Cam asta ar fi știrea momentului în România:

În România au fost interzise acțiunile publice cu un număr mai mare de o mie de participanți, ca formă de protecție împotriva unei eventuale epidemii de coronavirus, a anunțat, duminică, 8 martie 2020, secretarul de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Secretatul de stat Arafat a precizat că această interdicție a fost decisă de Comitetul pentru Situații de Urgență în ziua de 8 martie 2020 și este în vigoare până la data de 31 martie 2020.

Pentru adunările publice cu mai puțin de o mie de participanți, solicitările de aprobare vor fi analizate și, „de la caz la caz”, vor putea fi aprobate, „în funcție de densitatea numărului de participanți”, a explicat, la rândul său, Horațiu Moldovan, secretar de stat în MAI.

Alte criterii care vor fi luate în calcul în momentul în care se va analiza o cerere de adunare publică vor fi scopul adunării publice și vârsta medie a participanților. (sursa)

Cealată știre (de o mai mică importanță, desigur) este că ăștia care ne conduc, dar în special cei care se ocupă de situațiile de urgență, rămân la fel de „hazlii” ca întotdeauna.

  • De ce 1000 de persoane și nu 453 sau 218?
  • Cine numără participanții? O să trimită Arafat niște cetațeni să stea cu clickere la intrare?
  • Ce importanță are scopul adunării publice? Gen, dacă e meci și joacă fcsb-ul nu vine coronavirusul, că s-a săturat și el de echipa lui Jiji sau cum?
  • Despre vârsta medie a participanților nici nu mai are rost să întreb. Ce naiba importanță are dacă se adună hipsteri de 25 de ani sau pensionari?

Iată niște întrebări de un minimum de bun-simț la care eu n-am știut să-mi răspund. Dar e bine că știe domnul Arafat.

Băi, vă zic, o să ne distrăm bine de tot cu ăștia care ne conduc. Problema e c-o să ne distrăm pe sănătatea și pe nervii noștri, Da’ ne-am cam obișnuit, nu?