog. Am râs. Enjoy it!

N-am înțeles nici după ce am devenit mamă de ce se spune că sarcina e cea mai frumoasă perioadă din viața unei femei. M-am simțit destul de bine pe toată perioada sarcinii daaaar… pe bune? Cea mai frumoasă perioadă?

Numai dacă ești norocoasă, în nouă luni iei doar vreo 12 kg distribuite frumos în jurul taliei, respectiv a burții, adică exact aia de te-ai chinuit ani de zile să ți-o menții fără țesut adipos și cu ceva pătrățele, dacă ai fost genul exigent cu tine.

Continuarea

5,917 cititori

Te calc în picioare, nenorocitule!

Alaltăieri dimineță, pe când mă deplasam voios spre muncă pe ploaia aia câinească, m-am intersectat cu o duamnă care ducea de mână un băiețel de vreo patru-cinci ani (maxim șase). Probabil mergeau spre grădiniță sau ceva.

Exact, dar exact când treceau prin dreptul meu, am auzit-o pe femeie scrâșnind din dinți și aruncând cu ură spre ăla mic:

– Te calc în picioare, nenorocitule! Continuarea