Ieri a avut loc audierea doamnei Kövesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului Uniunii Europene. Din goana calului, am observat că n-a interesat aproape pe nimeni, cetățenii de pe interneții patriei fiind mult mai preocupați, de exemplu, de subiecte presante precum “cine a meritat să ia Oscarurile”, “ia mai dă-l naibii și pe imitatorul ăla […]

Azi, acest blog împlinește șase ani. Habar nu am când au trecut, dar e foarte bine c-au trecut, e foarte bine că nu m-am plictisit și e foarte bine că există șanse să mai treacă măcar încă pe atât. Iar vouă, celor care-mi citiți zilnic aberațiile, vă mulțumesc! Mă înclin! Partea și mai mișto este […]

Nu, nu, nu, trebuie să vă povestesc, că râd de aproape o oră singur ca prostu’. Mdeci, eram în metrou acu’ de dimineață. În fața mea, două puștoaice care merg la școală. Aud tot ce vorbesc, nu neapărat pentru că-mi doresc, ci pentru că, practic, stăm toți din vagon lipiți unii de ceilalți într-o simbioză […]

Știți voi momentul ăla în care, după ce-ai muncit câteva ore (ca să nu zic zile) la un document, o prezentare, o chestie foarte importantă, când să-i dai „save” se întâmplă o nasoală și absolut tot ce lucrasei până atunci dispare în hățișurile calculatorului tău? Hai că nu se poate să nu-l știți, am pățit […]

Ieri dimineață când am intrat în metrou am crezut c-am pășit într-o lume paralelă. Vagonul era aproape gol, deși eu nu schimbasem nimic la ora de plecare spre muncă. M-am și dat înapoi doi pași ca să văd dacă n-am nimerit naiba în metroul spre rai sau ceva. Nope, era ăla bun, de Pipera. Ulterior, […]

Odată cu mine s-a mai urcat în metrou o blondă diafană însoțită de un cetățean care arăta ca o combinație de lumberjack cu hipster. Mai spre prima variantă, dacă e să mă întrebi pe mine. Mi-au atras atenția pentru că păreau ușor incompatibili, dar după ce-au venit chiar lângă mine, m-am dumirit repede că nu […]

OMV Petrom a hotărât să doneze zece milioane de euro pentru construirea primului Spital de Oncologie Pediatrică din România. Spital care, probabil știați, se construiește exclusiv din donații, pentru că pe minunatul stat român îl cam doare în fund de copiii bolnavi de cancer. Nu că doar de ei l-ar durea, dar ziceam și eu […]