LATER EDIT
Habar nu aveți ce fericit m-au făcut comentariile de la textul ăsta. Și habar nu aveți ce rău îmi pare că nu vă pot da câte un premiu fiecăruia în parte. Mă rog, cu ajutorul tatălui tâmplarului, poate o să reușesc io ceva mișto până la urmă.
Până una-alta, avem câștigătorii:
– PS3-ul merge la Ionuț;
– Polaroidul la Laura G.;
– Acumulatorul extern la Ananas;
Pe toți trei îi rog să mă contacteze la adresa de email de la „Contact”, iar pentru restul am din nou un mare și sincer: MULȚUMESC! Sunteți cei mai mișto oameni.
Nu știu dacă ați observat, dar pe prima pagină a acestui blog se actualizează automat numărul de comentarii înregistrat de la înființarea lui până în prezent. Iar acum vreo câteva zile, am constatat cu stupoare și niscaiva mândrie că tocmai s-au strâns 100.000 de comentarii.
Așa că azi vreau să fac pentru voi, cei cu care mă trezesc dimineață de dimineață, două lucruri pe care trebuia să le fac de ceva vreme, dar am tot fost pe drumuri zilele astea.
Primul este să vă spun MULȚUMESC și să mă înclin. Fără voi acest loc n-ar exista. Și nu glumesc, fără o comunitate strânsă în jurul lui, un blog este fix ca o labă cu prezervativ. Iar acest blog are una dintre cele mai mișto comunități din blogosfera românească, atât cât e ea. Încă o dată, MULȚUMESC!
Și al doilea este că aș vrea să vă răsplătesc cumva. Din păcate nu pot să vă răsplătesc nici pe toți, nici așa cum ați merita, dar tot o să fac o chestie drăguță.
Bref, am de dat așa:
– Un Playstation 3 în perfectă stare (are la activ dăcât orele de Fifa jucate de subsemnatul). Da, este același Playstation pe care n-a fost în stare să-l ia săracul băiatul ăla ținut sub papuc;
– Un aparat foto Polaroid (modelul nou, nu vă gândiți ca vă dau ceva rămas de la bunică-mea);
– Un acumulator extern, cu încărcare solară, perfect compatibil cu orice model de smartphone;
Ca să luați unul dintre ele, trebuie să îndepliniți două condiții.
Prima. Să mai fi lăsat măcar un comentariu pe acest blog de-a lungul timpului. Nu vă chinuiți dacă n-ați mai lăsat, nu vă voi lua în considerare.
Și a doua. Să-mi scrieți un comentariu prin care să-mi povestiți cum ați ajuns pe blogul ăsta. Dacă vă mai aduceți aminte, desigur.
Duminică fac tragerea la sorți și trei dintre voi, cei cu care mă trezesc dimineață de dimineață, vor câștiga obiectele de mai sus. Ah, dacă nu sunteți în țară și câștigați vreunul dintre ele, va trebui să-mi dați o adresă de România unde să vi-l trimit. Nu de alta, dar parcă nu mă văd trimițând Playstation-ul la Antananarivo și acumulatorul extern în Chile.
Gata, sper să vă placă.
Aparatul acela polaroid face poze în câteva secunde? Adică e dinăla care apeși și iasă poza? Ce miștoooo
Am ajuns pe acest blog după ce am citit cum ai slăbit, era un guest post pe blogul lui Arhi. De atunci te follow.
@Roxi, la vreo două zile după, am făcut blogul, da. 🙂
Asa ma, daaaa, si eu tot de la postul asta :))))) Stiam ca de la Cetin am ajuns, dar nu mai tineam minte exact de la ce articol :).
Mihai, eu am ajuns din greseala, „Marirea si decaderea unui tata de fata” ca si recomandare pe FB a fost. Am intrat, am citit un subiect, am citit pe al doilea, am citit in puii mei apoi tot blogul, mai sa ma cert si cu consoarta „fiti-ar telefonul al dracu sa iti fie!” dar eu nu, Batman, Batman.
Una peste alta, e o placere. La ora 8:30 intru sa citesc. Nu comentez mereu, doar daca e pe subiect ceva ce sa am oarecum pe suflet si sa fie musai spus. In schimb, mai raspund altor comentarii din cand in cand. A, si ai aflat ca sunt si mesterul bun la toate :)).
Noi iti multumim. Stii ce sa pui ca sa ne ti pe aici pe aproape.
Si nu stiu ce sa fac la GMAIL sa te scot de la sectiunea Publicitate si sa te pun pe Principale ca nu imi mai apar in notificari mailurile… 🙁
Comentariu beton!11
@Tioc Alexandru
Cred că din ‘settings’/’configure inbox’ -> bifat ‘include starred în primary’.
Apoi marcat ca ‘starred’ în inbox unul dintre mesajele unui expeditor anume pentru ca pe viitor să fie direcţionate în ‘primary’.
@Alexandru, da’ la ce-ți mai trebuie gmail-ul când știi că la 8,30, în fiecare zi, găsești text nou aici?
Imi place sa ma anunte, ca ma anunta. Trebuie sa mearga cum vreau eu nu cum vrea el. Ca intru eu, asta e suplimentar. Nu stiu ce a patit, stii, inca de cand nu mai primea nimeni. Eu am ramas fiul ploii din cauza Gmail-ului :)).
App, @Solandi, pas. Nu vrea si pace nici asa. Il dau dracu ca e nesimtit acest Gmail :)).
Bună dimineața! ? Cât de matinal! Mulțumesc pentru ceea ce faci, mă bucur că fac parte și eu din această comunitate!
Bună întrebarea; chiar, cum oi fi ajuns să te citesc? ?
@Lidia, și? nimic? nu ți-ai adus aminte?
Am ajuns pe blog dupa articolul cu grasii share-uit pe facebook. :)))
@ivy, cu grasELE. 😛
Am intrat pe blog după un anunț la mica publicitate ”Blog fain. Caut cititori. Mai multe detalii la …”.
Un prieten mi-a recomandat un articol și de atunci am rămas cititor fidel. La 8:30 trecute fix, verific ce marfă nouă s-a băgat peste noapte.
@Xenopol, mă speriasem. 😀
Eu am ajuns aici după ce am citit un articol despre parenting. L-am găsit la o prietenă și în ziua aia nu m-am putut opri din citit multe alte articole mai vechi. De atunci sunt aici zilnic și în afară de textul din fiecare zi, citesc și texte din urmă până o să reușesc să le citesc pe toate.
Culmea e că prietena mea la care am găsit articolul tău nu te citea și nu-și amintește cum te-a găsit, dar a început să te citească după ce i-am spus eu cât de fain e aici.
@Anouk, parentigu’ modern, iubirea mea cea mare. :))))
Eu am ajuns citind pe Facebook un articol distribuit de nu știu cine – Cinci semne clare ca ești prost – http://mihaivasilescublog.ro/2016/09/26/semne-esti-prost/. Sincer, chiar mă interesa dacă mă încadrez în această categorie. Dat fiind faptul că nu mă încadrez, am hotărât să revin zi de zi, reușind astfel să îmi înseninez multe zile. Însenina-mi-ai zilele și de acum înainte!
Comentariu beton!12
@Dany, aha, dacă te încadrai nu mai veneai? :))))
normal ca nu!
De la Zoso la Cetin de la el aici.Dupa articolul tau scris pe tarlaua khanului:Se poate trai doar prin fotosinteza si câte calorii are roua.La mai multe articole si nu vreau nimic.
Comentariu beton!23
@edelweiss, câte calorii are roua… ahahahahaaaaaaaaaaaa
Buna, chiar nu stiu CUM am ajuns sa te citesc, stiu ca o fac zilnic, este unul din putinele bloguri citibile integral, nu esti niciodata plictisitor si niciodata ofensator sau poate doar avem puncte de vedere asemanatoare. Bafta in continuare, eu voi astepta ceva nou in fiecare dimineata si de acum incolo.
@Flori, să fie! Și așa să faci! :*
Intru aproape zilnic să-ți citesc articolele, dar comentariile lăsate nu sunt foarte multe (totuși există).
Cum a spus cineva mai sus, am ajuns pe blogul tău tot prin intermediul articolului „Mărirea și decăderea unui tată de fată” – mulți tați de fete pe aici :)… De atunci sunt abonat la postările tale atât prin e-mail, cât și pe Facebook.
@Bobses, boss, vorbim despre un blog care a trecut de 100.000 de comentarii, e numărul doi în zelist (tot la comentarii), are medie de 100 pe zi, și tot ce găsești tu de spus este „nu sunt foarte multe, dar există”. Ahahahahaaaaaa, ahahahahaaaaaa, ahahahahaaaaaa. Scuze, nu m-am putut abține.
comentariile lui adica, ma!
Comentariu beton!26
@moatza, well… cred că e prea de dimineață încă. Plus că n-am băut cafeaua.
Scuze, @Bobses.
Cine e PE primul loc la comentarii in zelistul asta? Sau unde pot Sa vad SI io? Merci SI la multe comentarii, Sa ajungi Tata la blogeri. Articolul cu Tata de Fata gasit PE undeva pe fb m a adus PE meleagurile vasilesciene SI Il recitesc frecvent SI plang.
@oana și @Elena, păi e foarte simplu să vedeți cine e pe primul loc în zelist, intrați pe zelist.ro, pagina principală, coloana din dreapta jos. Chestia e că zelistul nu e din cale afară de relevant, dar asta este o cu totul altă discuție.
Cine dracu’ e pe primul loc?
Comentariu beton!11
Curiozitatea feminina, Mai Elena :), amandoua vrem Sa stim. La multe comentarii SI tie ca SI.tu ai adus un procent semnificativ p aci, prin curtea scolii sau la scara blocului Lui vasilescu!
@Oana, e măsluit clasamentul ăla. ?
O să fac o recomandare :
Să nu ți se urce la cap, ca la alții care după ce au strâns cât de cât o comunitate in spate s-au transformat in mici ceausesti, care nu numai că au intotdeauna dreptate dar au devenit si cei mai înțelepți, viteji și frumoși dintre traci
Și doi : am ajuns din greșeală și nu-mi pare rau
Încă ….
Comentariu beton!17
@Sandurz, man, ȘI EU am întotdeauna dreptate, doar că nu las să se vadă. Mă rog, ideea e ca poți să mă contrazici, dar fără să mă înjuri sau să mă iei la mișto, că nu prea-mi place democrația. 😉
Cu plăcere! Multă.
Eu am ajuns p-aici anul trecut în februarie. Mi-a apărut un text sponsorizat de tine și cum io-s curioasă din fire, am zis: hai să văd ce aberează omul ăsta. Și-ai tot aberat până m-ai convins că trebuie să te urmăresc. Zilnic.
P.S. Eu vreau camera că-mi place să fac poze. Bine îmi place să primesc mai mult decât să fac. Cine știe? Poate o fac cadou că am câteva cam neclare.
Comentariu beton!11
@Elena P, serios? Așa de puțin timp e de când ai apărut?
Buna dimineata 🙂 eu am ajuns relativ tarziu aici (adica de vreo cateva zile doar) ,citind un „share” de la chestia aia cu uleiurile.O amica mi-a trimis postarea in ideea ca voi reactiona contra .Nu a fost sa fie asa ,am pierdut un „prieten”(vad ca m-a blocat …ahahaaaa…mare pierdere) si am castigat in schimb mult mai mult.Vezi…ca exista legea compensatiei? Sa nu te aud….. 😀 Aaaaa despre premiile puse la bataie aici-si daca mi se cuvine ceva 😀 chiar nu vreau sa primesc .Da mai departe pt ca eu deja am castigat mult mai mult 🙂
Comentariu beton!14
@Marika, pe sistemul „fată, uite ce aberează prostul ăsta”, te-ai certat cu aia? Mega, mega-tare. :))))))
Eu am ajuns tot la recomandarea FB ” cinci semne clare ca esti prost”. Intotdeauna am vrut sa stiu cum ma incadrez, am zis ia sa vedem! Am citit, am zambit. Si pe urma am vazut ca te citesc si multi prieteni, si pe urma am inceput sa povestesc altora ce-am citit la tine, si pe urma am inceput sa-i arat mamei pe tableta ce-ai scris cand ma duc pe la ea… si gata!
@Ioana, și maică-te ce zice? E frumos așa ceva?
Ii place si eu ma iau mereu de ea ca nu pune mana singura sa se culturalizeze, cand a aflat ce e cu parentingul , radea cu lacrimi !! I mai plac si alea cu Mega ca acolo are si ea povesti 1000!
La multi ani si la cat mai multe comentarii. Cum am ajuns aici? Cineva din lista mea de prieteni a dat share la articolul cu slabitul. L-am savurat si cum era vreo 1 noaptea si nu mai aveam ce face m-am apucat sa-ti citesc toate postarile de pana atunci. Mi-au placut si de atunci sunt aici aproape in fiecare dimineata. Partea cea mai buna? M-am facut mult mai tolerant si mai putin hater datorita blogului tau. Aveam multe pareri si conceptii gresite dar scrisul tau si comentarile celor de aici m-au linistit si mi-au deschis putin ochii. Good job people!!!
Comentariu beton!24
@Radu sibiu, acest comentariu… Sunt mândru, să știi.
io te-am gasit cautand sa-mi lamuresc pe net o dilema gramaticala. nu mai stiu cum se numeste articolul, dar l-am pus si pe-un forum cu trimitere la blogul tau si de-atunci multe cunostinte te citesc, omu’ te-a shareuit pe fb, bla-bla.
astept cu placere sa-ti debitezi „prostiile” pe-aici si cred c-am mai zis ca esti singurul pe care-l citesc zilnic.
hai sa traiesti!
@moatza, hmm… oare ce articol?
Eu am ajuns pe blog trimis de gagica-mea. Vasilescu in sus, Vasilescu in jos. Ma, da’ cine e Vasilescu asta? Succes!
Comentariu beton!11
@robertino, data viitoare pui poză cu ea, da?
Azi scriu si eu (n-am mai facut-o de mult) dar nu pentru premii. Vreau doar sa-ti spun ca am doua placeri legate de blogul tau. Prima este sa-ti citesc textul, iar a doua sa citesc comentariile.
Comunitatea tot tu ai facut-o. Am mai urmarit si alte boguri inainte si nimeni nu s-a ostenit sa raspunda tuturor comentariilor primite pe blog. Cumva ai interactionat cu cititorii tai de la inceput. Felicitari!
Te urmaresc de foarte mult timp. Nu-mi amintesc cum am ajuns la blogul tau dar aveai cateva pagini cu text atunci. Stiu ca le-am citit pe nerasuflate intr-o noapte cand eram la munca.
Bravo!
Comentariu beton!13
@Mf, eu plec de la premisa că oamenii îmi scriu MIE. Mi se pare o chestie de bun-simț să le răspund. Singurele ocazii în care nu mă bag sunt când am texte scrise de alții și-i las pe autori să-și gestioneze singuri comentariile și cititorii.
Eu am ajuns pe blogul tău ca m-a bătut căldura în cap….☺. Pe bune ca erau 52 de grade la umbra când te-am descoperit. Mă rog, de când te citesc, parcă și IQ-ul meu a crescut puțintel. Mai ales ca am început sa scriu cu ceva mai puține greșeli. Plus ca, datorita încurajărilor tale, deja mă laud cu o treime din trilogie. Hai sa fii iubit, Don Michelle.
Comentariu beton!18
@SorinB, dar nu mai știi CUM ai descoperit bolgul, nu?
Boss, la mai mare. Io, am ajuns pe la tine din facebook, ti-a share-uit o prietena(Sar’na Ana, daca mai esti pe aici) cel mai reusit articol dă pă tot blogul….http://mihaivasilescublog.ro/2013/04/28/cel-mai-tare-banc/
Mi-a placut si am ramas…nu mai stiu care a fost primul comentariu …probabil unul banal, da eram mai timid cand eram mai mic Ș)
@Redoo, iar eu te-am descoperit pe tine. 😉
Sincer nu mai țin minte cum am ajuns aici, dar țin minte că trebuie să bem o bere.
@biaggio, a dracului memorie mai ai. 😛
Dana Lalici a share-uit un articol scris de tine, nu mai tin minte care dar in orice caz am râs cu lacrimi. Si de-atunci abia astept sa văd ce ți se mai întâmplă pe la Mega Image sau prin metrou 🙂
@Ioana, Dana Lalici… a dispărut de pe aici. 🙁
Data fiind varsta inaintata pe care o am,nu mai tin minte cum am ajuns,dar iti spun sigur un lucru:nu plec nici sa ma tarasti afara cu forta!
@Camelia, stai liniștită că nu te târăște nimeni. :)))
Nici nu vreau a mă gândi când am ajuns pe blog, mă sperie gândul că am îmbătrânit, era nevasta însărcinată cu fiica mea, acum are doi ani şi un pic, nu mai țin minte primul articol,ceva pe bază de grase dacă nu mă înşel sau poate scrii tu prea mult despre grase, dar e singurul loc unde încerc din răsputeri să scriu corect, nu reuşesc mereu….
@Radu, respect, man. Ești unul dintre primii mei citiori. Vă pup și pe tine și pe ai tăi.
Recomandare facebook. MULTUMESC! Citesc aproape in fiecare zi. Nu prea comentez, doar savurez. Nu particip la premiere. Vreau doar sa spun ca sunt aici ?
@Corina, s-a notat. 🙂
Te-am descoperit pe facebook și am dat follow pe blog ca sa fiu sigura ca te citesc si daca nu intru pe fb.
Sa-ti spun ca vreau bateria externa? :)). Si daca nu mi-o dai, te voi citi si pe viitor :).
Sa-ti mai spun ca scrisesem întîi bacteria in loc de bateria si am avut noroc sa vad inainte sa dau send? :))))
@Carmen, și dacă dădeai „send” ai patru minute în care poți să editezi comentariul.
Eu te am vazut la prietenii ginerelui meu .Cum apreciez gusturile lui Dragos am zis sa vad cine esti….uite asa nu m-am mai dezlipit de blog.Mi-au placut mult si cei care te urmaresc.La o varsta venerabila, 50+, tu si comunitatea, ma faceti sa tin ritmul.Multumesc.
Comentariu beton!13
@Elena, foarte tare.
@Elena, las’ ca nici comunitatea nu-i chiar virgina…
Comentariu beton!13
@Moatza, cunoastem 🙂
@moatza, da’ cine stă să-și numere anii? (zic asta pentru că mă simt vizată) 🙂
@LauraG, aici subscriu, eu de când am trecut de juma’ de secol, am zis că nu mai are rost să număr. 😛
Eu te-am gasit intamplator pe FB. Scrolam in autobuz si am dat peste un articol scris de tine despre relatii si mutat impreuna. Citit, vazut, placut, revenit pe blog.
Felicitari pentru suma cu 5 zerouri, sper ca in curand sa se mai mute cateva in coada 😀
@cati, nu chiar în curând, dar vor fi. Că n-am de gând să plec nicăieri.
Eu am ajuns pe blog dupa ce un prieten din lista a dat share la articolul „De ce miros batranii urat”De atunci citesc in fiecare dimineata articolele tale si multumesc ca imi faci ziua mai buna.
@Livia, oho, a trecut ceva vreme de-atunci.
Unu din pretenii mei a comentat la un subect d-al tau ceva si comentai si io pe FB. Si chiar insusi, maria ta, ca nu a mea, mi-a scris ca ii placu ce comentai si sa scriu si pe blog. Initial am zis ca te dai la mine cand ai zis blog( sa mor de stiam ce e ala), dar m-am prins ca chiar voiai sa scriu. Am umblat de-a lungul timpului cu cioara vopsita, avusai mai multe nikuri, nu de alta, da incepui cu miki si dupa ceva timp, mai aparura niste miki, de citeam si ma gandeam cat de hight sa fii fost sa nu-mi aduc aminte ce scrisai. D-aia esti si singurul pe care il citesc, ca inca mi se pare ca blog e ceva cu conotatie ce inca incerc s-o descifrez.
@mikizda, și ca să nu se mai dea nimeni la tine, ai luat înţeleapta hotărâre să-ţi zici miKIZDA. :))))))))
am început fascinanta călătorie pe blogul lu’ matale tot așa ca o recomandare via FB prin intermediul unei prietene…mi s-a parut interesant si am frunzărit din scoarță in scoarță tot ce era pe blog.
Azi se fac fix 2 ani fara 3 zile …am cautat de curios mailul de înscriere la newsletter 😀
@ardei gras, l-am căutat și eu pe-al meu, ca să aflu data, dar nu l-am găsit. Și eu nu șterg mail-urile din trash… chiar mă întrebam zilele trecute de când sunt pe-aici, dar n-am reușit să aflu.
sii eu am cautat si nu am reusit neam sa imi aduc aminte de cand
Eu am căutat în jurnalul meu de activităţi de pe facebook şi am găsit data la care am apreciat pagina facebook a blogului, 1 mai 2015.
(nu am scris asta pentru tragerea la sorţi – s-a vrut doar un info pentru a găsi data şi altfel decât de pe email)
@ardei gras, hai că m-ai făcut praf cu asta cu căutatul email-ului. Mișto.
Am citit ,,de ce miros urat batranii”pe un alt blog ,nu mai stiu sincer al cui era,iar jos era un link catre blogul tau.am citit articolele din urma si de atunci te citesc aproape in fiecare dimineata.
@Sorinap, adică ai citit articolul meu la cineva care-l furase. 🙁
Cum am ajuns să te citesc? Printr-un prieten comun. Și te-am citit, și din nou ziua următoare și din nou și iar și nu mă mai satur. Pentru că diminețile încep cu tine de fapt. Eu îți mulțumesc.
@lulu, ce prieten?
Prieteni pe facebook. Nu știu dacă vă știți personal. Flaviu.
Cred ca am ajuns la tine citind articolul cu slăbitul… Mi-a plăcut foarte mult modul tău funny de a scrie și am rămas…
@Calul, adică ești de la început?
” Mărirea și decăderea unui tată” distribuit pe Facebook de un prieten. De atunci nu am ratat nici un articol. Bucuria mea zilnică. I-am înnebunit pe toți prietenii mei cu blogul tău. Vorbim cu citate din articolele tale. Mulțumesc pentru munca pe care o faci!
@Vali, să nu mai zici nimănui, dar pe ăla îl consider cel mai mișto text scris de mine.
Și eu.
Eu cred ca am ajuns la tine in casa trimisa de nenea Z…cum l-o chema. Cand imi place un blog citesc tot ce a fost publicat inainte, partea buna e ca asa trece timpul mai rapid in minunatul 41. Sincera sa fiu imi place sa mai intru si seara sa citesc toate comentariile lasate. Nu prea comentez pt ca mi se pare ca au zis deja altii ce as fi vrut si eu sa spun! La cat mai multe articole si comentarii. Ah, dai bine pe sticla 😉
@iza, de zoso zici?
Da da, zukenbergu’ sau cum il cheama pe nenea de la facebook.
De pe FB…tot articolul cu tine grăsuț. :)))
Îţi place sau nu: 0 0
@Bley, bun așa.
Eu am vazut, acum cateva luni, la Cabral pe blog la „bun de citit:” un anume Mihai Vasilescu. Am intrat, am citit si iar am intrat si tot asa. Nu comentez, doar citesc. In unele chestii nu sunt intru totul de acord cu tine, dar asta este farmecul. Tine-o tot asa!
@quasimodo, am văzut, am văzut. 🙂
Guest postu la cetin cu castravetii murati noaptea
@Ioexist, da, da, și tu ești vechi pe-aici. Doar că taci agresiv.
Prima data am auzit despre dvs. odata cu comentariul de pe blogul lui arhi legat de modul in care ati reusit sa slabiti. Nu am avut niciodata probleme serioase legate de greutate (si implicit nu ma intereseaza subiectul in sine), insa modul in care ati scris m-a adus aici. Nu prea comentez (aici sau in alta parte) insa citesc de multe ori cu placere comentariile altora.
Calitatea continutului (includ si comentariile altora aici) dublata de atitudinea proprietarului, (de exemplu am fost blocat pe blogul tvdece, fara explicatii, doar pentru ca am semnalat ca un articol de pe blog apare identic pe un site de stiri locale fara sa stiu care pe care a copiat) ma determina sa intru sau nu pe un anumit blog si nu concursurile.
Asadar nu ma luati in calcul pentru tragerea la sorti si succes in continuare
@pipzn, exact ce ziceam, e chestie de bun-simț să le răspunzi oamenilor.
Cred că am început să te citesc prin 2015. Cum am ajuns aici? Cu ajutorul lu’ nenea Zuckerberg. Cineva din lista mea a dat share la unul din articole (să mor dacă mai știu care!), am mai citit câte ceva și am rămas p-aici. La începu nu prea am comentat, că așa sunt eu, mai timid ?, dar apoi am început să bat câmpii cu grație până a devenit un fel de rutină zilnică: 8:30 citesc articolul și mă bag aiurea în seamă (dacă e cazul și dacă am timp).
Bonus, întotdeauna au fost aici oameni cu care ai ce discuta.
@Ionut, și sper să nu te oprești, ești unul dintre oamenii cărora abia aștept să le citesc părerea.
Eu cautam un zugrav si …a aparut blogul asta. Cica e cu sfaturi pentru un popor cititor. Glumesc, desigur…cautam ceva cu matrimoniale si probabil ca am dat pentru un titlu cu sex in el…
Apropo, eu ti-am scris mesajul cu numarul 100.000. Merit mufa HDMI de la PS3 ?
@Ananas, serios? Ai fost tu pe fază și-ai observat asta?
Nu, dar am zis sa-ncerc…
Comentariu beton!18
@Ananas, mă făcusei. 😛
N-am comentat niciodata pe blog,si acum imi pare rau,na.?Dar nu ma gandesc la premii,n-am castigat in viata asta decat o sticla cu ulei de masline,la un concurs dintr-o revista(acum o mie de ani,cand puneai talonul in plic,il lipeai cu saliva si-l trimiteai prin posta) si trei numere la loto!Te-am descoperit pe Facebook,am dat follow,am dat si add dar erai,probabil,ocupat(nu-i bai),te-am citit,mi-a placut!Punct!’Neata buna,Mihai!
@Mioara, dacă vrei, pot să-ți dau și eu premiu o sticlă de ulei de măsline. Virgine. 😛
25 februarie 2015 (ştiu exact dată, n-am timp să caut ce-ai publicat atunci şi nici cum am ajuns la tine). Am reținut dată fiindcă în ziua aia a murit -urât- o fostă colegă de generală ?. Atunci postai la ora 09.00. Nu vreau nimic: mi-aş prinde deştele în joystick, iar de celelalte lucruri sigur au nevoie alții mai tineri şi mai necăjiți. În plus, am tricoul („întotdeauna ALTCINEVA e de vină!”)! Vă salutăm cald de la Bistrița.
@Victor, în concediu? Să vă fie frumos!
Da,, sārumâna! ?
@VictorR, de fiecare dată când cineva dă vina pe orice altceva în afară de el însuși, mă gândesc la acel tricou.
Am dat de blog pe FB. Nu îmi mai amintesc cu ce postare redistribuită de unul dintre prietenii mei (mi se pare că era „Cinci semne că ești prost” sau „De ce miros bătrânii”). Apoi am mers la sursă și m-am delectat cu restul postărilor. Am văzut că am mulți prieteni care te urmăresc și avem și prieteni comuni. Motivul este evident ? deoarece am prieteni inteligenți ?. La mai mare și aștept să ajungi la 1000000 de comentarii!
@Sergiu, așa să te audă tatăl tâmplarului.
Aaaa, n-am comentat pentru concurs. Nu mă lua în calcul. Era doar să te felicit!
Mihai, în primul rând felicitări! În mare parte, cele 100.000 de comentarii au fost făcute datorită ţie, pentru că nu e niciun chichirez să comentezi pe un blog unde nu te bagă nimeni în seamă, dar şi datorită celorlalţi cititori. Comentariile lor te incită la dialog.
Eu te-am descoperit când am citit pe facebook un articol cu Danone 0% vişine. M-ai făcut curioasă, am dat pe repede-nainte şi am început să citesc, mi-a plăcut şi am rămas aici. Îmi încep dimineţile cu tine şi gaşca lu ‘ Vasilescu, râd sau mă întristez, sau mă enervez, după caz.Toată chestia asta e supermişto, aşa că la multe comentarii în continuare!
@GabiI, ahahahahaaaaaaaa… uitasem de articolul cu Danone. :))))))
Da, si eu tot atunci i.am descoperit blogul lui Mihai…de la visinile Danone!!! Ma tot chinuiam sa.mi amintesc! ☺
Felicitari, Mihai! Te urmaresc in fiecare zi!
Eu una am mai comentat o singura data, în rest mă rezum la a mă hlizi sau a mă enerva alături de tine că deh, vorbeşti despre tot şi toate – că am obiceiul asta, de a fi mai… reținută pe net. FIFA nu joc, dar cre’ că găseşte fii-mea o întrebuințare a playstationului, se rezolvă ?
Iar cum şi de când am început să te citesc… rău îmi pare că nu mă ajută memoria… posibil sa fi fost un articol sharuit pe wall-ul cuiva din lista mea de prieteni.
@Bianca, găsește sigur. :))))
Cred ca nu stiu cum am ajuns sa citesc articolul „Ce nu vor sa inteleaga grasele” si de aici a devenit hobby-ul de dimineata la cafea…….plus rercomandarile de week end cu ce ti-a placut in saptamina care a trecut.
Ce sa-ti spun sa ramii macar la fel………..
@Nicoleta, acel articol care mi-a adus tone de înjurături și blesteme. 🙂
Salutare tizule. Deci da, am mai postat pe aici :), primo.
secundo: dracu stie cum am ajuns pe aici :), tot de pe vreun blog in care (probabil) cineva te porcaia si am vrut sa vad despre ce specimen e vorba. cred ca se intampla destul de demult ca sa-mi aduc aminte pe unde am aflat de tine.
P.S. se pune la inscriere??? :)))
@alt_mihai, se pune, se pune.
stai ca era sa uit…pe mine te rog sa nu ma bagi in seama la tragerea la sorti pentru PS3…am deja unul :))), eventual sa discutam daca facem schimb de jocuri, am de oferit o gramada de need for speed-uri, call of duty, ceva de genul asta…ma intereseaza daca ai formula 1 :)))))
@alt_mihai, eu am jucat pe PS3 un singur joc și doar pe ăla l-aș juca și acum dacă aș mai avea timp: fifa.
Am uitat cum am ajuns pe blogul tău.
Căutam cure de slăbire, cred.
@Lady, și? Ai găsit? 😛
„Laba fara prezervativ”….. m-ai omorat si in dimineata asta!!!!! Noroc ca am ajuns la serviciu si nu mai sunt in ratb.
Mah, nea V., io te-am descoperit pe 12 ianuarie 2016. Si stiu sigur pentru ca pe 11 m-am operat la picior….. datul cu sania costa o tibie si un peroneu. Noroc cu blogul tau de nu mi-am facut sepuku….. in 5 luni de medical. Asa ca…. EU ITI MULTUMESC!….si imi doresc sa iti pot multumi in continuare.
@Celi, aloooooo, labă CU prezervativ!!!
Facebook-ul e de vina. Mai mult nu pot sa zic, ca nu-mi amintesc. Ciudat, rasul ar trebui sa aiba efecte benefice asupra memoriei…
@Una, nu întotdeauna. Nu știi bancul cu „dragă, a zis șefu’ azi un banc atât de tare că era să cad din pat de râs”? 😉
Na, ca nu degeaba sunt blonda. Nu imi mai aduc aminte sigur cu ce articol m-ai facut sa dau follow, dar sigur este unul dintre: cum ai slabit, cum te-ai lasat de fumat sau marirea si decaderea unui tata. Cineva din lista mea a dat like si asa am ajuns sa te citesc aproape in fiecare zi.
Esti cu siguranta motivul pt care lumea se uita ca la nebuni la mine cand ma apuca rasul de una singura ;).
@Ana, habar nu ai ce mișto e să auzi asta. :*
Felicitari si la cat mai multe realizari si mai multi cititori!
Am aflat de acest blog in urma unei distribuiri pe facebook, era o mamica care iti lauda blogul si stilul de scris, am deschis pagina si am citit pe nerasuflate, radeam singura la birou, am avut o zi super, acasa i-am povestit si sotului, eram asa incantanta ca am povestit la toata lumea- ciudat dar asa sunt eu…
In dimineata urmatoare am inceput sa citesc blogul de la prima ta postare, imi lasam scris sa nu uit la ce data/pagina am ramas ca sa reiau a 2-a zi si tot asa.
Cand mergem cu baietelul in parc, ma trezesc ca ma uit dupa tipi care alearga 🙂 si apropo de grasi, am inceput sa am o fobie pt ei, ma oripilez cand vad fete dragute dar imbracate in pantaloni fff scurti si maiouri mulate cat sa scoata si mai tare in evidenta tesutul adipos in exces, groaznic. Tocmai pt asta am inceput sa am un un meniu mai echilibrat, sa am grija de alimentatia copilului meu pt ca asa cum il inveti asa il ai, dar momentan mai facem si abateri pe motiv de pofte ca asa sunt gravidele 😉 , dar dupa sunt ff hotarata sa ma apuc de treaba si sa dau jos.
Ma bucur ca scrii cum scrii, dar nu o uit nici pe Elena care este o draguta plina de talent.
@mihalea, cât de mișto. Mulțumesc!
„si apropo de grasi, am inceput sa am o fobie pt ei”
Ete bre Mihăiță, salvași doi și creași un monstru. Ntzz
Am ajuns pe blogul asta citind un articol marca ElenaP 🙂 Cum am ajuns la el nu stiu, dar stiu ca m-am crăcănat de ras la povestea ei cu filmuletul sexy trimis fostului. Apoi am început sa citesc si din urma, fix după follow si subcribe. După, a devenit ceva normal.
Ești mișto, man! O plăcere sa bem cafeaua „împreună” zilnic.
PS: Cu ala de mai sus mi s-au terminat complimentele adresate unui bărbat pentru următorii 10 ani 🙂
@Papi, sunt mic copil pe lângă monumentul ăsta de talent.
@Elena P, hai sictir. 😛
@Mihai, mă așteptai la cotitură cu „hai sictir”, ha??
@Elena P, îhî.
Vazusem asta pe Fetzenbuci „Fara indoiala cel mai tare banc din ultimii ani”, dupa care am ramas prins ca de heroina.
@MuciFICATorU, ăla CHIAR e cel mai tare banc ever. 😀
O fost colega, Diana, foarte desteapta, a comentat la o postare a ta fiind foarte amuzata de ceea ce ai spus. Am mers pe fir si de atunci te citesc in permanenta. Nu am avut curaj sa las decat 2 comentarii dar recunosc, le citesc pe toate. Felicitari pentru munca depusa concretizata in primul rand, intr-o gasca foarte frumoasa.
Ps. Citesc si ce si pe cine ai recomandat. Nu am fost dezamagita. Multumesc din nou.
Poate nu-ti dai seama dar ,sa stii ca noi am câstigat deja:zile care încep cu zâmbetul pe buze si asta datorita tie,eu cred ca e cel mai tare cadou.Cum am ajuns sa te citesc…nu stiu,probabil mi-a aparut pe pagina,am deschis si mi-a placut.Simplu.Nu vreau niciun cadou material,cel spiritual e perfect.Continua sa scrii.
Te felicit pentru inițiativa asta!
Cum am ajuns „la tine”… păi îmi tot arăta facebook-ul că unii prieteni de-ai mei au râs (sau au plâns) la postările tale și cum sunt curioasă ce mai citesc ei, pentru că sunt oameni faini, am zis că sigur nu-i o mizerie și n-a fost, așa că am rămas, am dat follow, primesc și mailuri când nu prind postarea pe fb și mă stric de râs în drumul lung spre muncă aproape mereu.
La cât mai mulți cititori și comentarii deștepte! Câțiva în plus ai sigur după ce te-am descoperit și te-am sharuit masiv în privat, să fiu sigură că nu ratează linkul pus pe wall-ul meu. ?
Eu iti multumesc( ca de altfel noi toti) ca iti faci timp sa răspunzi la comentariile mele mai mult sau mai putin inspirate, stiu ca am intrat cam de acum 2-3 ani si citesc cu drag articolele si faptul ca putem comunica într-un mod agreabil este intr-adevar ceva unic ( pe zoso sau cetin nici nu îndrăznesc să scriu ceva).
Stiu ca mi-ai replicat la un moment dat ca asa e frumos sa răspunzi la toate commenturile chiar dacă cred ca iti ia timp sau din alte activitati si uite ca ai intr-adevar o comunitate pe lângă tine foarte mișto! Ma trezisem la in moment dat, în mintea mea foarte inspirată, căutai bancuri si am trimis unul pe mess-ul de la facebook, eu il credeam new doar ca nu?!
Felicitări Mihai Vasilescu!
Nu vreau nimic, am scris cu drag!?
Boss eu am ajuns aici cu http://mihaivasilescublog.ro/2015/09/25/decaderea-unui-tata-de-fata/
Am ras cu lacrimi, cu fii-mea impreuna dupa care am decis sa i-l trimit si tatalui ei cu care nu mai impartim aceeasi incinta.
Si iar am ras cu lacrimi la reactiile lui dupa ce l-a citit. Si ne dadea mesaje gen ” ba, voi va bateti joc de mine? Asta a scris despre mine nu? A aparut ala de pleci cu el in wd si nu stii cum sa imi zici?” si altele pe tema
Si m-am gandit ca o portie de ras e buna asa de dimineata, in fiecare dimineata. So, here I am. Dupa aia m-am apucat si eu de-un blog. Dupa Colectiv l-am lasat – am mai povestit aici de ce si cum – acum ma gandesc sa ma apuc din nou, so, nu este doar despre citit.
Eu am dat pe fb peste Albă ca zăpada repovestită. Am râs așa de tare încât m-a durut burta, iar pe urmă am fost curioasă să văd ce altceva mai scrii. Apoi am găsit postarea cu slăbitul și altele, și tot altele și acum te citesc zilnic. Și mai am puțin de recuperat și din urmă… 🙂
Acum vreo 2 ani , share uise cineva un post de-al tau , mi s-a părut amuzant , am intrat ca păreai mișto …. apoi am descoperit blog-ul ?❤️
Salut, eu am ajuns aici datorita unui articol -„Marirea si decaderea unui tata de fata”-, share-uit de niste prieteni, parintii unei fete, evident… 🙂
Apoi, mda, ca omu’, am ajuns sa te citesc.
Si, nu, nu neaparat dimineata, pur si simplu cand apuc. Dar te citesc! Scrii misto!
Din întâmplare, și atât de mult mi-a plăcut, că am citit în prima zi, articolele pe aproximativ 6 luni în urma, nu mai spun că te-am recomandat și logodnicei mele (în aceeași zi, of course! ?). De atunci te citesc zilnic, ești în top 3 la bloguri, alături de Arhi și Zoso.
Lucian Mîndruță ți-a distribuit un articol, ceva legat de dorul de tată parcă. Nu mai rețin exact titlu dar poza parcă era o imagine din cimitir. După ce l-am citit am simțit nevoia să îl sun pe tata. Apoi am mai citit câteva articole, am bifat pt newsletter și gata, cu mici excepții sunt prezentă zilnic pe aici. 🙂
Nu stiu cum am ajuns aici dar stiu ca am ras cu muci ca era articolulul ala cu pisica de 2500 euro
Si ai devenit drog- la cafea renunt fara stres dar la tine mai greu
I love you!!!
Asa sa ai aiba si al meu probe de divort ca tot le cauta :))))))
Felicitări pentru cele 100000 de comentarii și la cât mai multe! Am ajuns p-aci în urma unui share, am intrat, am citit, mi-a plăcut și de atunci te tot urmăresc.
http://mihaivasilescublog.ro/2015/04/20/saracie-si-kent-lung/
Primul comentariu a fost la articolul cu metoda accidentul. http://mihaivasilescublog.ro/2015/05/06/metoda-accidentul/
Datorită ție nu m-am lăsat păcălită de un așa zis polițist care voia să afle anumite informații despre familia mea, prin telefon (cu o lună înainte îți citisem articolul). Pentru aceasta îți mulțumesc și ca să nu rămân datoare, refuz orice viitor câștig, venit din partea ta. Ca să fim chit, zic! Să fim înțeleși, orice viitor câștig DOAR din această serie. După ce datoria îmi va fi achitată, nu voi mai refuza nimic. Promit!!! :)))
Mult succes în continuare și la cât mai multe articole!
Felicitari si la cat mai multe! Sincer nu mai stiu cum am ajuns la tine pe blog…primul articol citit a fost cel cu „aventura” telefonica cu BCR-UL (Obiectiv: sa nu mai calc vreodată intr-un sediu BCR). Asta a fost anul trecut prin octombrie. De atunci am încercat sa ajung la zi cu articolele…am băgat ca negrul la citit o perioada, ca sa acopăr cat mai mult. Acum sunt prezent zi de zi la fiecare articol. Esti foarte tare! ? si nu e pentru premii comentariul asta. Vroiam doar sa iti zic mulțumesc pentru ceea ce faci!
eu am fost adus de fiica mea . am citit ” Cinci semne clare ca esti prost ” si am ramas … am ramas cititor fidea 🙂
Buna dimineata,
Am ajuns, in mod sigur, de pe un alt blog ( Cabral sau ceva…., can`t remember 😀 )
Si esti bun de citit. Oricand 😉
A trecut multa vreme de cand citesc zilnic acest blog, incat nu mai stiu cum am ajuns aici. Intre timp, am „reusit” sa ma las de baut cafea,dar nu si de citit articolele tale, la care am si comentat de cateva ori.
La mai multe… promit sa-mi aduc mai consistent contributia la atingerea cifrei de 200000,
12.08.2015. Se dă un tatuat. Ce facem cu el?
Comentase o prietenă ori dăduse like iar FB-ul, băgăcios ca întotdeauna, mi-a dat de știre. A fost pentru prima oară când o astfel de intruziune nu m-a scos din minți. Mi-am dat și eu cu părerea și m-ai invitat pe blog.
Nu comentez în fiecare zi, doar când am ceva de spus, o fac de plăcere nu din obligație, na!
Și nici eu nu vreau nimic, mi-a plăcut doar să-mi amintesc ”cum am ajuns să te iubesc”.
Mi-ați înseninat de multe ori ziua, tu și ceilalți care se adună pe aici; așa cum spunea cineva mai sus, nu doar textele tale sunt mortal de amuzante, la fel sunt și comentariile.
Cautam ceva bun de citit…si am gasit…succes in continuare
Don Michelle, eu iti stiu blogul de cand era mititel, abia incepuse sa mearga si prieteni avea putini. Ma zapacisera postarile sharuite din opera magistrala a mesterului Poptamas si am dat o cautare pe FB sa vad cine-i insul, cautare care mi-a returnat si rezultatul „Numaipotcu…”. Mi-a placut ceea ce am gasit, asa ca am luat la citit si postarile anterioare, inclusiv comentariile. Nu mi-a luat chiar foarte mult timp, pe vremea aia nu erau prea multe comentarii (chiar, nu l-am mai vazut de tare mult timp pe zorro, imi placea ce spunea omul).
A fost o perioada in care am comentat mai frecvent, de la o vreme o fac mai rar, intru sa-ti citesc articolul zilnic cam tarziu si deja la ora aia s-a cam spus tot ceea ce merita zis.
Mult succes in continuare!
Dimineata buna @ all! Mihai, eu te am descoperit in ziua in care plecam intr o actiune de voluntariat si in autocar stand pe Fb. a distrib un prieten un articol care descria Alba ca zapada in varianta ta ?. Apoi am citit, pe blog, tot drumul.
* eu nu vizez premiiledar daca castig ceva, te rog trimite mi coletul in Grecia, prima la dreapta. ?
Zi racoroasa!
Mihai, eu vreau să-ţi spun doar că apreciez „Multumesc”-ul 🙂 . M-a făcut așa, să mă simt mai bine în dimineaţa asta (n-am cometat decât de vreo 5 ori, dar oricum mă simt vizată 🙂 ) Succes în continuare şi din partea mea !
Felicitări și la mai multe man ? Eu am citit un articol distribuit de-o prietenă pe Facebook și așa am ajuns să te citesc/ urmăresc. P.S.- Data viitoare să pui la premii și o botniță pentru soacre ???
Fb, de unde altundeva… Plus ca mai esti si valcean de-al meu…
OK. Sunt curios cât de mişto e…
am mai comentat, deci…
urmăresc pe G+ comunitatea bloggerilor, cam aşa m-am agăţat de tine. Zilnic iau o pauză de la muncă să pot citi ce ţi-a mai tunat prin creer…
Într-o zi de plictiseală maximă, umblam aiurea pe google strasse ș-am dat de articolul tău despre grase. Mi-a plăcut ș-am trecut la „Tipule, te rog eu, nu te lăsa călcat în picioare!” De-acolo-ncolo sau mai bine zis încoace, te urmăresc zilnic.
P.S. Io nu mă înscriu la concurs că pasionat de foto nu-s, de PS n-am timp, iar baterie externă am. D-aia de 13000 MAh.
Felicitari, Mihai!
Eu vreau sa iti multumesc tie pentru faptul ca imi inseninezi diminetile (sau daca nu, dai o tema de gandire).
Chiar daca nu comentez prea des pe aici, te citesc zilnic 😀
Keep up the good work!
La multi ani si la cat mai multi cititori. Eu te-am descoperit cand ai mentionat-o pe colega mea draga si talentata, Ruxandra Banici. Era duminica si ai mentionat-o printre articolele interesante de citit 🙂 🙂 si de atunci, te urmaresc si pe tine si pe ea si „ma rad”, ca de chestii negative sunt satula… Happy happy!
sal! nu mai stiu cum am ajuns sa te citesc, cred ca a fost un articol pe pagina unei prietene, Sabina, care te citeste constant si l-a distribuit. si cum am incredere in gusturile ei in materie de blogeri, am intrat si n-am mai plecat. m-am abonat si urmaresc tot ce scrii, cu castile pe urechi, rock si blues, ca asta cere scrierea ta si rad ca prostul de unul singur. cateodata incerc sa si raspund, la blog sau la comentarii.
am uitat ceva, haterul asta simpatic, nu a aparut inca? pe el nu-l bagi la premiere? macar pentru ca e insistent si unic!
Nu am comentat decat odata desi citesc in fiecare zi.
Cineva a distribuit pe fb articolul tau De ce miros urat batranii si de atunci sunt cu ochii pe tine 🙂
Marirea si decaderea unui tata de fata a fost subiect de discutie in familie….dupa ce am trimis articolul ginerelui meu care tocmai devenise tata de fata….a doua oara :)…m-am gandit ca ar trebui pregatit (hihihihi…sunt o soacra adevarata). Noi ne-am distrat copios…el…cam galben…
Altfel….sunt dispusa sa invat sa ma joc pe playstation….
Felicitari si multumesc!
Nu mai stiu exact de cand te urmaresc; totul a inceput de la un articol share-uit de colegul din fata mea. Era o postare cu o poveste de viata legata de..Mega, cum altfel? 🙂
Intru in fiecare dimineata, citesc postarile si ma amuz de comentariile oamenilor minunati care formeaza de acum „Comunitatea MV”.
Datorita unei postari http://mihaivasilescublog.ro/2017/05/29/intotdeauna-poate-rau/, am facut efortul (financiar) de a o oferi un sejur la munte parintilor mei. Deci da, esti o persoana care marcheaza(in bine) viata oamenilor.
Numai bine!
Mihai, in primul rand te felicit. Tine-o tot asa. Cum te-am gasit ti-am mai povestit: Anul trecut in ianuarie, la recomandarea unei prietene, cand ai scris alba ca zapada. Eram la o aniversare si radeam ca tampitul la masa. Desigur toti de la masa au aflat si de atunci toti te citesc. Premii nu vreau pt ca va fi dificil pt tine, doar ce m-am mutat la una batrana care sta la nu’s ce palat urias. mereu ma pierd prin el. facem o masa cu burgeri si sticle de vin, mai citim o alba ca zapada, mai o maslina, mai o scobitoare si uite asa avem de-o sezatoare. Hai sa ai sanatate si putere de munca, ca altfel da dracii!!
1. Nu sunt un comentator fidel (o fac rar si cand chiar imi place sa zic ceva) asa ca nu stiu daca ma incadrez la vreo cerinta (plus ca singura chestie care-mi place e aparatu` ala Polaroid – daca m-as duce acasa cu PS3 ar rade fiica-mea cea mare de mine de la PS4 ei).
2. As prefera sa faci cumva sa dai premiile unor oameni care chiar ar avea nevoie de ele si pentru care chiar ar conta. Imi este greu sa cred ca nu ai prin lista niste oameni mai putin norocosi in viata care chiar si-ar dori oricare din aceste produse. Concursomanii de serviciu sau aia de isi mananca de sub fund ca sa aiba bani de-o parte isi pot procura oricand astfel de produse.
3. sa stii ca inca mai este mihaivasilescu.com la mine. Imi zici cand vrei si ti-l dau, free of charge ofc. Sau macar sa iti redirectionez niste DNS-uri daca vrei. Ai mailu` meu.
Băi, eu nu înțeleg! Voi vă treziți la 5 dimineața și lăsați sacoșa (cu vorbe) la coadă, ca să citiți/scrieți repede pe acest blog?!
S-a postat articolul la ora 9 si acum (10.30) sunt peste 100 reply… e frustrant, îmi ia o oră să citesc ce s-a scris – ca să nu răspund ca proasta-n târg. Iar după ora aia de citit, când să zic și eu ceva, dau reload și brusc mai apar vreo 40 postări – cam așa se întâmplă zilnic. Tre’ să-mi fac program special de citit MVB…
Nu mai știu, dar bănuiesc (spre sigur) că de pe FB. Și cred că prima mea postare a fost la un articol mai vechi, nu cel zilnic. Iată!, din prima am fost întârziată 🙂
Comentariu beton!13
@Laura G, nu mai plânge, că nu numai ție ți se-ntâmplă! Cred că cu noi ăștia bătrânii e ceva!
@Laura G, te rog să mă crezi că primul lucru pe care il fac când mă trezesc este să dau reload să văd ce s-a mai scris pe blog. Abia după îmi fac cafeaua.
@Laura G, aaa….și…. eu intru de mai multe ori pe zi și văd cine ce a mai scris și vă aștept pe toți cu drag și remarc când cineva a lipsit și mă gândesc la fiecare din voi…..așa că și dacă ajungi mai târziu, cineva aici tot te așteaptă.
PS-Mi s-a părut tare fain când @VictorR a avut ceva treabă într-o vreme și ajungea pe aici doar seara. A fost așa ….parcă îi lipsiseră o zi întreagă prietenii de aici.
@Anouk, da, știu ce spui…
Eu revin de câte ori am timp peste zi și-o dată seara/noaptea să verific dacă s-au tras obloanele 🙂
@Anouk! 🙂 Sărutmâna de atenție! Am avut înainte de concediu câteva zile ”grave rău” la servici… Mi-aduc aminte bine! 😛 Da` să știi că-i bine și-așa: nu vezi filmul pe episoade; ai totul la nas! O seară faină tuturor.
P.S.: Vasilescu nu cred că mai poate pe ziua de azi, la câte răspunsuri a trebuit să dea. I-am zis și-n privat că-i trebuie supozitoare dacă l-a mâncat în cur cu trebușoara asta de azi! 😀
@Victor, de obicei aștept comentariile tale așa că am remarcat aparițiile tale doar seara în perioada aia.
Despre Mihai……eu chiar nu știu când mai are omul ăsta timp și pentru el și familia lui! Desi facem și noi parte din familia lui extinsă.
Să vă bucurați de concediu! Dacă tot e proaspăt posesor de permis, a condus puștiu?
@Anouk: Dac-a condus??? Hahaha, Te rog întreabă-mă câți 20 km am condus eu din vreo 400 de până acum (și ăia cât a moțăit el la trecerea prin Târgu-Mureș). Mai face încă gafe de atenție, unele măricele. Azi a făcut și o depășire! 😛
@Victor, cu tine alături sunt sigură că va ieși din el un șofer excelent.
Nu mai stiu cum am ajuns pe blogul tau, probabil din bantuiala pe net am dat peste un articol de-al tau…spre rusinea mea nu stiu nici care a fost primul articol citit pt ca in momentul in care am citit primul articol care m-a ,,prins”(m-am repetat putin) am aprofundat tot ce am putut citi in ziua respectiva, am bantuit in arhiva si am ras cu muci cum spui tu (mai si comentam ca toanta la articolele vechi)…acum am o mare problema, lucrez intr-un loc unde dimineata este ca la formula unu, cu multa agitatie, iar creierul meu se intreaba cum sa fac sa ciupesc articolul de dimineata, uneori ma ard degetele sa raspund dar nu o fac din cauza ca sunt umpicintrovertita, uneori probabil mai dau cu ,,bata in balta” cand comentez…oricum marele meu castig (deja am un castig, vezi?) este ca ma pot delecta nu numai cu articolele de pe acest blog dar si cu gasca de comentatori din clubul tau privat…tot ansamblul este fain.Mai am bloguri pe care le bantui dar la tine gasesc atmosfera care este pe sufletul meu.
Pe feisbuci mi-a aparut o postare sugerata, din alea ” lui x i-a placut asta”, rezonand cu x pe niste linii ale gandirii, m-a impins curiozitatea…si uite asa, am ajuns sa te urmaresc si sa ma delectez cu niste comentarii spumoase, ca o fi articolul misto, dar fara comentarii parca e ca nunta fara lautari ?.
Inspiratie la condei si vant in panze!
p.s. nu vreau nimic, nu partikip ?
Neata! Sincer nu mai stiu cand am gasit blogul tau dar tin minte ca era vorba de o ,,duamna cu care te contraziceai parca,,.
Am mai comentat din camd in cand dar am citit ,,Coane Nicule ca pe biblie,,.:))))
Nu cred ca vreau nimic. Bine ar fi ceva: sa ramai asa cum esti si la anul sa ai triplu de cititori si comentatori.
Toate bune!
Eu te-am.descoperit prin Corina Băcanu. Îți dăduse un share. Ți-am comentat pe facebook la un articol despre singuratatea în cuplu și m-ai invitat să scriu un articol. L-am scris și după câteva luni l-ai găsit aruncat într-un sertar și nu îți mai aminteai cine ți l-a trimis. Și l-ai publicat. Apoi ai descoperit că sunt frumoasă, pe lângă faptul că scriu din suflet. A fost o confesiune în fața unei comunități care nu s-a sfiit să judece. Am realizat atunci ce înseamnă această putere a expunerii și m-am întrebat cât de puternic trebuie să fii să îi faci față. Te citesc în fiecare zi, uneori reiau și articolele vechi și de cele mai multe ori râd cu lacrimi. Citesc și comentariile, ele sunt o parte deloc de neglijat a succesului tău și de asta ai ajuns aici! Felicitări și bun sau rău mergi pe drumul tău, Mihai!
Salut Mihai,
Eu am ajuns pe-aici în urmă cu vreo doi ani, tot in urma unei postări pe FB (nu mai țin minte care pt ca de atunci am citit cam tot). Ce-mi pare rău e faptul ca jobul nu îmi lasă mai mult timp sa petrec pe-aici si sa scriu mai multe commenturi ca sa te ajut sa ajungi la 200.000 și să treci pe primul loc (dar sunt sigur că se va intâmpla si asta, pregăteste cadourile pt ziua aceea).
Hai să-ți zic: te-a sheruit o prietenă pe facebook…se întaâmpla acu’ doi ani..nu-mi mai amintesc post-ul, dar mi-a placut aşa de mult….încât în doua luni am citit tot..ce-am gasit…pe blog…
Şi apropo….a fost primul blog pe care l-am citit…eram…practic „virgin”??? şi-ți mulțumesc şi eu pentru „o experiență” placută??.
Intr-adevar, un blog fara o sectiune de comentarii si o comunitate nu e nimic. Nu inteleg existenta blogurilor sau articolelor care nu au sectiune de comentarii…
Eu am ajuns pe blogul tau prima data acu vreo 2 ani, cred. Daca bine imi amintesc, mi-a aparut pe wall un post despre cum ai slabit tu si cum, odata, alergai in parc si ai avut.. sa zicem.. shitty times.
P.S. Colegul de apartament imi va fi dator o viata daca ii fac cadou Polaroidul ala; e innebunit dupa aparate foto :))
Încă ceva, Mihai: zi-ne și nouă câte comentarii are in plus celălalt blog, ca sa știm cum să ne facem planul.
Mie nu-mi place sa fim pe locul doi;)
Comentariu beton!11
Eu….am ajuns pe aici din greșeală…dar nu îmi pare rău 😉
Râd copios de fiecare dată…dacă nu de articol,de comentariile comunității!
Sunteți o familie frumoasă, iar tu…un cap de familie…exemplar!
Eu te-am citit prima data la Arhi in guess postul despre slabit…
Dupa ce ti-ai facut blog am venit aproape zilnic… Pt mine ‘ La Mihai pa blog’ e locul unde ma simt bine cel putin cateva minute zilnic, locul unde mai aberez din cand in cand prin comentarii si unde am scris prima data pt mai mult de 10 oameni…
Eu sunt destul de vechi p’aci…. Pă mine m-a adus Tony. Cum care Tony? Poptămaș (cu el fie pacea și slava lui Allah!). Și am descoperit un cetătean cu care ma identific în opinii și atitudini dar care le exprimă muult mai bine decât mine, deși nici mie, cu toată modestia ce mă caracterizează, nu-mi curge saliva din gură pă tricou .Am mai spus-o, nu e big deal să fii deștept, oricui i se poate întâmpla, jmekeria e să fii deștept ZILNIC. Io nu reușesc, d’aia nu țin un blog și am toată stima pentru ăia are o fac. Mai ales la nivelul la care ai ajuns tu, Mihai!
Felicitari. Eu am ajuns la tine pe blog dupa ce ne-am intalnit cu totii cu Oana (fata oarecare) anul trecut . Mi-a placut scrisul si recunosc ca mi-au placut si cititorii. Succes
Am ajuns pe blog la recomandarea fiicei mele, care la aceea dată era minoră și nu avea voie, d.p.d.v legal, să citească unele din textele de pe blog. Îți mulțumesc ție și,, tutulor” colaboratorilor pentru momentele plăcute, trecute și viitoare, și de asemenea promit ca dacă voi câștiga ceva, premiul va fi al fiicei mele. Sănătate maximă și spor.
Eu te-am descoperit datorita unei prietene din lista.Ti-a dat share, am citit, mi-a placut, si te-am bifat la follow.De atunci intru aproape zilnic, citesc articolul, dar si comentariile.Pentru ca ai creat o comunitate tare faina aici.O fi adevarata vorba aia, ca cine se aseamana se-aduna.Nu vreau premiu pentru ca ajung abea anul viitor acasa, si-ar fi pacat sa nu se bucure cineva de el pana atunci.
Misto blog, comentariile nu mai zic, cum postezi cum citesc. Felicitari, deci! Aici am ajuns din una in alta, nici nu mai tine minte. Da’ face toti banii 🙂
Neata, Mihai…
Am ajuns sa te citesc pentru ca cineva mi-a trimis un link catre un articol fain, de unde hop catre blog-ul tau.Ferice de mine! Daca printre astea peste 100.000 de comentarii, cineva le-a citit si pe ale mele (prea putine, insa doar din vina mea), atunci ma încearcă oleaca de sentiment de mândrie .
Dar meritul e doar al tău!
Te îmbrățișez tare pe tine dar si pe cititorii tăi consecvenți.
Pe bune , Mihai? Habar nu am ce am mâncat acu 3 zile….darămite să-mi amintesc când și cum ajuns acilișa la matale !
Am aflat despre tine și blogul tău de pe blogul lui piticigratis. Nu într-un context favorabil.
Doar că am fost curios și fără a lua cu titlu de adevăr ceea ce am citit acolo.
Cred că primul articol a fost cel legat de mărirea și decăderea unui tată de fată.
Aproape că m-a durut citindu-l.
De atunci te-am urmărit în liniște și din umbră??.
Am comentat de puține ori pe blog și de mai multe ori în gând.
Au fost ocazii în care nu am fost de acord cu tine, dar hei……nimeni nu este perfect.
În încheire nu pot să îți urez decât să fii vizitat cât mai des de muze.
Blonde și cu picioare lungi dacă se poate.??
,,Fabuloasa poveste a lui Mihai,bloggerul care a slăbit 50 de kilograme într-un an.Cităm din articolul Evz(lucrăm pe surse boss):”La plecare mi-a fost imposibil să-mi leg șireturile, deși stăteam jos, până nu mi-am descheiat cureaua.”(Asta am pus-o așa, de- a dracului…)
Și am zis să văd cine e grăsuțul ăsta simpatic mirobolant.De atunci te citesc.
Nu vreau nimic,că am de toate.Inclusiv o mahmureală de zile mari,că ieri a fost ziua celui mai bun prieten al meu de aici.Poți te rog să o bagi în tragerea la sorți,că mie nu îmi trebuie?
‘Neata buna. Nu mai tin minte cand a fost dar stiu cum. Faceam ‘naveta’ intre state si romanica. De cate ori veneam acasa mergeam la tata o saptamana, la mama o saptamana. Sa stau cu ei… Si intr-o zi imi zice tata ‘hai sa citesti ceva misto, e un blog, scrie fain asta’. Si pentru ca tata e cool si fain am zis ia sa vad ce-mi arata ticu aici.
Si am intrat si aia a fost. Am citit, si-am citit din urma si-am tot citit:). Si dupaia de cate ori veneam acasa in vacanta citeam tooot ce scrisesesi cat am fost plecata. Acolo nu puteam din anumite motive.
Te citesc zilnic si mi-esti drag. E singurul blog pe care-l citesc zilnic si singurul unde mai zic cate ceva. Eu nu vreau cadou. E de-ajuns ca te pot citi:)
Felicitari, ai ajuns la numerele astea ca faci bine ce faci si ne bucuri pe noi, astia de ne-ai strans pe-aci.
No, ca am devenit sentimentala si-am scris cam mult:).
Eu am ajuns la tine pe blog dintr-un link pe fb pus de cineva in care am incredere cand este vorba de lecturi smart. So, de atunci (nu foarte de mult) te citesc zilnic, imi place ce scrii (apropo, nu am apucat sa iti spun dar stiu ca o sa conteze ce zic pentru ca altii te critica – keep up the good work cu grasii .. poate se trezesc la realitate spre binele lor si al nostru) si recuperez rapid ce am pierdut atata timp, citind zilnic din arhiva. Iti urez sa ramai mereu inspirat si in aceeasi verva!
Prima oara ti-am citit un articol shareuit pe FB. Ceva despre caprioarele care se imbraca in carpute cand afara temperatura e cu minus 🙂
Tin minte si acum ca nu reuseam sa deschid link-ul si ti-am scris in privat sa ma ajuti :)))) . Cam mare tupeu pe mine dar, nah.. nu ceri, nu ti se va da.
Am ras cu lacrimi in metrou la articol si de-a doua zi ti-am cautat blogul si m-am indragostit iremediabil, atat de articolele tale cat si de comentariile oamenilor de aici.
Recunosc ca, inainte de iti citi blogul tau il citeam pe Redoo si, m-am bucurat sa il gasesc pe aici si sa ii regasesc si lui blogul.
Comentez mai timid ca mi-am pierdut din indemanare dar simt din ce in ce mai mult zvacul de a ma reapuca de scris. Tu esti de vina si pentru asta 🙂
Cat despre castiguri, nu stiu, nu prea s-au lipit in viata de mine lucrurile nemuncite asa ca, felicitari de acum celui ce va castiga! :)))
Mult inainte dl Mihai! Eu am ajuns din intamplare chiar numai stiu ce articol era, si am inceput sa citesc tot fara nici o discriminare. Nu comentez intotdeaua ca nu am ceva inteligent de spus, dar citesc tot tot si comentariile . Cel mai mult mi-au placut analizele literare erau mult mai bune ca cele din programa scolara! 🙂 Aici l-am cunoscut pe dl.Sorin si pe Elena deci Multumesc!
Buna dimineata!
In primul rând as vrea sa iti mulțumesc eu. Esti singurul blogger pe care il citesc zilnic si mereu sunt surprins cat de similar gandim si ne raportam la lumea înconjurătoare. La mai mult si la mai mare!
Am ajuns pe blogul tau cu ajutorul sotiei care mi-a trimis linkul:http://mihaivasilescublog.ro/2016/08/10/parentingul-modern-si-cocalarii/. Asa cum ziceam m-a surprins potrivirea perfecta (pe avest subiect) dintre ce cred eu despre subiect si ce ai scris tu.
Felicitări tuturor care citesc/comenteaza aici.
PS Azi implinesc patru ani de la casatorie. Nu vreau sa dezavantajez „concurența”, dar chiar așa este.
@Dr.Acula, La multi înainte și cât mai frumoși!
Mulțumesc, la fel (dacă e cazul)!
@Dr.Acula, Mulțumesc. Nu mai știu nici eu dacă e cazul. E o mare varză în viața mea acum și singurul reper de care mă agăț e aici.
@Anouk, vorbești de varză? Hahahaaaaahaaa. Soro, hai la o cafea să-ți explic eu cum e cu varza.
Te-am descoperit (de fapt, am început să te citesc constant) când ai publicat un articol despre o tipă căsătorită cu bărbatul vieții ei. Acesta are un accident grav și paralizează, iar ea între timp se îndrăgostește de altcineva și nu știe ce să facă: să rămână alături de soțul paralizat sau să-și vadă de viața ei alături de celălalt?
Nu știu dacă mă calific pentru concurs, ți-am dat o sugestie de pizzerie (Trenta) acum, recent, dar cred că am scris pe pagina ta de Facebook, nu aici.
Mult succes tuturor participanților, anyway! 😀
Frățică, am ajuns aici după ce a postat acum 3 ani, în preajma sărbătorilor religioase, un membru al grupului de pe fb, ateeii de pretutindeni, un articol de-al tău cu privire la popălăi. De-atunci am zis: ăsta( acesta ?) e fratele meu în cuget și simțire ?
Spor la treabă și multe „succesuri” în continuare ?
P.s….și dacă Dr Acula se dă „mare” că a făcut 4 ani de „căznicie”, eu mă dau rotund că azi a făcut fii-mea 6 luni și 2 dinți ???
Comentariu beton!17
@diabolic, să-ți trăiască și să ajungă să-ți scoată peri albi 😃
Uite, mi-ai dat un bun reper – eram pe-aici când ”ai născut” – deci am minim 6 luni de citit MVB.
@Mihai, profit de această postare ca să mai fac 2 mențiuni:
1. nu vreau niciun premiu
2. ăsta e singurul blog pe care îl citesc/urmăresc. Pe altele ajung accidental și plec fluierând. Nu prea îmi plac blogurile – până și blogul meu (de nișă) face eforturi ca să-mi intre în grații 🙂
@Laura G, mulțumesc de urare, iar despre părul meu…..deja am albit parțial ?
Eu sunt mai noua pe aici, am inceput sa te citesc acum vreo 2 luni. Am ajuns aici dupa ce am inceput sa caut pe Google ceva legat de calatoriile cu avionul. Stiu ca am gasit articolul tau despre aia care miros urat in avion si de atunci te tot citesc, mai am pana termin de citit tot ce ai scris. Imi place sa citesc blogul tau pt ca e real, te simti identificat si parca iti mai trec nervii cand vezi ca nu esti singurul „fraier” caruia i s-a intamplat nu stiu ce.
De ex, cand am gasit art. ala cu avionul tocmai ce venisem din Ro, un zbor Bucuresti- Alicante. Bine, eu nu am avut probleme cu mirosurile, ci cu o mama indiferenta. Nu stiu cum am norocul uneori, dar atunci nimerisem intre o mama si fiica-sa de vreo 20 de ani, cred ca fiica era bolnava, pt ca avea un comportament de un copil de vreo 10 ani. Eu cred ca mama-sa era obosita sa tot aiba grija de ea, asa ca ce o zis: ala/aia care se aseaza intre noi sa se descurce. Bai nene, si avionul era plin, asa ca aproape 4 ore m-am simtit ca un animal in cusca, nu aveai pe unde scapa. Fata aia nu inceta sa vorbeasca, se baga in spatiul tau, si asa ala mic, ma apuca de par, mi-o pus mana pe sani, mi-o varsat sucul pe pantaloni, de am mers ultimele 2 ore murata toata la fund…si mama-sa se facea ca nu vede. Asa ca, dupa experienta asta, aveam nevoie sa citesc pataniile altora, sa nu ma simt singura ghinionista.
Oricum, multam pt timpul dedicat blogului. La cat mai multe comentarii!
:)))))))))))) am ras cu lacrimi desi relizez ca ce ai patit este de plans. jeez!!! si eu care credeam ca tanti araboiaca de langa mine si nevorbitoare de nici o limba in afara de a ei, care si-a deschis telefonul sa sune pe cineva la 8000m altitudine si despre care eram convinsa ca ori face sa pice avionul ori face sa explodeze vreo bomba, a fost cea mai horror experienta! :))))))))))
Calatoriile cu avionul sunt o surpriza. Ma rog, aici am povestit partea light, aia mai aiurea s-o intamplat in baie. Stii cum e sa incerci sa te usuci dupa ce coca cola ti-o ajuns pana in fund? Not funny. Operatiune super complicata intr-o baie din aia minuscula de avion. Operatiunea e cam de felul asta: intri in baie, dai pantonii jos si vezi si tu cum poti sa-i usuci, storci chilotii si incerci sa-i usuci si pe aia. Apoi iti dai seama ca ai cola si intre fese. Ia si te sterge, da iti ramane hartia lipita. Pune fundul in fata oglinzii si vezi cum te speli. Oroare….spatiul mic, nervi, lumea bate la usa desi e semnul de ocupat. Pana la urma te imbraci, simti ca se lipeste totul de tine, da na, bine ca pantalonii sunt negri. In august iar acasa, sa vedem ce o mai fi. De data asta imi pun niste chiloti si un pantalon de schimb in bagajul de mana, nu ma mai prinde nimeni nepregatita.
am ajuns p’aici anu trecut nu mai stiu exact cand, dupa ce cineva din firenjii de pe FB a sheruit un articol de-al tau, ala cu batranii, si de atunci, aia e. Ritualul diminetii, MVblog.
sa vedem daca imi fericesc copila cu polaroidul ala :))))))))))
Nu esti singurul blogger pe care-l citesc zilnic dar esti primul. Astept in fiecare dimineata mailul care ma anunta aparitia unui articol nou, mai astept vreo 30 de minute sa apara primele comentarii iar apoi savurez. Nu mai stiu exact cum am ajuns la tine dar cred ca prin Arhi. Daca pina atunci el era primul citit, descoperindu-te l-ai detronat. Felicitari si la mai mare.
salut! am intrat pe acest blog navigand de pe alt blog ptr articolul „de ce miros urat batranii”, a fost o radigrafie fina a realitatii inconjuratoare… de atunci te urmaresc zilnic, imi plac articolele tale pline de umor si ma delectez citind comentariile comunitatii blogului. nu comentez foarte des de frica sa „nu stric ceva”… iti doresc o multitudine de idei pentru a le impartasi noua celor ascunsi in spatele unui ecran… si o zi placuta!
cu share de la una din prietene, link pe mess „ia fah de ceteste, unu’ d_al nost’, electrocutat!”. cre’ ca primu’ comm fu ala in care ti_am esplicat stiintific de ce e Alba ca Zapada rumena da vero.
Eram intr-o dimineata, acum vreo 6 luni cred,cu o colega la tigara/cafea si ii spuneam ca astia o ard aiurea cu blogurile si ma trimis sa te citesc. Si cum un singur articol nu mi se pare elocvent pentru a incepe critica, am citit cam juma dintre. Si am ramas pe aici se pare, fara sa-mi dau seama. Plus ca mie imi place cafeaua si mereu mi-am dorit sa gasesc o cafenea unde sa te intalnesti cu oameni misto si sa ai subiecte comune..nu conteaza pro/contra…Nu m-am gandit ca e posibila comunitatea asta de „cafengii” virtuali. Csf Ncsf.
Eu te citesc de ceva vreme via fb dar nu comentez niciodata pentru ca e dificil sa faci asta de pe telef. Poate ar trebui sa-i iei in calcul si pe followersi
P.s. Nu am comentat pt premii ?
Eu am picat de la „fratele” haios si negru, din Berceni, si ma bucur de atunci de toate articolele si comentariile scrise de tine si urmaritorii tai :)). E singurul blog unde m-am bagat in seama si pe care il citesc cu daruire in fiecare zi, abuzand de sfantul reload. Va urez sa ramaneti toti la fel de sanatosi la cap ca si pana acum!
Nu ma baga in concurs, dar mie sa continui sa imi „dai”, in fiecare dimineata, motiv sa intru pe blog :)). Multumesc tutulor tovarasilor de suferinta!
Eu am ajuns la tine cred de pe blogul lui Cetin. Acum, nu mai tin minte cu ce articol si nici nu mai are importanta. pentru ca din momentul ala te-am urmarit constant. A fost greu pana la primul comentariu, dar felul tau de a interactiona cu fiecare si de a respecta parerile fiecaruia mi-a dat incredere sa o fac si in continuare. Imi aduc aminte ca am ramas paf cand am aflat ca avem aceeasi varsta… te credeam pana in 30 de ani. Si sunt oricum convins ca prin felul tau de a fi, le dai clasa multora, pentru ca spiritul tau este si va fi mereu unul tanar. Nu vreau sa te perii (desi probabil nu mai ai de mult scame cu cititori asa apreciativi ca noi :))) dar blogul tau e una din bucuriile zilnice alaturi de cafea. Astept sa faci o intalnire cu noi, promit ca ajung in Bucuresti oricand ar fi. Cu tot dragul si cu toata stima!
A, ca era sa uit… frate, dar ce comentatori ai… Jos palaria in fata tuturor!
A!! Foarte important!! Daca primesc vreunul din cele trei obiecte, VREAU AUTOGRAF!!!!
Comentariu cred ca am lasat la un moment dat, iar dependenta de acest blog am capatat-o datorita prietenei mele, Gabi, care a mai postat pe aceasta pagina. Tare mult imi place stilul, si mai mult imi plac cometariile veteranilor, e cafeaua mea de inceput de zi ?. Felicitari!
Primul articol pe care l-am citit de pe blogul tau era cel despre iaurtul Danone 0% visine. Nu mai stiu cum am dat peste el. Cert este ca a doua zi cand m-am dus la munca (lucram pe atunci la Kaufland part-time) am aratat colegilor un iaurt si i-am intrebat daca observa ceva in legatura cu ambalajul. Din pacate nimeni nu a remarcat detaliul ?. E primul meu comentariu…ma tot chinui de ceva timp sa las ceva scris.
Ps. Nu doresc nici unul din premii ( oricum ai zis ca nu iei in considerare pe cei care nu au mai lasat comentarii.
Ps2 Am si eu un Ps3 si se cam aseaza praful pe el. Se simte cam trist saracul. Avand in vedere ca foarte rar l-am folosit…poate il donez cuiva de pe aici ?. Poate…
Via Tzucherberg. Mare chestie si Fb-ul asta! De atunci iti citesc mai toate postarile, m-am si abonat la alerta. Bun condei, umor, introspectie, analiza, simt ironic si autoironie. 🙂 Imi place mult.
Pai ce pot sa zic, cred ca te am vazut ori pe Facebook ori pe un blog pe care il citesc(zoso sau cetin) si cred ca mi a suras faptul ca faceai la greu misto de grase. Daca o fi sa castig ceva si be it, if not nu ma supar o sa continui sa te citesc
E simplu… Nevasta te citeste si tot timpul imi mai baxa cate un link pe FB Msg… Recunosc, il citeam dupa vreo 7-8 zile cand m-ai aruncat si eu un ochi pe acolo. In prezent sunt fan al articolelor scrise de Elena 😉 Nu renunta sa ma binedispui in fiecare dimineata 😉 Atat.
@Leonardo, doamna ştie??
“Marirea si decaderea unui tata de fata” via FB.
Multumesc anticipat pentru PS si polaroid dar mie nu imi trebuie, sincer.
Nu ca m-ar interesa playstationul, hai sa zic ca ar merge un Polaroid, da’ mai degraba premiul ala moale si comod, ca nu mai pot dă şale. Eniuei, nu-mi dai, nu-mi dai. Io tot iti spui ca am ajuns aci (din greseala) cred ca de la un articol sharuit de Corina Bacanu – De ce miros urat batranii?, apoi am citit colectia cu grasele tale, apoi „m-am” ras de prietenul I – super articole, by the way!! s.a.m.d. Si te mai miri cum apare dependenta. Dimineata de dimineata imi beau cafeaua si ca sa n-o las singura, am nevoie de ceva inteligent (si funny, daca se poate), ca e plin internetul de balarii si rahaturi. Iar uneori ma lupt cu mine m, ca trebuie sa imi citesc articolele mele de specialitate, dar fac cum fac si mai citesc ceva din arhiva ta. Aia ie!
Asa ca: La multi ani! La multe citiri si commenturi, poate vei reusi la un moment dat sa aduni comunitatea asta a ta in carne si oase undeva, unde vrei tu (chiar si Maldive 🙂 ). Cand intru pe blogul tau, ma simt ca si cum as apartine unei tarisoare pe sufletul meu, cu oameni asemanatori mie.
Felicitari si la cat mai multe articole si comentarii!!! Am ajuns pe blogul tau din curiozitate, un prieten sharuise un articol de-al tau pe FB dar nu mai stiu nici care articol nici cand pentru ca dupa aia nu m-am oprit din a te citi. Fara sa exagerez cred ca este primul lucru pe care il fac dimineata cand pun mana pe telefon. La unele postari rad cu lacrimi si muci. La altele ma bucur ca nu sunt singura care gandeste asa pentru ca sunt situatii in care rezonez mai mult cu comunitatea de pe blogul tau decat cu unii prieteni… Cred ca ce ne aduce pe toti aici in fiecare zi este faptul ca acest blog este viu, ca postezi atat de des, ca raspunzi comentariilor si pentru asta, respect!
Am ajuns pe blog fix din intamplare. Stiu ca ma uitam plictisit pe peretele meu de facebook si am dat peste un text de-al tau. Nu mai stiu despre ce este vorba, cert este ca m-a prins ca musca-n miere. Am inceput sa citesc aproape zilnic, am incercat sa comentez cat am putut de mult si de inspirat (nu mi-a iesit de multe ori asa ca va cer scuze), am avut onoarea de a mi se publica un text pe blog…:). Ce sa zic…? Imi place aici, ma simt ca intr-o mare gasca de prieteni care te accepta cu bune si cu rele, cu toane sau cu buna dispozitie exagerata. Dar cel mai important este ca am gasit aici o persoana extraordinara, cineva care m-a facut sa ma simt special si unic in multe feluri…asa cum nu credeam ca pot simti. Am vrut sa spun asta la textul lui SorinB, atunci cand a rememorat primele lui momente aici, pe blogul tau dar am vrut sa o fac intr-un moment in care sa fie deosebit, ca acesta in care tu ne multumesti noua. Ei bine, sunt aici doua persoane pentru care blogul asta a insemnat mai mult decat citirea unor texte. Si pentru asta, EU iti multumesc.
As vrea sa completez si sa spun ca persoana despre care vorbesc nu este Mihai…M-am simtit dator pentru ca mi se pare ca nu am fost suficient de clar…:)
@Georgian,
Nu cumva te-ai îndrăgostit pe-aici? De două ori? (deocamdata!) 🙂
Hai norok!
Eu cred că am ajuns pe blog prin 2014. Nu mai știu ce articol am citit prima dată, dar știu că vreo 2-3 luni am citit toata arhiva.
2-3 ore de Excel + 1 ora de Vasilescu. Parcă a trecut mai repede perioada aia la birou.
Acum în fiecare dimineață îmi apari în feed-ul de FB. Fac cafea într-o mansardă din Praga și citesc ce mai debitezi pe aici.
Spor la cât mai multe comentarii!
Vă pupă Kioru`!
pe mine m-a obligat, practic, AnaR :)))
mi-a zis sa iti scriu sa te conving sa vii la dentist. cred ca era o perioada cand te durea ceva. si daca la dentist tot nu ai ajuns ( nu la mine, in orice caz ), am ramas sa mai citesc, sa mai comentez, sa ne simtem bine, cum ar veni.
felicitari si spor!!
@Bogdana, btw, mă sâcâie o măsea de câteva zile. 😛
retoric spui asta, nu? 😛
@Bogdana, nu, nu, chiar mă sâcâie o măsea de vreo câteva zile. 🙁
retoric, in sensul ca, desi e adevarat ca te doare, nu vei merge la dentist 🙂
@Bogdana, ăăă… cam așa ceva. :)))))))))))
Imi pare rau ca te am descoperit asa de tarziu. multa lumea cool pe aici. 🙂 Mi-ar fi placut sa fiu comentator pe plaiurile astea de la inceput de drum.
Dar, better late than never. 🙂
Prima prima data, ai fost distribuit pe FB de o prietena ce sta in UK, femeie serioasa :))))) care nu respira de atata munca. Si atunci am zis ca asta e, trebuie sa citesc articolul si mi-ai ramas lipit de degete.
Îmi place să citesc,îmi plac oamenii hazlii,umorul și lucrurile bine spuse în general.Ti-am citit o postare pe fb mai demult am comentat mi-ai răspuns și ai câștigat un admirator al blogului,duminica la cafea citesc cu religiozitate ce ți-a plăcut toată săptămâna ???.
Acu de-oi avea norocul să mă lovească și încărcătorul ăla care zici tu și mai bine,cu toate că nu prea am eu noroc de moacă da de o fi și-o fi dă-mi de știre că am și adresă!!!!!???
Eu te-am citit prima data la Cetin pe blog, articolul cum ai slabit. Mi-ai placut, dar nu atat de mult incat sa te caut pe net.
Apoi pe facebook mi-a aparut share-uit articolul cu batranul de la coada. De ce miros urat batranii. Atunci am intrat si-am citit vreo cateva ore mai multe articole. M-a impresionat si-un guest post al Anei-Sunt fiica unui terorist.
Si de atunci am ramas. Nu prea comentez ca-s lenesa la scris dar, de citit, citesc tot. Inclusiv recomandarile de duminica. 🙂
Nu vreau nimic, doar sa-ti spun ca apreciez blogul. 🙂
Sa mor daca-mi mai amintesc. Dar stiu ca am inceput sa te citesc, am constatat ca-mi place si am continuat s-o fac. De multe ori am ras cu lacrimi, alteori m-am crizat isteric cu nervii din cap, dar de fiecare data mi-ai trasmis ceva. Asta cautam si-mi place maxim ce-am gasit.
PS Am scris asa pentru ca mi-a promis niste multe beri. :)))))))
Pai… Nenea „potmanescu”, ma rog, cel cu citatele. Cumva mi-a ajuns in feed pagina ta de FB si am fost fermecată de modul tau de a lua peste picior faimoasele lui citate si poze ! Asta a dus la accesarea blogului, iar când am citit despre lupta ta cu kilogramele, tot ce am putut sa zic, a fost, ” Bravo lui, deci se poate!” si uite așa, am staționat aici, fiind singurul pe care il urmăresc.
Sa ne auzim si la pragul de 200.000 !
PS… Nu am participat la concursurile cu premii organizate de tine, dar de aceasta data, o fac… Chiar mi-aș dori un aparat de fotografiat, cu un play station chiar nu stiu ce-aș face!
Am ajuns aci prin al meu barbat. Te citea cu patima in fiecare zi si l vedeam razand ca minunatul cu ochii beliti in telefon. Cand l am intrebat cine i domnisoara care l face sa rada… mi a dat un link cu tine :))
Cum am ajuns pe blogul tau…
De pe reddit Romania am citit despre faza de la Lidl…si apoi am continuat sa citesc sa vad ce ai mai scris…si m-ai prins.
Păi să ne citim şi la meleon, nenea Mişu…
Prima oara te-am „cetit” la Cetin, cred ca pe blog am ajuns mai tarziu dupa acel articol. Cert este ca la un moment dat m-am trezit ca imi da link sotia catre una din aventurile tale prin Mega Image si de atunci ai intrat in lista pe care o vizitez zilnic.
De comentat am facut-o mult mai tarziu, cred ca anul trecut, in general stau in background la tine, Cetin, Zoso, etc. Uneori rezonam in opinie, alteori nu, ceea ce e OK, nu va citesc ca sa-mi imi asum parerile voastre neaparat.
In rest, felicitari pentru borna de 100k si sa ajungi la acelasi numar si cu articolele 🙂 (prin 2324 probabil…)
Sunt foarte mare ‘consumatoare’ de bloguri (Zoso, Cetin etc) – dar imi lipsea ceva care sa fie haios, sa aiba povesti, sa nu fie pe politica si sa nu fie pe stil Vulpescu sau Otrava (bleah). Si uite asa am dat peste tine pe Facebook acum vreo 5-6 luni.
De atunci sunt hooked si intru de cate ori pot.
De comentat, mai rar. Cred ca o data sau de doua ori; imi place mai mult sa ‘lecturez’, ba chiar am comentatori favoriti dupa care dau scroll.
Eu te citesc din ianuarie (anul acesta). Cel mai mişto blog pe care l-am urmarit vreodata! Pe 14 februarie am avut o consultatie in Bucuresti si m-am dus dupa-amiaza si la proteste in Piata Universitatii. Am vazut un domn care semana izbitor cu tine si l-am intrebat: nu sunteti Mihai Vasilescu? Domnul a zis ca nu, dar am ramas cu dubii si in ziua de azi! :)) Asa ca e timpul sa ma lamuresti! Sunt mica de statura si slaba si o tineam pe fii-mea in brate (4 ani) care tipa cat o tinea gura ca vrea din nou cu trenul.
Eu nu reusesc sa te citesc la cafea ca sar zdrahonii astia de copii pe mine. Ori la pranz cand ii culc ori seara tarziu. Imi place aici, citesc cu placere si replicile veteranilor: Victor R, Paco, Edelweiss, Sorin B, Elena P, Laura G, Moatza, Miki, Diabolic (felicitari pentru cei doi dinti ai fetitei), Miha S (mi-am cumparat cartea deja) etc.
@Blanche, mulțumesc!
Și eu mulțumesc! Eu cred că ce facem noi aici e sănătate curată: un fel de stat pe canapea la psiholog și dat din noi ăle mai tari chestii!
Citesc postarile si din comentarii dar nu prea imi dau cu parerea…
Te-am descoperit intr-o zi cand un coleg de-al meu râdea de ce citea. Cand l-am intrebat de ce râde a incercat sa imi citeasca,dar nu prea avea spor ca tot il lua râsul. Atunci am luat link-ul si am luat-o din postare in postare…si…nu prea am mai fost productiva in ziua aia 🙂
Am dat buzna acilea de cel mai penibil mod, căutând pe Google după sintagma cele mai citite bloguri . Mulțumim, deasemenea și să te țină năravu’ barăm încă o decadă.
@Timo, serios? Și nenea Google te-a dus la mine? Ciudat, pentru că mă cam urăște. 😛
Eu îți MULȚUMESC!Eram căzută in puțul cu regrete și încercam sa ies teafără și din nou vesela!.Steaua norocoasa și Internetul fără limite!Nu particip la concurs.Premiile le merita cei câțiva plini și ei de umor ca dau și la alții.?
Am ajuns la tine pe blog, acum vreo trei ani, din blogroll-ul lui arhi (pe vremea aceea, acum cetin). Nu mai stiu ce post era, dar tin minte ca am ras si mi’a placut atat de mult, incat am intrat in arhiva si ti’am citit toate (TOATE) post-urile, de la primul si pana la cel mai recent. Citeam cateva post-uri pe zi, cand nu aveam ce face… si apoi am inceput sa te urmaresc in fiecare zi (ce’i drept, nefiind vreun comentator activ – cred ca am vreo doua-trei comentarii – imi place mai mult sa citesc decat sa comentez). Iti multumesc pentru ceea ce faci si’mi doresc sa te urmaresc multi ani de aici inainte!
Imi aduc aminte.. si aici imaginea se incetoseaza.. era acum cativa ani… Am intrat pe blog ca sa… si aici mintea mi se incetoseaza…
Am uitat.
Felicitari pentru performanta si pentru concurs!
Am ajuns sa te citesc de la articolul cu „de ce miros urat batranii”.
Succes!
„De ce miros urat batranii?” este articolul prin care am descoperit blogul si aici am ramas.Cafeaua si blogul tau.In fiecare dimineata!Pe mine m-au ajutat blogul tau si oamenii de aici, sa gandesc un pic altfel,sa rad din toata inima,sa trec mai usor peste o perioada mai tulbure din viata mea.Multumesc!Nu vreau premiul,iti urez doar la mai mare!!!!!!!Felicitari!
Am ajuns pe blog de la un comentariu legat de grase si de atunci sunt aici zilnic (fara sa comentez).
Multumesc pentru rasul cu muci cum spui tu chiar daca e in Ratb :))
Dom’le, s-au împlinit cam 200 de postări azi, aici, până acum – să zicem că-s vreo 150 – 170 postări unice, ok…
Râdem, glumim, dar unde-i și cine-i hateru’? Dacă recunoaște la o așa mare aniversare, îi dau eu un premiu 🙂
@Laura G ,noi aștia cu sănge ucrainean în afără de faptul că suntem mari bețivi ,Fecioara Maria,Sfântă Maica a Domnului(singura în care credem )ne-a înzestrat cu un talent deosebit: avem așa ,cum să zic o putere de convingere nemaivăzută,pur și simplu rămâi paf cu gura căscată când vezi cîtă artă și precizie punem în munca noastră,plus un nas fin ..Hateru umblă și comentează pe aici ,l-am ginit cine e….
@Paco, vrei să mă vezi nimicită de curiozitate? Cu câtă vodkă să-ți fac cinste ca să-mi spui? :))))
@LauraG eu am un respect deosebit pentru femei.La modul cel mai serios.Pentru mine femeia e centrul universului.Fără femeie în lumea asta nu există viață .Ea este singura capabilă șă dea viață ,să procreeze și să crească un pui.Poate unele dintre comentariile mele par misogine, dar la 17 ani am spulberat o ușa cu tata dintr-un pumn pentru că a ridicat mâna să o lovească pe mama plus un vecin bătut pentru că era de față și s-a gândit el că e mișto să mă certe de ce am curajul să îl lovesc pe tata.Mulțumesc pentru votcă,dar haterii sunt aici.Citește comentariile și o să îi descoperi.Mișu nu mai zice nimic,probabil își schimbâ șireturile la Converși??
Crecă via mantzy… Nu mai știu d’astea, au trecut ceva ani! (Minim 2)
În primul rând nu doresc niciun premiu.Îţi doresc mulţi ani frumoşi,sănătoşi şi cu mintea întreagă ! Bucură-ne în continuare spiritul cu talentul tău.Regret că nu ţin minte cum am ajuns pe blogul tău,dar e ca la beţie :nu ştiu ce am făcut aseară,dar a fost mişto ! Să auzim numai de bine !
Frumos, tare frumos din partea ta. Mulțumesc că exiști și că-mi faci zilele frumoase cu ceea ce scrii. Să auzim numai de bine si la cât mai multe „povești „. ??❤
Te urmaresc mai demult.Cred ca am ajuns aici de pe blogul” tatarului” .Habar nu am daca am vreun comentariu pentru ca nu prea obisnuiesc.Asa ca il las pe asta pentru concursul viitor. 🙂 P.S: nu mai zi „am ras cu muci”… suna ca dracu’.
Prima dată am văzut o trimitere de pe blogul Irinei Alexe, se referea la postarea în care explicai cum ai slăbit… M-ai impresionat și de atunci sunt zilnic pe-aici (după ce am citit și celelalte articole, evident?). Eu îți mulțumesc pentru articolele faine care îmi fac ziua și pentru faptul că, recunosc, unele lucruri le văd altfel de când sunt pe-aici.
La mai multe articole și la cât mai multe comentarii!
Eu am ajuns aici, frapat fiind de fenomenul insalubru numit Poptamas si am gasit cele mai misto analize si caterinci pe seama taranului norvegian. Dupa aia am dat la prima postare si le-am luat in ordine succesiva, pana cand, ceva zile mai tarziu, citisem tot.
George Lupascu
@Mareshalul, mă jignești dacă ai impresia că trebuie să te semnezi ca să știu cine ești. 😉
Nu mai stiu cum am ajuns sa citesc primul articol, nici care era, cert este ca am ramas fidela.
Postarile tale sunt mereu pe sufletul meu, imi place ca incurajezi si pe altii sa scrie, imi plac comentarile, si imi place mult comunitatea de oameni destupati la minte care te citesc si comenteaza.
Si sunt tare fericita ca te citeste si fiu-mio, am crescut un om destupat la minte :)))
@OVANA, serios? Câţi ani are?
25 el, eu 24…….
Pe un picior :))))))
Dupa comentarii, paream mai tanara ?
Un prieten a distribuit articolul cu cele ”cinci semne clare că ești prost” și, cum tipul nu e nici pe departe prost și de obicei distribuie doar chestii interesante (bine, în afară de bălării din alea religioase, că pe atunci era la teologie), am intrat să-l citesc. După care am citit și ”de ce miros urât bătrânii” – articol la care de atunci mă tot țin să scriu o replică și încă n-am reușit :D. Și uite-așa m-am trezit dependentă de blogul tău 😀
P.S. Am apreciat încă de la început și Numaipotcu… dar atunci nu știam că e pagina ta :))
@Alina Valentina, lasă că nu e rău. 🙂
Cred ca acu fo 2-3 ani am ajuns la tine pe blog.Citeam un articol al lui Bogdan Stoica ,in care se mandrea ca e pe locul 2 pe trafic .ro ,iar tu erai pe 1.Asa am ajuns dependent de tine si prieteni pe FB..Din curiozitate.
Thii, ce concurență!! Mai ceva ca pe cele vremuri la facultate.
Unu. Eu am auzit de tine de la Andrei Gheorghe și Greeg, la ProFM. Ce hlizeală a fost într-o dimineață cu regulile privind călătoria cu metroul, parcă. Mi-am notat numele pe hârtie și am căutat după program (nu mă ținea abonamentul de net, timp ne mai facem pentru un text scris de tine; comentăm de acasă, că ne mai urmăresc colegii de se plâng că nu le ajunge timpul să muncească – bleah!) Și am mai citit și textul cu bătrânii care chiar m-a impresionat (śi i-a impresionat și pe alții dar le e greu să comenteze, ei știu de ce). Și mi-a plăcut maxim intro ul cu viața și râsul, că așa îmi place să trăieasc și eu. Și începusem să citesc texte mai vechi, dar, am observat că omul e prolific, ziua și textul, prin urmare am rămas ancorată în prezent. Și când nu e text nou parcă nu e ziua zi, dar, știu că îți revii repede.
Doi. O sută de mii cu tot cu răspunsurile tale? ? Glumă proastă. E super cool că răspunzi.
Trei. Dacă dă Dumnezeu și Maica Domnului să câștig (?? ți-a căzut fața?) vin să îl iau personal. Ca să să nu reușesc să leg două cuvinte de emoție. (Mă dau eu mare acuma, o să-l pui la poștă.)
Oricum, cu cadou sau fără, nice reading you, man! Keep on with the good work!
@simona, evident că cu tot cu răspunsurile mele.
Foarte bine!
Sincer sa fiu, habar n-am cum am ajuns să mă abonez la articolele tale. Nu mai țin minte. Tind să cred ca datorită povestirii in care împărtășeai chinurile si experiența prin care ai trecut când ai slăbit.
Cert e că de atunci te citesc zilnic, chiar dacă nu am comentat de multe ori.
Succes in alegerea premianților. Sa fii inspirat si sa-i alegi pe cei care merită sau cei care au nevoie. Aici nu ma includ si pe mine.
Toate bune!
Habar nu am cum am ajuns, dar eu zic sa ne bucuram daca tot am ajuns ?
La mai mare!
Îţi place sau nu: 0 0
Zoso -> Cetin -> Vasilescu. Nu particip la concurs, dar îți doresc să te-ajute zeul tastaturii s-ajungi studiu de caz la școală. Spor la scris!
Ana R a distribuit pe Facebook un articol, am citit, m-am prăpădit de râs şi m-am abonat…
QED
Jur ca am scris si mai devreme, dar habar n-am unde.
Blonda care gandeste m-a trimis aici, printr-un link pus pe blogul ei.
Mihai &co., multumesc ca imi faceti diminetile faine si imi tineti companie la cafea?
La ora la care scriu 2789 cititori și tot atâtea comenturi. Fara concursomani,am zis!
Din cate îmi aduc aminte, mi-a recomandat Facebook postul tău cu ‘nu am avut timp’, cea cu făcutul bilutelor de muci:)))) ,iar de atunci te citesc all day every dat. Dar tu știi, că m-am mai lăudat cu asta.
Tot sper că la Tineretului sau oriunde in București o să te vad inopinat pe strada sa pot sa îi zic lu’ a mea : uite-l pe Vasilescu de pe net.
Baftă maestre.
Cum am ajuns, nu mai stiu…si nici nu conteaza.
De doua trei saptamani am descoperit aceasta gasca de prieteni si trag din greu sa recuperez-citesc pe doua fronturi:la zi si din urma.
De felul meu nu comentez, dar voiam sa va salut pe toti cei cu care imi beau cafeaua- de dimineata sau de seara
Multumesc Mihai!
Mihai, la mine a fost simplu, ca o ploicică țârâită, după o zi de vară toridă….adică: am deschis prietenosul Google şi am tastat aşa(acum vreun an şi ceva ): ” blog vesel”. Şi mi s-au deschis două pagini de vis: blogul tău şi al Mihaelei Baran.
Şi da, când aveam timp ziua(acu’ s-a cam dus de suflet, timpul zic), am mai comentat câte ceva, pe blogul tău, am o prietenă-martor-cheie…?
phoaleiiii complicatt domlee complicattt ..si acum imi aduc aminte era trecut de 1 am si ma tot foiam in pat , nu prea puteam adormi, m-am enervat deschis pc -ul , si tot uitatandu-ma la ce au dat unii altii laic , am vazut si un laic + comantariu la un post de al tau pe blog , imi mai aduc aminte ca am amortit citind toatee comentariile si ami citisem inca 2 postari pe blog si se facu 4 am …si de atunci te urmaresc in ceas de noapte , cred ca am mai spus undeva , adorm clar cu un zambet dupa postare cat si comentariile cititorilor tai , de multe ori nu ma dau jos din pat pana nu intru pe blogu tau sa vad daca ai scris ceva nou ,si astept cu nerabdare comentariile cititorilor , caree cum ai spus si tu , e un cerc frumos de oameni tare deschisi la mine …mai ales ca de multe ori ai abordat discutii care nu -s pe placu multora , apoi a aparut Elena moomaa imi placeau si ce scria ea 🙂
asa ca cumva in final , am ajuns usor dependenta si de ceea ce postezi si de raspunsurile noastre 🙂
p.s : ravnesc la acumulatorul ala , mai ales ca eu sunt proo incarcare solara 🙂
Cine dreaq mai stie cand si de ce ……
Ce mai conteaza, totul e istorie … 😛
A dat cineva like articolului „vino mama sa ma vezi la spitalul de obezi”, asa ca am intrat pe blog si l-am citit. Apoi am citit multe alte articole. Apoi am comentat. Primul articol citit m-a marcat. Nu am mai avut curaj sa il recitesc.
Culmea este ca stirile la tv nu le urmaresc dar blogul tau trebuie urmarit ? . De cand cu articolul metroul din Drumul Taberei fiecare se vedea direct in statie de metrou din casa lui ? deci nu ma pot opri sa nu te citesc ma intretin intr-o stare super zi de zi . Eu iti multumesc si tine-o tot asa ? .
Buna. Nu mai știu exact dar cred ca cineva din lista mea a dat like sau a distribuit un articol de al tău si de atunci citesc blogul tău.
Felicitari, Mihai!
Vezi ce inseamna dedicarea si perseverenta?
Am intrat pe blogul tau pe vremea cand purtai pantofii aia dandy, cu talpa rosie, mishto rau de tot. Dar mai mishto era sa descopar ca un coleg de birou, aparent infumurat, avea un blog. Cool! Primul comentariu a fost ceva la caterinca, legat de echipa ta, Steaua, fcsb, Becali….. prin 2014, Mai tare e ca in fiecare zi postezi la ora 9.. Ne putem seta ceasul dupa tine.
Sa nu te mai tin… Citesc in fiecare zi, comentez rareori, dar nu pot sa nu observ calitatea cititorilor tai, care comenteaza, fireste. Nu am intalnit niciodata pe blogul tau grobieni sau frustrati. Calitatea umorului sau a ironiilor, spre nota 10.
P.S. Ca sa exemplific, iti voi trimite pe mail un contraexemplu de blog, mai vechi si cu mai multa audienta, unde, insusi moderatorul lui se pisha ( scuze ) pe comentatori in loc sa se bucure ca are cititori.
RESPECT
@unpeste, da, da, trimite, îl aștept.
Buna tuturor! Nu particip la concurs ca e primul comentariu. Dar m-am gandit ca asta e fix genul de articol la care sa fac primul comment 🙂 Te-am descoperit dupa ce cineva din lista de fb a dat share la articolul cu tata de fata. Mi-a placut, am mai citit cateva, apoi am mai citit cateva si tot asa am ajuns sa intru aproape zilnic :). Imi place stilul tau de a scrie, imi plac articolele Elenei si celelalte guest post-uri. Nu am commentat pana acum pentru ca citind si multe dintre comentariile articolelor am simtit ca sunteti toti prieteni vechi, o familie care a avut posibilitatea sa se aleaga si simteam ca as fi ca nuca in perete cu un comentariu. Dar de acum, introducerile fiind facute, pun osul pentru urmatoarele commenturi!
Eu m-am dus de pe FB pe blog pe urma articolului „cum sta treaba cu relatiile la munca” 🙂
Ma intrigase 🙂
Si de atunci tot poposesc pe blog. Recunosc primesc notificare pe gmail :), dar intru regulat 🙂
Demult nu am avut un blog pe care sa il urmaresc constant. Love it!
Am ajuns intamplător,văzând un comentariu ,nu mai stiu exact! Oricum avem aceeași fixație cu dacii liberi! Pe bune,pâna acum n-am cerut nimic pentru mine dar acum aș vrea bateria,mă duc săptămâna viitoare pe la munte,rucsac si cort am,d’aia nu!
Eu vreau doar sa te felicit pentru acest blog si pentru comunitatea creata aici. Eu nu ma trezesc cu voi, eu adorm cu voi 🙂 Chiar daca am ajuns relativ recent pe aici, anul asta prin ianuarie, parca, si mai am o multime de articole si comentarii de citit, sper sa scrii zilnic in continuare, multa vreme de acum inainte. Oi reusi eu sa le termin de citit pe toate pana la urma 🙂
PS: Nu ma baga in concurs, am comentat si eu o data de doua ori pe aici, iar acum am vrut sa iti spun dăcât „sincere felicitări” 🙂
Ce prostie am spus, „concurs” ? Neuronii mei nu mai proceseaza ?
Dupa o tabara Biz am inceput sa te citesc. Deci de vreo 2 ani incoace… Si mi se parea fantastic ca in era Facebook, strangeai inca zeci sau sute de comentarii in site!
#Respect
@Andrei, ha! Nu știam că mă citești. Mișto.
Man, nu există „era Facebook”. Asta este o vrăjeală promovată de „influencerii” de Facebook. Uită-te la Cetin, zoso, Cabral, Petreanu, Eftimie, Radu Dumitru și mulți alții care au strâns în jurul blogurilor lor comunități REALE. Pentru ei de ce nu există „era Facebook”? Mă rog, pot vorbi două ore despre asta. 🙂
Acum ceva timp, am aflat de tine fiind pomenit de Eftimie . Te-am cautat pe google, am intrat si dupa n zambete , am inceput sa citesc commenturile, apoi aproape toate articolele.
Apoi am inceput sa te citesc la cafea dimineata, in metrou si acum mai nou , la o bere rece zilnic
Ms omule 🙂 . Pt ca esti tare fain
Nu mai știu cum am ajuns, dar am citit un articol scris de Ana R, zic bine? despre tatăl ei, comuniști, revoluție.
Am ajuns pe blog pentru ca cineva din lista de prieteni a dat un like.
Intrat sa citesc de curiozitate si ramas pe aici, cred ca foarte rar am sarit vreo zi sa nu citesc postarea, am inceput si arhiva. Comentariile fac parte din portia de lectura, savuroase adesea, asta pentru ca sunt multi oameni frumosi, cu har si cu haz in aceasta familie a blogului.
Felicitari Mihai si multumesc!
Ieri am încercat sa citesc toate comentariile dar nu am reușit. Am reluat in dimineața asta.
Eu te citesc din Ianuarie 2016. Nu mai știu cum am dat de tine! Știu numai ca după primul articol citit te-am băgat la Favoriți sa nu te pierd. Când adormea bebelușul meu care atunci avea 3 luni intram sa îți citesc blogul. Cam tot atunci ai început sa faci duminica o selecție cu ce ai mai citit in ultima vreme Si ti-a placut.
Citesc tot ce scrii in fiecare zi. E un Must!
Nu vreau nici un premiu, multumesc!
mai intai te-am gasit pe fb, cumva, nu ma-ntreba cum… de-acolo am ajuns aici. nu reusesc sa te citesc dimineata, dar dupamasa, cand intru, e mai fain, ca am si comentariile deja, si da, ai un grup foarte fain de oameni pe-aici!
Merci că-mi întărești convingerea că-s senilă! Habar n-am cum am ajuns pe blog, și nu reușesc nici să-mi amintesc dacă am comentat vreodată ceva. Parcă da…Dar te citesc de ceva vreme.
A trecut ceva timp de cand ma hlizesc pe aicisea 🙂 Primul articol citit : vizita din Franta si cuceririle facute pe acolo de colega ta !!!! Am ras „cu muci” cum spui matale.
Boss noi iti multumim ca ne incepem ziua bine !!!
PS Scuzati intarzierea dar ultimele zile au fost de sacrificiu 🙂 Nu ma bag la premii , vroiam doar sa-ti multumesc.
Mi-am ratat șansa la Polaroid, dar tot vreau să îți zic cum am dat peste tine. S-a întâmplat întâmplător, când pierdeam vremea pe Facebook. Am văzut un titlu care viza persoanele cu un indice de masă corporală mai mare de 25. L-am citit și m-am stricat de râs. Colegele mele de cameră au ajuns la concluzia că sunt mai ciudată decât credeau ele. Ulterior am continuat sa devorez textele tale. În ale comentatului sunt mai timidă, dar sunt aici zilnic 🙂
Ai avut un text de curând în care ne întrebai dacă ne-a ajutat în vreun fel blogul tău. Și atunci am fost timidă, dar îți scriu aici și iti zic că da. Pe lângă buna dispoziție, am început și eu să fiu mai atentă cu greutatea mea(nu pentru că aș vrea să fiu vreo divă purtată de vânt, dar chiar e plăcut să se așeze mai ușor o rochie pe mine sau să nu am nevoie de repaus când urc scări) și diacriticele alea, bată-le vina, fac o diferență (știam asta deja, dar nu le dădeam o importanță prea mare). Și aș mai adăuga textele celorlalți cititori și comentariile, care mi-au fost de ajutor (nu mai ai nevoie de life coach sau cărți de dezvoltare personală când te aciuezi într-o asemenea comunitate). Cam asta 🙂
Nu mai știu exact cum am ajuns pe-aici, care a fost primul-primul articol citit, dar printre primele știu că au fost cel cu mărirea și decăderea unui tată de fată, (care de altfel este si unul dintre preferatele mele ever și îl recitesc periodic) și cel cu părinții cu copii grași. Și din motive „inexplicabile”, mi-a placut de tine și am ramas. Apoi m-ai enervat cu ceva, dar tot am rămas, că de scris tot fain scrii.
Am citit o bună parte dintre postări de la începuturi până spre zilele noastre, nici nu mai stiu de ce m-am oprit, I think life happened at some point, dar o să reiau la un moment dat, poate într-un concendiu, că tot s-au scos tarifele de roaming și pot citi pe telefon pe plajă.
Nu țin neapărat să particip la concurs, dar dacă câștig unul dintre primele două premii, promit să le donez cuiva căruia i-a dat viața mai puțin.
La mine ai apărut pe FaceBook. Nu ştiu cărui deştept să-i mulţumesc că mi te-a afişat. Te-a ajutat şi faţa, nu zic nu. Dar am citit tot. Cu comentatul mai puţin, că-s ardeleancă ruşinoasă.
1. Am mai lăsat un comment cu ceva timp în urmă dacă-mi aduc bine aminte, era un articol în care cineva a salvat cu mașina în miezul nopții cateva persoane care postase pe blog sau undeva cu ultimii miliamperi din baterie că au rămas blocate pe un drum.
2. Chiar nu-mi aduc aminte.
Pe FB. „De ce miros urât batrânii?“
Nu mai stiu cum am ajuns pe blog. Cred ca pentru in articol „viral”. Sau de pe zelist?
Din greseala banuiesc, dar din greseli uneori mai si castigi! Un castig garantat, zilnic!
Salut! Nu stiu daca mai am vreun comentariu pe aici, asa ca … Daca nu am, sa fie asta primul! Nu mai stiu sincer cum am ajuns pe blogul tau, dar stiu sigur ca e ceva vreme de cand te citesc, chiar daca nu prea comentez. Ca idee, imi place stilul si de multe ori il aseman cu cel al lui Dono, de pe http://www.dono.ro. Nu-l cauta, nu mai este de multa vreme!
O profa postase un articol de al tau , nu imi mai amintesc care, de atunci te citesc, doar ca nu stiu daca am comentat si dat share doar pe fb sau daca am comentat si aici :)) Oricum faina treaba si bravo pentru comunitate. Daca n-am comentat niciodata, si asta e primul comentariu, promit ca mai revin si cu altele !
Pentru că e ”mișto” să mai și dai…atunci, iată!! Când te-am citit ”Întâiași dată, pentru prima oară” am simțit că e o realitate sufletească, și mi-a plăcut!! Rareori vezi un om care să îți tasteze litere din suflet!! Din propria-mi prostie m-am logat cu o adresă de facebook…ai dat add…Ooooo…pe urmă am jubilat că sunt prietenă cu un om important! (pentru mine). Urmăresc asiduu orice postare, fac comentarii…după un timp, firul tristeții sufletului meu se mișcă alert: unii lăudători fără scrupule au reușit deraierea privirii lucide! Prea mulți lăudători au schimbat firea lucrurilor: apare o idee nouă?? Să îl devorăm toți, să îl sfâșiem, de dragul liderului…critică cineva?? N-are voie!! Îl mâncăm bucată cu bucată, în detrimentul orgoliului liderului…deja el nu mai are ceva de făcut, doar să rânjească la linșaj!! Toate comentariile sunt în ton cu like-ul spiritual!! Ceva îmi pare cunoscut, omului aceluia i se anihilează discernământul, prea multe gâdilituri în talpă îi fac un râs nervos și uită de faptul că poate greși, de faptul că poate…Sunt dezamăgită ca de prima dragoste, din adolescență: Cum poate un om atât de frumos sufletește să cadă pradă gâdiliturilor celor care vor o mângâiere pe cap, precum cățelușii?? Din dezamăgire șterg prietenia cu omul pe care îl credeam atât de trecut prin multe, încât va ști să folosească scutul cuvintelor…Ei bine, orgoliul e mai mare, scutul se înmoaie! Delete! Nu am mai putut să văd spectacolul ăsta!! După un timp (fiindcă eu sunt totuși principială și sentimentală) intru iar pe blog. Povești frumoase…minunate!! Comentarii minunate, unele sforțate ca să intre în grații!! Iar am o suprasalinitate!! Îhhhh!! Și cu toate astea…nu-l știu personal pe tata lor (autorul blogului), dar pot să descriu în cuvinte…nu vreau premii (Doamne, penibil!!) dar ce vreu să spun: e greu să te regăsești în lumea asta nebună, eu chiar apreciez și scriu ce gândesc. liber la pus la colț pentru toți pitbull-ii blogului (nu știu de ce e nevoie de ei, dar, mă rog), pune mâna , Mihai, și scrie o carte, comentatorii asumați-vă părerile fără teama că vă pune Mihai la colț, Mihai – ești perfect așa, fără condimente inutile!! – , m-am împrietenit pe fb cu câțiva de pe-aici și foarte mulțumesc (deci nu mai am nevoie de premii, viața m-a răsplătit), și cu asta, basta!! Bagă un comment d-ăla usturător și toți pulifricii lingăi să mă pună la colț!! Abia aștept!! Dacă vrei păreri sincere, știi unde mă găsești!! Hai, Polaroid ușor!!
La mai mare!
Cel mai probabil dintr-un blogroll. Poate Arhi. De unde sa mai știu?
Eu am nimerit aici via Adela Dan, am citit un articol de-al tãu pe facebook-ul ei, mi-a plãcut şi treptat am ajuns cititoare fidelã, mai ales dupã ce am aflat cã avem în comun neamuri la Vâlcea (nu chiar aceleaşi, e drept) şi mamele profesoare de românã 🙂
Incepand cu „Cinci semne clare ca esti prost” shareuit pe fb am intrat pe blog, parca am si scris un comment . Mi-a placut dar nu m-am indragostit. E jale cand ma indragostesc, devin dependenta si-i vai si amar asa ca te citesc, citesc si pe cei ce comenteaza dar cu moderatie ca sa nu ma ingras. 🙂
Bila foarte alba pentru ca raspunzi tuturor si fiecaruia in parte iar daca nu raspunzi totusi, citesti si dai like.
Foarte de apreciat e ca faci din orice un subiect interesant si captivant- denota inteligenta .
Asa ca iti urez si mai mult succes caci chiar ca il meriti!
Am dat cumva de articolul despre slabit. De atunci te citesc zilnic. Succesuri in continuare!
La un articol sponsorizat pe FB. Nu mai sunt sigură dacă nu era ceva legat de ,,prinţesele,, de pe facebook. La început m-a intrigat modul ,,neconvenţional,, al comentariilor. Nu eram sigură dacă îmi place sau nu. Apoi ai devenit ,,plăcerea mea vinovată,,. 🙂 🙂
Felicitari castigatorilor. Ar fi frumos sa-si faca toti 3 o poza cu acel aparat foto, iar poza sa fie aici urcata 🙂
@Francisc, asta e o idee beton. Mulţam.
@Mihai, și cum s-ar pune în practică? 🙂
@Laura, vedem, găsim. 😉
Am re-intrat aici ca să văd comment-ul lui @Francisc Vasile (apare pe orice pagină, în dreapta)…
Dacă nu intram, habar n-aveam că am câștigat Polaroid-ul – am uitat de cadouri din secunda 2.
@Francisc, dificil cu poza aia comună. Bănuiesc că Ionuț și Ananas nu-s în Constanța. Iar eu ies cam strâmbă-n poze (așa oi fi) 🙂
Mulțumesc pentru Polaroid! Nu-mi amintesc să fi câștigat vreodată ceva prin tragere la sorți… 🙂
Mulțumesc pentru PS. Gata, am scăpat de pitici pentru vreo câteva luni, până s-or plictisi
de jocuri. Glumesc! ????
Ideea lui @Francisc nu e rea. Dacă nu putem să ne întâlnim toți, facem pozele separat (eu sunt din București) și le pune Mihai aici dacă vrea.
Cred că am ajuns aici printro distribuire de la Corina Băcanu de pe facebook.Te citesc de atunci dar nu în ziua când postezi(cu greu mă abțin),las câteva zile să se adune comentariile ‘spumoase’!La cât mai multe,respect!