Povestioara de mai jos a tot circulat pe Facebook zilele acestea. Dar i-am făcut o mică inovaţie: puteţi să alegeţi voi în ce mod se sfârşeşte. Să purcedem, zic. O învățătoare din Craiova obișnuia să îl certe în fiecare zi pe Nuțu, elevul neastâmpărat din ultima bancă. Îi atrăgea atenția mereu și mereu, îi spunea […]

Acum foarte mulți ani, prin cuaternarul timpuriu, în București existau doar două cluburi de fițe: Vox Maris și Why Not. Ca să înțelegeti despre ce perioadă vorbim, pe vremea aia nici măcar nu apăruse termenul de „club”, cele două erau cunoscute ca și „discoteci”. Iar cei care mergeau acolo nu se autointitulau „cool”, ci „meseriași”. […]

Pentru că-mi promisesem că merg pe stadion la finala Cupei României, dacă ia Steaua campionatul, duminică seara m-am ținut de cuvânt și am fost la meci pe Arena Națională. Stați, nu săriți, ca nu vreau să vorbesc despre fotbal, de altceva m-am lovit la fața locului. Și anume de organizarea „ireproșabilă” a celor de la Federația […]

Cum e rânduită şi lumea asta. După ce o viaţă întreagă îi ajuţi pe toţi cei din jur lăsându-i să se vadă exact asă cum sunt, după milioane de reflexii ale celor care te priveau pe tine şi se vedeau tot pe ei, sfârşeşti aruncată la gunoi, complet inutilă. Treceam pe acolo, am văzut-o pe […]

… că s-ar putea să se îndeplinească. Nu așa era vorba aia din bătrâni? Am un prieten care simpatizează cu echipa de „supt” podu’ Grant (a se citi Rapid). Bine, ca să fiu sincer de când formația lui de suflet nu prea se mai bate pentru cupe, campionate și alte chestii d-astea dragi sufletului de microbist, […]