Am ajuns aseară acasă rupt după mini-excursia fulger pe plaiuri ardelene. M-am pus în pat şi aia a fost, nici că am mai reuşit să deschid ochii, deci mai subţire cu scrisul pe blog astăzi. Problema n-a fost atât drumul lung, că doar mai fusesem cu maşina la Cluj, ştiam ce mă aşteaptă. Dar, mai nou, atunci când conduci prin România, pe lângă oboseala inerentă şofatului pe minunatele noastre şosele, a apărut şi frustrarea.

Pentru că exact acest sentiment te încearcă atunci când dai de câte o bucată de autostradă şi te exciţi la maxim că poţi să bagi piciorul în acceleraţie, iar câţiva kilometri mai târziu se alege praful de orgasmul tău automobilistic. Visul umed se termină brusc şi te trezeşti din nou prin sate si comune, încercând să ghiceşti dacă există vreun radar pus strategic chiar la ieşire.

Ştiţi cum e? Exact ca şi cum ai avea la dispoziţie o noapte de sex sălbatic cu Angelina Jolie şi ea din zece ore ar dormi nouă şi cincizeci de minute. Dar nici măcar asta n-ar fi marea problemă, ci că şi pe alea zece rămase, ţi le împarte în reprize de câte treizeci de secunde cu lungi pauze de somn între ele.Păi să nu-ţi vină să-i urezi de „morţi” şi de „mamă” ăluia care te-a potcovit cu o asemenea pleaşcă?

Ceea ce am şi executat. Gândurile mele duioase s-au îndreptat catre toţi guvernanţii care şi-au bătut joc de ţara asta în ultimul sfert de secol şi executam mental câte o partidă de sex oral cu mamele lor, de fiecare dată când îmi apărea în faţa ochilor semnul ăla care mă avertiza că iar se termină autostrada.

mihai_vasielscu_Angelina_Jolie_dormind

sursa foto