Trăiesc cu impresia că în țara asta lumea nu face mișcare. Stăm toți cu cururile pe canapele și ne dăm cu părerea despre orice și oricine, dar nu ni le-am ridica de-acolo nici morți.

De altfel, eu sunt cel mai bun exemplu. Eram pur și simplu anchilozat acum doi ani și jumătate, atunci când am hotărât că trebuie să fac ceva, altfel o să ajung să fac corp comun cu canapeaua, să mă contopesc cu ea de să nu-și mai dea lumea seama care sunt eu.

Cum ultima oara alergasem prin 2014, efectiv a trebuit sa trag de mine să mă plimb pe jos vreo patru kilometri. Când am ajuns înapoi acasă eram sfârșit.

Aceasta fiind introducerea, sunt foarte curios să aflu cum stăm aici, pe blog, cu oamenii care fac mișcare. Hai să vedem cât de mulți sunt. Ce ziceți, vă băgați?

Așadar: mâna sus cine face mișcare. Și, dacă nu e efortul mult prea mare, poate ziceți trei cuvinte și despre ce fel de mișcare faceți, de câte ori pe săptămână, cât durează, d-astea.

Atenție! Prin mișcare înțeleg orice formă de sport care să dureze măcar jumătate de oră acolo și să se întâmple de minimum două ori pe săptămână. C-ai alergat tu o dată după autobuzul care pleca din stație nu se pune ca mișcare. Nu, nu se pune nici c-ai hotărât să nu mai folosești scara rulantă la metrou.

Nfine, știți cu toții cam ce înseamnă „mișcare”, nu cred că vă trebuie schemă.

Dacă vă întrebați la ce folosește acest mini-recensământ al „sportivilor”, o să vă explic scurt: poate să fie un factor motivator pentru alții. Când vezi câtă lume face mișcare, există șansa să te motivezi să te apuci să faci și tu.

Uite, o să vă zic care a fost unul dintre triggerele care m-au determinat și pe mine să încep să fac ceva. Unul dintre cei mai buni prieteni ai mei a început brusc să meargă la bazin. Are abonament moca, de la compania unde lucrează, la o sală din asta cu piscină.

Faza e că omu’ lucrează de peste 10 ani acolo, timp în care a avut în permanență abonament, doar că nu-l folosea niciodată. Până acum vreo trei ani când, brusc, a început să meargă la bazin.

Treabă care m-a lăsat cu gura căscată, pentru că cu greu ai fi putut să găsești pe cineva care să aibă mai puțină legătură cu „mișcarea” de orice fel. După vreo șase luni în care el a mers constant la bazin, iar eu am stat la fel de constant cu curu’ pe canapea, mi-am zis că trebuie să fac ceva.

Și-am făcut.

Hai, să v-aud și pe voi.

sursa foto: freepik.com