Pentru astăzi avem o temă de discuție pe cât de simplă, pe atât de complexă. Ca viața însăși, ce să mai. Nu e ideea mea, a plecat de la un comentariu la textul de ieri, comentariu prin care colega de comentarii Anca își manifesta o ușoară nedumerire referitoare la diferența dintre grași și fumători. Să-i dăm cuvântul, zic:

E o chestie pe care nu o înțeleg, de ce sunt de blamat grașii și grasele dar fumătorii sunt o categorie cumva superioară? Pe mine mă deranjează fumul și mirosul, așa cum nu aș sta cu un gras care nu are voința să lase naibii merdeneaua aia și să se apuce de sport, așa m-ar deranja și un fumător care miroase a fum (cred că nu e nevoie să întru în detalii, fumul rămâne în haine, în casă, să nu mai vorbim de respirație, indiferent de igiena dentară a respectivului). Da, grasii mă poluează vizual, fumătorii olfactiv și pulmonar. Care e diferența? Întreb, nu dau cu părul.

Deci, fetelor, cum stă treaba? Ce-ați prefera între un gras nefumător, cu respirația mirosind a parfum de lăcrămioare, și un cetățean tras ca prin inel care rade un pachet de țigări zilnic? Ca să nu începem iar cu exemplele punctuale și să găsiți voi rapid alți diferențiatori precum culoarea ochilor, mărimea cheliei, lungimea penisului, inteligența emoțională, igiena personală și gradul de cultură generală, presupunem că amândoi sunt exact la același nivel din toate punctele de vedere, mai puțin cele doua aspecte menționate mai sus.

Bref, ambii cetățeni despre care facem vorbire au ochii de aceiași culoare, sunt niște gentlemani desăvârșiți care pot răspunde și treziți din somn la trei dimineața la întrebarea „câte nituri s-au folosit la fabricarea Titanicului”, se spală excesiv de des și dacă-i cauți în pantaloni o să constați că au cu ce. Dăcât că unul e gras și celălat fumează. So?

Băieți, dacă ar fi să alegeți între o duduie supraponderală care rade un purceluș de lapte la micul dejun, dar râgâie damfuri dulci de parfum de iasomie culeasă după ploaie, și o slăbătură numa’ bună care fumează în draci, ce fel de pete ați prefera să aveți pe așternuturi? De untură de porc sau de scrum de țigară? Numa’-ntreb.

Punem aceleași condiții și la voi. Ambele demoazele sunt identice ca nivel de inteligență, au ochii de aceeași culoare și părul lung și mătăsos (nuanța v-o alegeți singuri). A, să nu uit, ca să fie treaba treabă, ambele au țâțe mari și glezne fine.

P.S. Pentru Anca, cea de la comentariul căreia a plecat textul de azi, am o propunere separată. Să presupunem că te îndrăgostești de un nefumător sexy as hell și perfect proporționat (un fel de trimisul lui Dumnezeu pe pământ pentru tagma femeiască), inteligent și charismatic. Ăsta e și el mort după tine și începe o iubire nebună ca-n filme. Urmează o nuntă ca-n povești și totul e atât de minunat că tu te culci seară de seară mulțumind cerului că ți-a trimis bărbatul perfect. În fine, ai prins tabloul. Ce voiam să te-ntreb, ce te faci dacă în doi ani bărbatul vieții tale se îngrașă ca porcul și se mai apucă și de fumat?

mihai_vasilescu_gras_fumator