Nu prea am ce să vă povestesc despre ziua de ieri, că doar m-am fâțâit de colo-colo prin Lyon. Partea mișto e că la un moment dat mi-a dat mesaj un prieten care locuiește în zonă de vreo opt ani, ne-am întâlnit și m-a plimbat un pic prin împrejurimile rurale ale Lyonului. Mă rog, asta dacă localități ca Vienne sau Ampuis se pot cataloga ca fiind „rurale.

În altă ordine de idei, am plecat să mă plimb prin Lyon fără să-mi iau o baterie externă la mine, că mi-a fost lene s-o car. În schimb, mi-am luat un încărcător de băgat în priză, că e mic și are loc în buzunar.

Mi-am zis că când o să mi se descarce bateria, intru într-un restaurant și, cât mănânc, pun telefonul la încărcat.

M-am plimbat ce m-am plimbat, după care, când a scăzut bateria sub 50%, am vrut să pun în aplicare planul cu mâncatul și încărcatul.

Doar că ăștia cu restaurantele ridicau din umeri când îi întrebam:

– Avez-vous une prise où je peux recharger mon téléphone?

Ori că franceza mea nu e ce trebuie, ori că n-aveau priza, ori că îi durea la banană de telefonul meu, cert e că dintr-o dată m-am trezit cu planul dat peste cap.

Cum bateria telefonului continua să scadă vertiginos, deja începusem să iau în considerare o întoarcere prematură la hotel, când mi-a ieșit în cale catedrala Saint-Jean Baptiste.

Moment în care, nu pot să jur, dar cred c-am auzit, de sus de undeva, o voce care-mi zicea: „intră în Catedrală, păcătosule! Intră, că nu pățești nimic, o să găsești priză și nu numai.”

Am intrat, că io nu mă joc cu vocile venite de sus. Ce credeți? Doi pași am făcut și, jbam, în dreapta intrării, am găsit priză. De altfel, acolo am scris această postare, cu telefonul vârât în ea. Am plecat după ce-am dus bateria la 85%.

Mulțumesc pe această cale bisericii care, pentru prima oară în istoria ei, nu ia nimic, ci dă.

Acum vă las cu pozele (o să vedeți și priza cea sfântă 😀).

P.S. Dacă vă întrebați ce e cu vaca aia care apare în una dintre poze, ei bine, era din plastic și pusă lângă veceu în restaurantul unde am mâncat ieri la prânz. Localul era specializat pe vită și, ca să sublinieze asta, au simulat un întreg grajd într-o cameră de lângă budă. Grajd pe care îl vedeai în întregime din veceu printr-un perete de sticlă. Oamenii ăștia sunt la alt nivel.