Domnilor, v-ați grăbit luni ca muta la lupă să vă dați cu părerea, când, pe lângă că nu era cazul, mai era și la mintea cocoșului că va urma o continuare dedicată delicatelor ființe care populează acest blog, ființe cunoscute îndeobște sub banala denumire de „bărbați”.

Mai precis, o continuare în care să aflăm ce ne dorim, de la înălțimea noastră de semi-zei, de la femei, aceste ființe care încă se visează egale cu noi.

Și zic „se visează” pentru că, nu-i așa, femeile nu vor fi niciodată egale cu bărbații până când nu vor putea să meargă țanțoș pe stradă, cu burtă și chelie, fiind convinse că-s sexy.

Doar noi și numai noi, bărbații, avem puterea să facem asta.

De-aia pe voi vă întreb și de la voi vreau să aud cam cum se prezintă situația când masculul din voi iese la vânătoare și vrea să se întoarcă în peșteră cu ceva ce să poată fi consumat cu plăcere la o cină urmată de micul dejun.

Avem acum ocazia, domnilor, să le demonstrăm femeilor că nu suntem doar niște superficiali care nu se uită decât după funduri și sâni. Mă rog, nu știu după ce vă uitați voi, dar vă dau în scris că în cazul meu contează mai mult cum se prezintă mâinile, gleznele și degetele de la picioare.

Serios, poate să aibă căprioara ăi mai sâni din lume și ăl mai fund bombat din Univers, dacă văd ieșind de sub rochiță o gleznă cât butucul, am zis pas în secunda doi. La fel dacă se descalță și constat că degetele de la picioare sunt rășchirate și au nefericita tendință să fugă care încotro. Despre cele de la mâini cred că nici nu mai are rost să pomenesc.

Ca să nu mai zic și despre standardele mele absolut nerealiste referitoare la greutate. Știu, știu, sunt un individ superficial, nu trebuie să luați de bun ce zic.

În plus, eu chiar mă plimb țanțoș pe stradă, crezându-mă sexy, deși mai am păr de-un duș, burtă și mă îndrept vertiginos spre vârsta la care aștepți poștașul cu talonul.

De-aia zic că puteți să mă ignorați, sunt complet deplasat ca standarde.

Dar dacă în mine nu puteți avea o bază reală, demonstrați-le voi fetelor că suntem totuși niște ființe profunde care nu-și apleacă privirile spre chestii atât de lumești precum aspectul fizic, dimensiunile fundului, forma sânilor sau kilogramele în exces și apreciază mult mai mult profunzimea spiritului și orizonturile largi ale minții.

Prin urmare, se dă următorul scenariu. Ești liber, n-ai nicio relație și te-ai dus în club (sau oriunde vrei tu, doar belșug de femei să fie în jur), acasă te așteaptă un pat la fel de gol ca bugetul României, iar tu ai cam avea chef să te joci de-a doctorul.

Doar că de data asta n-ai vrea să te joci singur, ca de obicei, ai cam vreau cu o pacientă reală.

Cum te orientezi spre norocoasa care te va însoți la cabinet să-i arăți stetoscopul? Te dai la oricine și te mulțumești cu ce pică sau ai niște standarde sub care nu poți să cobori?

Desigur, excludem situația pur ipotetică în care ești beat rangă și tot ce contează este ca norocoasa să aibă două mâini, două picioare și să poată merge. Presupunem prin absurd că încă mai ai discernământ, spre ce te orientezi?

Mergem și mai departe cu exercițiul de imaginație, dacă tot suntem în zona asta.

Presupunem că ți-a venit nefericita idee c-ar cam fi cazul să-ți găsești aleasa inimii. Ți s-a luat de aventuri de-o noapte și de relații de câteva zile, vrei să găsești pe cineva care să fie lângă tine tot timpul.

Care-s criteriile după care te orientezi? Tot cele de la one night stand-ul de mai sus? Sau de-abia acum începi să fii profund și să-ți cauți fericirea printre faldurile sufletului ei pur?

Fetelor, am glumit, nu e un articol dedicat exclusiv bărbaților. Mă interesează extrem de tare și cum i-ați alege voi.

Și p-ăla de la care nu vreți decât niște sexuț, după care poate să dispară de unde-a venit, dar și pe cel care v-ar plăcea să rămână lângă voi ca să vă lumineze nopțile și să vă alunge coșmarurile. (numai după ce, seară de seară, vă posedă sălbatic prin toată casa până la epuizare, desigur).

Gata, sper că sunteți mulțumiți de cum v-am ridicat-o la fileu.

Acum să vă văd.