La știrile Pro TV e campanie despre învățământul din Finlanda, cu echipă deplasată la fața locului și tot ce trebuie.
Jurnalista însoțește copiii la o acțiune în are liber prin pădure și rămâne uimită când vede că cei mici își strigă profesoara pe nume, Milla. Nu i se adresează niciun elev cu „doamna profesoară”, sau cu „doamna”, sau mai știu eu ce pronume de politețe.
Curioasă, întreabă de ce elevii nu vorbesc cu „doamna profesoară” sau „domnul profesor” și primește răspuns: pentru că o adresare de genul ar pune profesorul pe un piedestal, l-ar urca o treaptă mai sus, iar ei nu-și doresc asta sub nicio formă.
În sistemul de educație finlandez, profesorul trebuie să fie egal cu elevii, mai ales că mulți dintre profesori recunosc că și ei au câte ceva de învățat, de la copii, în fiecare zi.
Acum, luați tot ce v-am povestit aici și transpuneți în sistemul educațional românesc, unde profesorii sunt de la semizei în sus. Imaginați-vă cum i s-ar adresa un elev de clasa a cincea profesorului de matematică:
– Dane, mai poți să explici o dată? Că n-am înțeles bine partea cu radicalul.
Sau cum ar striga pe holul școlii după profa de fizică:
– Doina, azi facem prima lege a termodinamicii sau mâine?
Este că vă pufnește râsul? Și pe mine.
sursa foto: freepik.com
Mihai, suntem departe. Departe de alte sisteme de învățământ performante.
Comentariu beton!22
Urmăresc campania pro de la primul episod. Este fascinat ce se întâmplă în Finalnda, fascinant.
Bag seamă că mâine seară este bilanțul final la România te iubesc?
Mda, eu am văzut doar vreo 2 episoade și m-am enervat gândindu-mă că la noi directorii sunt numiți politic, că la deschiderea anului școlar vin politicieni, popi, primari, polițiști. Că directoarea celor 2 școli de la noi este metresa primarului, că în tabăra pe care a organizat-o ilegal, adică nefiscalizată, a venit bărbatu-său și a bătut-o de față cu copiii, că are afterschool ilegal la ea acasă. Și părinții nu fac nimic, absolut nimic în privința asta. Nicio sesizare, nimic. Toți bagă capul în nisip, ca struțul. Se tem că vor avea copiii de suferit.🤬
Comentariu beton!71
AdinaL, spre deosebire de părinţi, a făcut ceva: a spus aici, public, numele şi şcoala, başca a făcut o reclamație în ceea ce priveşte taberele nefiscalizate şi afterurile ilegale.
Comentariu beton!13
Cum ar suna: Frățioare, mai zici o data?
Comentariu beton!15
Coae, n-am înțeles prea bine, mai zici o dată? :))))
😄😄😄
Comentariu beton!15
Noi tot tânjim după anumite chestii „normale” din țările mai dezvoltate, am tot dar vina pe moștenirea din comunism, dar în continuare nu reușim să ieșim din aceste comportamente sau obișnuințe decât după zeci de ani – aici as menționa doar cazul Bulai, in care acum 20 de ani nici nu putea emite plângeri de abuz sau altele, sau clasicele ce luam la doamne fie ele Educatoare, Învățătoare sau Profesoare, apoi altele de genul meditație la copii pe care îi învață zi cu zi, și câte mai și câte, și finalizind cu abuzurile legate de Doctorate și spălarea celor care au copiat…, noi efectiv nu meritam sa fin in UE, noroc cu forța de muncă și resursele necesare, altfel nu ne baga nimeni in seama, scriu acestea cu gust amar, deloc cu mândrie…
Comentariu beton!24
Peste ocean, elevul se adresează profesoarei/urului cu „Miss/Mister _prenume_sau_nume”, depinde de fiecare cum se recomandă. Cel puțin așa e până la școala generală, inclusiv. Și nu mi se pare nepotrivit că se folosește un pronume de politețe. În rest, nu par că se așează pe vreun piedestal.
Comentariu beton!35
Sistemul de învățământ public din state fiind renumit pentru rezultate, este?
Eu vorbeam despre Finlanda. Strict despre Finlanda. Țară despre care se spune că are cel mai performant sistem de învățământ.
Să nu generalizam! Fetele mele au făcut public school, au luat clase de advanced placement la matematică, creative writing, științe, istorie, încât după ce au dat examenele de final, au obținut credite pt un an de universitate, la facultăți prestigioase, farmacie și medicină. Depinde de interesul și calitatea studenților. Poate și de demografia locului. S-a folosit adresarea Mr/Mrs si profesorii nu s-au considerat pe piedestal
Comentariu beton!55
Tot în „state” sunt și MIT, Harvard, Princeton, Yale. Astea ce rezultate au?
Comentariu beton!32
Eu zic de Canada. O să vedem cum o să fie, însă pare că nu se compară cu Ro.
@Lulu: sunt „umpic” rău, dar m-am molipsit de la șeful blogului: fetele au urmat cursuri sau au făcut ore de… Traducerea asta cu au „luat clase” sună nefiresc.
@AlexB, „au luat clase” nu e o traducere, e o calchiere!
În engleză cuvântul „class” înseamnă oră de curs, nu se traduce prin „clasă”.
E un fals prieten, ca atâția alții folosiți aiurea.
mihai: „Sistemul de învățământ public din state”
herr: „Tot în „state” sunt și MIT, Harvard, Princeton, Yale.”
lulu: „Fetele mele”
Sistemu romanesc de educatie nu prea promoveaza intelegerea textelor
@Herr H, oare MIT, Harvard, Princeton, Yale or fi „învățământ public”?! Că Vasilescu despre asta zicea.
@shobi: MV a răspuns la un comentariu care începea cu expresia „Peste ocean…” particularizând pentru sistemul public, la care autorul comentariului inițial (Max) nu s-a referit. Deci greșeala inițială e a lui Mr. șef de blog, care a particularizat unde nu trebuia. Am particularizat și eu. Mea culpa.
O astfel de libertate, ca de altfel multe dintre cele câștigate la revoluție, ar fi prost înțeleasă la noi. Pe mine nu m-ar deranja în niciun fel ca elevii sa îmi spună pe nume, probabil ca s-ar crea un soi de familiaritate care ar ajuta în special elevii timizi. Dar cu siguranță că mulți dintre elevii noștri, cu cei 7 ani „de acasă” proveniți de fapt de pe Tik- Tok, ar împinge la limita extrema o astfel de libertate, pentru că granița dintre familiaritate, permisivitate, îngăduință, pe de o parte, și nesimțire, pe de altă parte, este destul de subțire și se trece destul de ușor în ziua de azi. Și în școală, și în afara ei.
Comentariu beton!117
Eu n-am zis că e ceva ce se poate face peste noapte. M-am amuzat doar de diferența dintre cele două sisteme de învățământ. Unul ultraperformant, celalalt producând 50% analfabeți funcțional. 🤷♂️
Am avut în liceu o profesoară care ne-a spus în prima oră că numele ei este Elvira. Și că așa ar vrea să o strigăm. Ne-a mai spus că la ora ei putem citi sau face orice atâta timp cât argumentăm motivul pentru care preferăm activitatea respectivă și nu ceea ce predă în clasă. Pentru toți a fost un șoc. Nouă ea ne preda filosofia.
Nu vă spun că o mare parte din colege au preferat să citească Sandra Brown. Mie personal mi-a deschis ochii Elvira. Am citit în acel an cât nu am citit toată viața mea. Iar apoi discuta cu noi ceea ce citisem.
Au trecut anii și drumurile ne-au dus în orașe diferite. Însă prin 2017 sora mea mi-a trimis linkul unui articol publicat în ziarul local. Așa am aflat că Elvira primise Premiul Mentor pentru excelenţă în educaţie. E un premiu care răsplătește cei mai buni profesori din România.
Comentariu beton!64
Fica mea a fost un semestru in Danemarca cu bursa Erasmus.Alta planeta facultatea, iar profesorii …diferenta de la cer la pamant.In salile de curs sunt mese cu scaune de 4 persoane iar unele sunt orientate in asa fel ca poti sta cu spatele la prof.NU se supara nimeni pe nimeni. Jos la cantina profii iau pranzul cu elevii de cele mai multe ori la aceleasi mese.NU exista sa intrebi ceva un profesor si sa mai scapi de el pana nu e sigur ca nu ai inteles totul asa cum trebuie.In alta ordine de idei(poate va da de gandit) au o parere f buna despre studentii ce vin din Romania si Japonia- unde sistemul de invatamant este f. drastic.In scoala primara nu e chiar roz acolo sub aspectul ca profesorul nu raspunde sub nici o forma de siguranta elevilor. Daca un copil se urca in copac in pauza il lasa, daca v-a cadea, aia e, data viitoare invata sa nu se mai urce.Pentru noi romanii asta ar fi greu de inghitit.
Comentariu beton!25
Daca v-a cadea, v-a invata ceva, sa speram! Macar practic!
“ V-a cadea” si “Fica mea” – tu chiar iti dai cu parerea despre EDUCATIE?
Comentariu beton!32
Și lipsa spațiilor după semnele de punctuație?
@ana ai venit repede sa corectezi o istorisire nu?! 🤦🏻🤦🏻 te simti mai bine “doamna profesoara”?!
Pentru a striga profesorii pe nume, trebuie să schimbi tot. Te cred că te bufnește râsul, dar din motivele greșite. Pe mine mă bufnește râsul când mă gândesc că elevii n-au nici acum mare respect pentru profesori (poate profesorii nu l-au câștigat, poate că nu merită, irelevant), dar să ne imaginăm cum ar fi să li se permită să-i strige pe nume. În altă ordine de idei, când vrem să facem comparații, mergem direct la Finlanda. A pus o userică de la sectorul 6 un articol care spunea că autoritățile din NY vor să mărească zona pietonală pe 5th Avenue. Tot ea spune că e unul dintre cele mai celebre bulevarde din lume, apoi tot măreața întreabă retoric „la noi când”. Păi nu zici că începe lumea să vorbească și să compare un oraș cu jumătate din populația României, cu Uverturii (pe bune, au sărit că n-au loc să se plimbe pe Uverturii, in Militari). Cam așa și cu învățământul. Părere personală (nu sunt cel mai în măsură să reformeze învățământul), cred că felul în care îi strigăm pe profesori nu e primul lucru pe care trebuie să ne concentrăm. Să li se acorde calificative pe bune, zic eu că ar fi o treabă de început. De pe la americani am văzut un clip in care comparau păreri ale studenților și elevilor veniți din schimburi de experiență, iar primul lucru pe care l-au luat în discuție a fost eliminarea testelor grilă. Păi și cum altfel?! Adică trebuie să știi răspunsul. Adică știi un răspuns pe care trebuie să-l și formulezi cu vocabularul pe care l-ai acumulat. Și noi făceam compuneri. Unii ca mine scriau că vara asta a fost frumoasă, m-am scăldat, m-a prins ploaia și am mâncat corcodușe până m-am c@k@7 pe mine, alții scriau de ziceai că sunt pui de Ion Creangă și de Panait Istrati. Asta e, atât se poate. Nu știu dacă e cazul la noi cu testele grilă, dar sigur au contribuit la scăderea nivelului, dacă există în școli.
Comentariu beton!45
Exact. Îți îngrădesc imaginația, nu îți dezvoltă vocabularul. Primești cât mai mult „pe tavă”. Ți se livrează la îndemână cât mai mult, vezi Doamne să nu te obosești prea tare. 🤕😤
Boss, sunt multe de zis pe subiect. Ar fi mai bine sa nu mă pornesc. Eu am lucrat mulți ani în privat, in multinațională și în învățământ sunt relativ nou. Cum și de ce am ajuns la asta, am mai povestit și, dacă e cazul, voi mai povesti. Pentru mine a fost un șoc cancelaria, in primul an. Veneam dintr-un mediu unde toată viața mi s-a zis „Mircea”, fără fițe și fasoane, inițial pentru că eram cel mai tânăr (a fost și o vreme din asta), apoi pentru că… multinațională. Ei bine, in cancelarie (sală profesorală ii zice acum) toată lumea mă domnea. Păi, dacă copiii auzeau „domnule profesor” inclusiv de la directori, cum să îmi zică ei altfel? In fine, după 2 ani de insistente, am ajuns, cu majoritatea colegilor „on furat name basis”, dar a trebuit să mă mut din școală (cum și de ce, nu e locul să povestesc, pe scurt nu am calcat pe bec, nu am violat nicio elevă, nu m-a reclamat nimeni pentru nimic, nu m-am putut prezenta, din motive de sănătate, la examenul de titularizare și postul a fost ocupat de o colegă care a luat, de fapt, notă mai mică decât mine, dar a luat anul acesta, nu anul trecut). Închis paranteza, depășit momentul. Acum predau in 2 licee, din care unul cu program sportiv. Am luat-o de la capăt cu „domnitul” in cancelarie. Momentan, am reușit să conving 2 colege sa îmi zică Mircea, una care mi-a fost colegă și anul trecut și una foarte tânără, care, probabil, e mai obișnuită cu modul ăsta de adresare. Copiii au fost uimiți și vag neîncrezători când le-am zis sa mă anunțe cand au meciuri sau concursuri, că o să vin să ii vad. „Chiar o să veniți, dom’ profesor?” „Da. Acum, nu vă gândiți că o să vin la fiecare meci, că mai am treburi și pe acasă, sau că o să vin în deplasări, dar voi anunțați-mă”. S-au bucurat maxim (și sincer) când au văzut că chiar m-am dus. Apoi, dacă profesorii de la un liceu sportiv nu vin să îi vadă și să îi susțină în chestii care pentru ei sunt foarte importante (și țin și de profilul liceului), ce sa mai vorbim despre camaraderie și respect? Interesant e că, după ce au aflat că am fost, chiar și cei la care inca nu am ajuns se comporta altfel…
Scuze pentru com-ul cam cat un mini articol, v-am zis că nu e bine să mă pornesc…
Comentariu beton!94
Felicitări, Mircea!
Sper să-ți urmeze exemplul cat mai multi profesori!
Mircea, îți răspund, de fapt, la comentariul cu „job shadowing”. Acum nu-i mai zice shadowing, acum toată lumea face ” Gemba walks” 😂 (știu că e fără legătură cu subiectul, dar m-a amuzat, că în ultimul an toată firma face Gemba, eliminând complet shadowing din vocabularul organizațional).
Pff, eu am fost șocată când la training la job o chestie pe care s-a insistat a fost că aici (fabrică mare) toți ne tutuim. Eram whattt, adică îi zic la oricare pe nume??? Fain îi că fi așa a fost, fiecare având excepțiile lui de oameni mai în vârstă cărora ne adresam cu dvs. Dar în rest, inclusiv managerului din State îi puteam zice pe nume.
E altceva când mergi și vorbești cu omul ăla spunându-i pe nume. Porți o discuție normală între doi oameni care își fac treaba, fără sa amintești tot la a doua vorba ca unul e director și unul e „decât” Vasile
Comentariu beton!22
Ceea ce îmi amintește de o vizită făcută la sediul mare (adică central) pe vremea când lucram in multinațională. Era, de fapt, un schimb de experiență, un job shadowing (a venit apoi și el la mine, la un moment dat). M-am prezentat la managerul departamentului (cumva, indirect, și șeful meu „mai mare”), care s-a prezentat numai cu prenumele (bine, clar, îi știam și numele), mi-a chemat omologul și după 5 minute ne-a expediat pe amândoi zâmbind „voi sunteți specialiștii și aveți o grămadă de discutat, eu sunt doar un manager, și numai v-as încurca”. Evident că nu am luat-o drept altceva decât o glumă politicoasă (ceea ce și era) dar a destins atmosfera și mi-a creat o stare de bine.
Comentariu beton!25
Finlanda a ajuns la acest sistem de invatamant dupa minim 40 de ani, ani in care s-a investit in tot ce inseamna invatamant. Noi acum vedem varful si il vrem si noi fara sa avem baza. Nu „domnia” face calitatea invatamantului– elevii pot sa „domneasca” orice profesor si sa nu aibe nici un respect fata de el, pot sa strige „proful”, „profa” sau pe nume si sa aibe cel mai mare respect fata de persoana respectiva. Daca la noi pe practica pedagogica nu se da doi bani, acolo profesorii sunt foarte bine formati, au programe de mentorat bine puse la punct. Si inca ar fi extrem de multe de zis…
Comentariu beton!46
La noi, când se vine la inspecție, se verifică scrupulos „portofoliul profesorului” (adică un vraf de hârtii, care în funcție de vechime, poate însemna de la un dosar grosuț până la un biblioraft burdușit) și cam atât. Dacă inspectorul se hotărăște să intre și la clasă, o face numai că să îți spună la sfârșit că „puteați face lecția mai interactivă, puteau participa mai mult” (fără să ți se spună și cum, un sfat, o idee, ceva acolo). Niciun cuvânt despre interacțiunea cu elevii și comportamentul lor. Cel mai tare mi s-a părut când o doamna inspector mi-a zis „noțiunile pe care le-ați predat bănuiesc (!) că sunt corecte”. E adevărat, specialitatea ei era contabilitatea, nu economia și educația antreprenorială, totuși…mi-a dat notă 😂😂😂😂. Dacă vă întrebați ce conține „portofoliul profesorului” va dezvălui și asta: diplomă de licență (de parcă nu ar exista undeva la inspectorat), structura anului școlar (adică, când sunt cursuri, vacanțe, de parcă nu s-ar cunoaște la același inspectorat), fișa postului (care e cam aceeași pentru toți profesorii), CV (complet irelevant, dealtfel, pentru profesorii cu vechime exista istoricul la inspectorat, pentru cei noi oricum nu prea contează pe unde au mai lucrat și ce posturi au avut), cursuri sau specializări acreditate (se fac, de regulă, prin inspectorat, deci exista o arhiva și cu alea pe undeva), plus acte pentru diverse activități școlare sau extrașcolare (astea, să zicem, ar fi utile, dar nu vad ce relevanță au pentru o inspecție). A, și orarul profesorului (caruia iarăși nu ii vad relevanța)…și planificările. Alea sunt singurele cărora, să zicem, le vad o oarecare relevanță, să vadă cum ești situat, ca profesor, față de programă. Despre programă și încadrarea în ea în alt episod, că sunt multe de zis. Sunt convins că și în Finlanda tot aia se verifică 😂😂😂😂😅
Comentariu beton!40
În unul dintre episoade au povestit exact asta: cum a desființat inspectoratele școlare acum 40 de ani. Motivele fiind exact ce-ai scris tu.
Și ar mai fi o diferență. Acolo nu există titulari ai sistemului. Ai contract cu o școală, nu cu statul.
Şi nici n-or fi copii care să aibă cap doar ca să nu le plouă-n gât…
Si in Luxembourg este la fel. Le spun profesorilor pe nume, chiar si antrenorilor. La inceput mi s-a parut foarte ciudat mai ales cand mi-au cerut sa nu le mai scriu in email-uri cu Madame sau Mister… Si acum mi-este un pic peste mana, dar o fac.
Comentariu beton!11
Dacă aș desființa ceva în învățământ ar fi birocrația. Se cer tot felul de hârtii irelevante, dosare, proceduri, nimic concret, nu se pune accent pe activitatea profesorului la clasă. Ce-mi place cel mai mult la învățământul finlandez este că se acordă deplină autonomie profesorului în clasă, fără teama că acesta nu -și va face treaba. Faza cu dispariția „domnitului” este prea timpurie pentru învățământul românesc. Ne-ar pufni râsul pentru că avem o cu totul altă mentalitate, nu suntem educați în cultul respectului pentru orice ființă umană, indiferent de statutul ei social.
ai spune ca de la frig oamenii aia nu prea gandesc, totusi is mai tari ca noi din toate punctele de vedere
Sunt si la noi scoli (cu invatamant prescolar pana la liceal) unde profesorilor li se spune pe nume. Nu de stat, totusi.
Si aici e la fel. Copii ii striga pe profesori pe numele mic sau chiar dupa o porecla. Sa mai vorbim ca se imbratiseaza in fiecare luni cu profesorii de parca a fost vacanta de vara si nu weekend-ul?
Amanda Ripley, „The Smartest Kids in the World”.
Este aparuta de cativa ani, compara sistemul american cu cel finlandez, polonez si sud-coreean din punctul de vedere al elevilor.
La noi, da, avem legi, normative si instrumente de evaluare ca si in alte domenii, cine le aplica bravo lor, pentru ceilalti…