Am primit cadou de ziua mea o sesiune de drift auto. Teoretic, tot ce aveam de făcut era să ajung la KNS Drift Experience și să mă bucur de experiență. Repet, teoretic, pentru că în practică lucrurile n-au stat atât de simplu. Suntem în România, locul unde lucrurile nu sunt niciodată atât de simple cum par.
Trebuia să mă prezint la locul faptei la ora 12:00. Având în vedere că locul faptei era undeva la ieșirea din București, la mama dracului, m-am uitat pe waze să văd cât fac până acolo. Waze mi-a zis că fac 35 de minute, dar pentru că eu știu exact ce înseamnă Bucureștiul, mi-am lăsat marjă de 10 de minute. Adică am plecat de-acasă la 11:15.
Scurtă paranteză. Da, da, am mașină zilele astea, dar voi reveni pe subiect ulterior. Am închis paranteza.
Revenind, ziceam c-am plecat de acasă la unșpe și-un sfert, că în traficul din mirifica noastră capitală nu se știe niciodată. Și bine am făcut, pentru că, să vedeți ce chestie, am făcut fix 40 de minute până la KNS Drift Experience. Dar până m-am lămurit c-am ajuns bine, până am parcat, s-a făcut ora 12:00. Exact ora la care eram așteptat să încep experiența de drift.
Scuze, exact ora la care ar fi trebuit să fiu așteptat. Pentru că, după vreo câteva minute de bătut din buze și extras biluțe de muci, m-am lămurit că nu e nimeni prin zonă. Așa c-am făcut ce-ar fi făcut orice tânăr pensionar sănătos la cap: am sunat la KNS Drift Experience.
Voiam să mă conving dacă am ajuns unde trebuie, că poate totuși greșisem adresa. Nu, nu greșisem, mă aflam exact unde trebuie, mi-a confirmat-o cetățeanul de la KNS Drift Experience care mi-a răspuns la telefon. Și tot el a continuat:
– Dar va trebui să aștepți măcar jumătate de oră, c-a fost aglomerat.
Băi, nu știu cum vă sună vouă, dar mie mi s-a părut că sună exact a ceea ce este: bătaie de joc. Așa că i-am răspuns că nu, nu trebuie să aștept o jumătate de oră, voi pleca fix în momentul ăla. Ceea ce am și executat.
Sunt puține lucruri care mă enervează mai rău decât oamenii care întârzie la întâlniri. Iar în cazul ăsta mai vorbim și de o întâlnire unde eu eram clientul, iar omul ăla nu avea de făcut decât un singur lucru: să fie la timp în locul unde-și desfășoară activitatea.
Nu s-a putut, prieteni, pentru c-a fost aglomerat. Pentru mine nu fusese aglomerat, doar pentru el fusese.
Băi, jur, dacă îmi zicea „stai acolo că ajung în 5-10 minute”, n-aș fi avut nicio problemă. În București se poate întâmpla să întârzii câteva minute indiferent cât de prevăzător ai fost și cât de din timp ai plecat. Puteam înțelege liniștit orice timp de până într-un sfert de oră. Nu mi-ar fi convenit să stau să aștept, dar aș fi înțeles.
Dar „mai trebuie să aștepți măcar jumătate de oră” deja nu mai are nicio scuză. N-ai cum să întârzii jumătate de oră la un drum care durează sub o oră decât dacă ești nesimțit și te doare în cur de ăla cu care trebuie să te întâlnești. Punct.
Și nu, nu mă interesează niciun fel de scuză penibilă dintre cele pe care le invocă în mod obișnuit ăștia care întârzie: a fost aglomerat, am pierdut metroul, mi-am uitat cheia și-a trebuit să mă întorc etc. Poți să-ți bagi scuzele în locul unde nu te bate soarele, că nici eu n-am zburat pe covor fermecat până la locul de întâlnire.
Iar dacă eu am putut să ajung la timp, atunci nici tu n-ai nicio scuză și nu mă impresionează nimic din ce mi-ai putea spune. Știți de ce? Pentru că în momentul în care îți dai seama că vei ajunge cu „măcar jumătate de oră mai târziu” la întâlnire, pui mâna pe telefon și-l avertizezi pe prostul ăla care te așteaptă. Nu s-a putut, a trebuit să sun tot eu.
Faci asta chiar dacă ăla care te așteaptă ți-e prieten bun, darămite dacă ăla e un necunoscut. Iar dacă întârzii la întâlnirea cu un client care-ți susține afacerea, deja suntem dincolo de pragul nesimțirii, se numește altfel, dar mi-e jenă să spun cum.
Nfine, asta am avut de spus. Pot să înțeleg și să trec cu vederea peste multe lucruri, dar nu suport lipsa de respect, iar întârziatul „cu măcar jumătate de oră” la o întâlnire nu este nimic altceva decât durere-n lupă și lipsă de respect. Nimeni și nimic nu mă va convinge vreodată că n-am dreptate.
Păcat, că nu făcusem niciodată drifturi în această viață.
Exagerez eu sau sunt nebun? L-ați fi așteptat pe omul ăla „măcar jumătate de oră”?
Nici eu nu l-aș fi așteptat. Pot înțelege 5-10 minute, dar nu „măcar jumate de oră”. Oricum, omul a fost prevăzător, a zis „măcar”, ceea ce putea să însemne si 40 de minute sau, de ce nu, chiar o oră, pentru că tu nu înțelegi că el venea prin trafic, nu cu elicopterul cum veneai tu!😀
Comentariu beton!51
Nu, nu accept nici cele 5-10 minute, că nu-i femeie. Că p-aia o-nțeleg, că doar ea-mi cântă la taragot dup-aia, ca s-o iert c-o-ntârziat, nu d-alta. 😎
Comentariu beton!55
„Măcar”ăla se putea transfirma lejer în 45 de minute. Așa că ducă-se pe pustii !
Comentariu beton!17
Plecam. Sunt curios cum le merge business-ul cu așa preocupare.
Comentariu beton!29
Daca a spus ,,macar jumătate de ora,, înseamnă ca nu plecase de acasa inca. Sigur isi mai lua micul dejun 😉😉😉!
Ce asteptat ? Ii ziceam ceva „de dulce” si plecam !
Oare nu asta era activitatea omului ? Pai sa si-o faca !
Așteptat? 🤣🤣🤣🤣🤣
Îl sunam, îl întrebam care-i faza ș-apoi îl băgam-n mă-sa. Ăla e un muist. Urăsc cu patimă oamenii care întârzie. 😈😈😈
Comentariu beton!21
nu l-aș fi așteptat nici eu. mie nu mi-era jenă să-i spun: nu-mi pierd zeci de minute să aștept un prost! (apropo de lipsa de respect și nesimțirea pe care le invoci elegant, zic să le spunem pe nume, direct: prostie!)
acum mă gândeam.. ce reacție ar avea individul, dacă ar ajunge-n aeroport/gară la timp, s-ar îmbarca la timp și i s-ar comunica: „mai trebuie să aștepți măcar jumătate de oră, c-a fost aglomerat și pilotul/mecanicul n-a ajuns!” ? 😃
Comentariu beton!28
am revenit să citesc comentariile și, mai ales, să văd dacă respectivii au avut vreo reacție. după articolul ăsta, dacă erau oameni serioși, scriau și ei ceva.. își prezentau scuzele public și, eventual, spuneau că a fost o întâmplare nefericită, că nu toți angajații procedează așa.
lipsa lor de reacție mă face să cred că, în general, nu acordă prea multă atenție clienților, nu-i o excepție de la regulă!
rușine să le fie! e de ținut minte și de ocolit indivizii!
Comentariu beton!16
Da’ nu e obligatoriu să ajungă articolul la ei. Plus că e cam de dimineață… 😀
Mihai, m-ai făcut să râd cu zgomot! 😅
te citește atât de multă lume, încât e imposibil să nu fi ajuns la ei!
uite, zilele trecute, când ai scris articolul de 1 Decembrie, s-a comentat intens pe ruta Viena-Amman! 😂
Comentariu beton!22
Adică erai în avion și vorbea lumea despre articolul meu? :)))))))))))))))))
@MV, da-da! 🤷♀️ și, culmea, doamnele și domnii respectivi citiseră și comentariile! m-am și ofticat, că eu nu apucasem să citesc nimic, am intrat după ce-am aterizat 😃
Comentariu beton!16
n-am văzut-o venind. :)))))))))))))
@MV: ai de mă-sa, B0$$. Ești mai tare ca Trump. 🤭
@Mălina: Amman nu-i satu’ ăla primu’ pe stânga cum ieși din Favoriten? 🤭
Comentariu beton!13
@JT, eu zic să ai grijă ce comentezi, că deja ai fani și, mai ales, fane! 😅 era o madamă care-ți dădea dreptate-n toate, te susținea în biciuirea guvernanților! 😅
Comentariu beton!24
@Mălina: dacă madama-i până-n 40 primăveri și 55 kile să fie primit. 🤣🤣🤣
Comentariu beton!12
Dacă eu fac tot posibilul să ajung la timp, aștept să fie la fel și din partea cealaltă.
Link obligatoriu:
https://youtube.com/shorts/2VBUhUHGmGg?si=GUpFoVkNqPE4XNVS
Comentariu beton!34
Am râs. :))))))))))))
nope. nici eu nu suport. nu suport nici macar intre prieteni la bere. daca am zis o ora oarecare, aia trebuie sa ramana. nici cand aveam copil mic nu intarziam. il gestionam de asa natura incat sa ajung la timp.
dar sa stii ca sunt multi oameni, teoretic educati, pentru care a intarzia nu este o problema.
@Răzvan: acelor oameni, teoretic educați, le doresc combustie spontană. 😈😈😈
Comentariu beton!13
Ce porcărie!
Oricine vine de câteva ori în București ( nu trebuie să locuiască) își dă seama că aglomerație= întârziere.
Eu plec mai devreme de acasă, dar soțul meu mereu întârzie.
Dimineața când plecăm la serviciu mă scoate din minți cât e de lent.
Probabil așa este și reprezentantul firmei respective.
Era de bun simț să sune când stătea blocat în oraș.
Sunt curioasă dacă vor avea o reacție în urma articolului.
Lăsând la o parte nesimțirea crasă a respectivului și lipsa de profesionalism, vad niste preturi de mamă, mamă…
Nu zic că sunt costuri cu așa ceva, însă mi se pare foarte, foarte scump.
Probabil patronul a uitat că vreme de câțiva ani de zile, el s-a bucurat și și-a făcut mâna gratuit pe străzile și prin parcările Bucureștiului, nu doar el ci și dl Ene. Dupa ce au ajuns amândoi cunoscuti și au dat de bani, brusc îndeamnă la „conduceți legal”, ceea ce nu e deloc greșit, evident, însă pentru cei tineri, preturile școlilor/circuitelor, sunt enorme.
Daca ei doi ar fi avut astfel de opțiuni precum cele oferite de ei, ținând cont că erau la fel de rupți in dos ca și alți pasionați de la început de anii 2000, nu ar mai fi fost astăzi în punctul asta.
Am dat în UK 300 de lire/2 persoane pe o experiență de o zi întreagă, unde te dădeai cu tancuri (reale, nu miniaturi etc) cu tanchete, trăgeai cu arma, cu tun, concurs de asamblare/dezasamblare arme etc, plus mâncare asigurată, iar in Romania cinci ore de drift, din care probabil peste o oră și ceva o consumi cu teoria, costa 500 de euro la școala unora care au plecat de la piatra cubica din parcarea Pescarus…bun, bun…
Comentariu beton!14
Nu ai să mă vezi pe mine vorbind vreodată despre prețuri la modul ăsta. Atâta vreme cât prețurile sunt la vedere, știi dinainte cât te va costa ceva, eu nu voi reproșa niciodată nimic cuiva. Dacă vinzi cașcaval pane și vrei 100 de lei pe gram, e alegerea mea dacă ți-i plătesc sau nu.
Punctualitatea este o forma de respect si de bun simt, nu exista de partea cealalta a baricadei, atunci apare o mare problema. In nici un caz nu se pune problema de ‘a astepta’ jumatate de ora, mai ales atunci cand platesc un serviciu.
Si pe mine ma enerveaza la culme asa ceva. Cel mai probabil as fi plecat.
Imi amintesc cand am stabilit cu ani in urma o intalnire cu un Ghiță foarte la cravata si cu nasul pe sus, sa vina sa ne faca o oferta pentru instalat geamuri. A notat sub ochii nostri ziua si ora. Am asteptat. Nimic. Dupa o jumatate de ora suna domnul sot. Raspns: Aaaa, ma scuzati, s-a produs o greseala cu planificarea agendei, dar nu-i problema stabilim o alta intalnire miercuri la ora 18h. A venit miercuri la 18h30. Cand i-am deschis usa, i-am dat buna ziua si i-am spus direct ca a intarziat. S-a uitat la mine ciudat, incercand sa o dreaga ca intalnirea a fost totusi pentru 18h30.
Cu indivizi ca astia nu ai ce discuta. Asa ca am ales pe altul sa ne instaleze geamurile.
Comentariu beton!22
uof, cîrcotașă nație! păi nu zice și la denumire „icspiriens”? a, c-a fost neplăcută… aia e, da’ icspiriens!
însă nu cred c-ai pierdut mare lucru; păi, dacă era, nu făcea el niște drifturi/croșetat prin trafic, să ajungă la timp?
Comentariu beton!49
Uite că la asta nu m-am gândit. :))))))))))))))))
Eu din estimarea întârzierii am înțeles că uitase de fapt de întâlnirea programată cu tine și nici nu și-a cerut scuze 🤬 chestie care spune și mai mult despre persoană și firma pe care o reprezintă.
Comentariu beton!28
Nu vreau sa fiu rău, dar cam așa mi s-a părut și mie.
Da, așa mi s-a părut și mie. Omul uitase, era pe Netflix și MV l-a întrerupt abrupt🙂
Aș fi făcut ce ai făcut și tu. Aș fi plecat și mi-aș fi exprimat nemulțumirea pe unde puteam. Din fericire tu îi poți face mult mai „celebri”
Din păcate, eu sunt răbdător ( =prost) și…cam aștept. Și sunt punctual, asta-i problema.
Mai facem ieșiri prin natură și am câțiva amici care nu au ceas fixat după ora locală…dar de la anul sigur îmi voi propune să nu mai aștept pe nimeni. Rezoluție!
Cazurile nefericite sunt când trebuie să aștepți după cineva de care depinzi (vezi programări pe la doctor…programări, vorba vine…)
Comentariu beton!13
În niciun caz nu așteptam, mai ales după atâta nesimțire. Și nici nu stăteam să îi dau explicații de ce plec, că nu e treaba mea să-l instruiesc cum să se poarte cu clienții. Cred că a uitat de programare. Nimeni nu întârzie „măcar jumătate de oră” doar din cauza traficului. Chiar și așa, scuzele erau obligatorii.
Am întârziat o singură data in viata mea.
Eram pe autostrada si, in fata, era un accident. Când e accident pe autostrada, stai, ca n-ai pe unde ieși. Mai ales daca mai ai un kilometru sau doi pana la următoarea ieșire. Si, deși plecasem de acasă cu vreo ora înainte, tot am întârziat vreun sfert de ora. Si nu erau decât vreo 40 de km.
Normal ca am sunat imediat ce am înțepenit pe autostrada si am anunțat ca, independent de voința mea, ajung mai târziu.
Mai bine mai stau puțin in mașină, mai fumez o țigară, mai fac un solitaire decât sa întârzii.
Comentariu beton!26
Si eu respect timpul altcuiva. Nu stiu ce as fi facut…depinde in ce dispozitie eram. Daca plecam, chiar daca era cadou, as fi vrut banii inapoi. Oricum cineva a plätit sa ai o experienta si nu ai avut efectiv nimic in afara de timp si combustibil consumat aiurea.
Dar te-a reprogramat, dat bani înapoi ceva? Măcar scuze și luat din fața casei după reclama negativă și tot ar trebui să primești. Momentan ești pe minus, și timp pierdut drumul până acolo, și experiență pierdută și nervi. Sau poate tot răul spre bine, cine știe ce hal de drifturi făceai cu ăla și te pomeneai cu capul spart ceva… Scuze, și eu ca tot românul, pe negativ 🫣
Să ne zici cu paranteza 😀, mașina pe care o folosești acum.
Asta cu întârzierea e boală! Pe vremea când eram om al muncii, aveam în echipă fix aceleaşi persoane care întârziau (era foarte important să ajungă cu cel puţin cinci minute înainte, nu după…). de vină era metroul – acelaşi şi pentru mine. Le spuneam de fiecare dată: dacă luai metroul dinaintea celui pe care l-ai luat, nu întârziai!! Evident eu mă enervam ca fraiera, pe ele le durea la başcheţi!! Nici eu nu aş fi aşteptat guguştiucul nesimţit, care probabil nici nu plecase încă de acasă!!!
Eu sunt foarte strictă cu timpul, atât al meu, cât și al altora. Pot înțelege că se întâmplă sa întârzii sau să întârzie, dar stabilim de la bun început să ne anunțăm reciproc în timp util, astfel ca niciunul să nu aștepte aiurea.
Paranteza mare: mă enervează maxim mentalitatea românilor de a nu respecta ora stabilită de organizatori pentru un eveniment (nuntă, petrecere de orice fel etc), pe motiv că „doar nu o să mă duc eu primul!”. Ba te duci la ora stabilită, pentru că oamenii ăia nu stau toată seara să întâmpine toți întârziați!Închisă paranteza.
Aș vrea să te întreb dacă sesiunea de drifturi face parte din categoria experiențelor-cadou. Dacă da, anunță-i pe cei care vând experiența (care nu sunt aceeași cu cei care organizează punerea ei în practică, dar știi prea bine ce spun). Prietenii mei au încercat 1 an de zile să programeze sesiunea de călărie pentru fiul lor cu DS (cadoul meu pentru cei 18 ani ai lui) și cu mare dificultate au reușit când era cât pe ce să expire voucherul.
Comentariu beton!11
Am întrat între timp pe link-ul către experienta și am observat ca se adresează și grupei de vârstă 12-18 ani, dacă sunt însoțiți de părinți. Probabil le cer (părinților) sa semeneze și o declarație pe propria răspundere, exoneratoare de răspundere pentru organizatori. Totuși, ma întreb, cât de serios și responsabil să fii ca organizator încât să riști sa pui la volanul unei mașini adevărate un copil de 12 ani?!
Prin comparație, cred ca Academia lui Titi Aur (verific imediat) organizează cursuri de conducere defensivă în poligon, ce pot fi oferite ca experiență-cadou, dar destinatarul unui astfel de curs nu numai că trebuie să aibă 18 ani și sa fie deținător de permis auto, dar și să aibă un anumit nr de kilometri la activ.
Nu pune nimeni la volan copiii. De-aia se numește „taxi drift”, că ești pe locul din dreapta. Asiști cum face drifturile băiatul ăla care a întârziat.
@MV,nici cu parașuta nu sari solo, dar tot nu mergi in tandem dacă nu ai minim 16 ani, iar intre 16și18 numai cu acceptul parintilor semnat la notarul public
@OldJohn, păi eu îi explicam lui @Pierrine că nu pune nimeni copiii la volan.
Altfel, mi se pare normal să ceri acordul părinților.
@MV,am inteles perfect, doar ca nu mi se pare suficient să fie însoțit de părinte, cum sumar descriu ei acolo. Poate că celalalt părinte nu este de acord. Mi se pare tratată cam superficial partea asta de health and safety.
Da, asa este, Academia lui Titi Aur organizeaza cursuri faine. A primit cadou fii-mea de la sotul ei un curs de asta (tocmai pentru ca era vitezomana), i-a placut foarte mult si de atunci s-a cumintit. Si a invatat-o sa faca si drifturi si a fost nemaipomenit. Dar… dar cand sa fie motul de frisca pentru ea, o cursa in poligon cu o masina de curse si pilot adevarat de curse, s-a defectat masina, noroc ca la inceput, la incalzire, si trebuia sa se mai duca odata sa termine ora. Nu s-a mai dus din lipsa ei de timp dar a apreciat mult cursul si a spus ca tare ar fi bine daca testul cu lovirea unui cap de pod s-ar aplica tuturor candidatilor la carnet de conducere, mai ales celor foarte tineri. Asta a facut-o sa inteleaga ce grav este sa fii vitezoman. Cu drifturile e greu, practic trebuie sa faci exact invers decat iti vine sa faci.
Despre cei care intarzie si nici macar nu se scuza sau nu telefoneaza ca or sa intarzie numai cuvinte ”de bine”, magarii naibii!
Astia cu intarziatul la intalniri sunt frati cu aia de vin in magazin sa comande un produs ce in mod normal are termen de livrare de la furnizor 2 saptamani si ei te roaga sa il aduci mai repede.Stai in telefoane,faci eforturi si reusesti sa il aduci in 4 zile,anunti clientul si clientul vine sa ridice produsul dupa 3 sapamani.
Comentariu beton!25
Din astea știu gârla… vine la ghișeu, te roagă cu ochi umezi sa ii faci mai repede documentul, eventual are nevoie de el ieri, tu îl crezi, te duci, te zbați, iei semnături. Dai telefon victorios ca ai reușit, poate veni după document. Răspunsul în 90% din cazuri: aaaa dar nu mai pot veni, am plecat din localitate, trimite ți l prin posta (care oricum se întâmpla și fără rugămințile lui) 🤯. Ajungi sa nu mai crezi pe nimeni și sa îți faci treaba cum știi și cum poți, fără sa mai sari rândul pentru nimeni
Pe mine ştii ce mă enervează rău, da’ rău tare? Când faci o programare la medic, te duci cu tatăl de 84 ani, bolnav de Parkinson şi te duci şi-i sprijini uşa cabinetului lu’ tanti doctora aia cea vestită! Zice să fii acolo la 11, tu, conştiincios, eşti la 10.45. Când intri la consult? La 13.15!!! Bătaie de joc pe banii fraierilor care au contribuit zeci de ani la bugetul statului!
Comentariu beton!39
Da… 😞
Pățit. La privat, chiar. Și ești avertizat dinainte că, dacă cumva întârzii, pierzi programarea. Dar n-au nicio problemă să te țină pe tine să aștepți juma de oră sau chiar mai mult.
Comentariu beton!22
Asta din pacate pot sa o confirm si cu medicii din Belgia. Cel mai des patit cu doctorul ginecolog, kinetoterapeut sau oftalmolog. Cred ca e un microb.🤨 Cel mai tare ma enerveaza cand te duci si stai la usa inchisa a cabinetului lor particular si astepti in ploaie, viscol sau canicula si nu iti permiti sa pleci pentru ca daca ai noroc urmatoarea programare e peste 6 luni si vei astepta din nou la usa ca prostul. Esti la mana lor.
Comentariu beton!14
Și eu am pățit asta. Programare la clinică privată pentru CT la ora 15.30. La 16.30 încă nu intrasem și nici nu erau speranțe. La 18 aveam ultimul autobuz către casă ( 80 km distanță). Merg la recepție nervoasă, precizez că rămân fiul ploii în oraș dacă pierd autobuzul și mi se spune pe un ton arțăgos: „Trebuia să vă luați marjă de eroare!”. Nu mai reproduc schimbul de replici, vă imaginați. Am intrat, ca o mare favoare, într-o jumătate de oră.
Dap, cu asteptatul la medici e nasol, dar aici bag capul intre umeri rusinata si incerc sa ma fac avocatul fii-mii care este oftalmolog. Nu e vina ei, clinicile private pun un timp foarte scurt pentru consultul oftalmologic si mai grav este acelasi timp pentru o verificare de dioptrie ca si pentru un consut complet sau unul in vederea unei operatii de cataracta la care vin de regula pacienti in varsta, care se misca greu, se lamuresc greu si trebuie sa stai sa le explici pe indelete depre ce e vorba, avantaje si riscuri, in ce consta operația si care ar fi cristalinul optim pentru fiecare.
Nu stiti ce stres are in zilele de consultatii din cauza pacientilor care asteapta la usa si ea nu are cum sa faca sa nu se intarzie. Imi zice adesea ”nici la pipi nu am avut timp sa merg, asa a fost de greu azi”. Ar prefera de o mie de ori sa faca numai operatii, uraste consultatiile din aceasta cauza.
Deci, va rog, nu dati cu barda in toti….
Comentariu beton!11
@Dna C: în acest caz, le doresc patronilor clinicii respective orbire subită, începând de ieri. E bătaie de joc.
Eu am plecat odata dupa o ora de asteptat la doctor. Eram singura in sala de asteptare. Secretarele plecasera si nu mai aveam pe cine sa intreb ce si cum. Sa vezi dupa aceea cum ma suna doctorul sa-si ceara scuze.
Sa vezi când faci programarea in Germania, la spital militar cu săptămâni înainte…ai la ora 9 dimineața și abia la 13 te vede cineva, după ce ai stat ” uitată” Intr un cabinet de consultații ( și chiar am ieșit de câteva ori să întreb la recepție ce și cum)…și nu s au comportat așa pt.ca eram o auslendera pentru că și în cabinetul celălalt erau uitați o dna nemțoaică cu tatăl cu handicap( ei chiar au pierdut și alta consultație in alta parte din cauza întârzierii cu orele), că din când în când mai ieșeam la uși și ne întrebăm cat ne mai țin așa.
Stau foarte bine nemții la logistica, condiții etc dar la multe specializări stai a prost pentru că se depășesc cu mult orele de consultații( azi am așteptat Intr un cabinet la dermatolog 45 de min….și nu a venit nimeni sa mi explice sau sa și ceara scuze …vorbesc de asistente că ele m.au invitat în cabinet…drta da când a venit și a cerut scuze.
Enervant rau, dar am o nelamurire: cum era cadou de ziua ta experienta, sa inteleg ce era platita deja? Adica cumva esti si … si cu banii luati? Ca in cazul asta, eu as fi asteptat si as fi folosit voucherul sau ce naiba era, apoi as fi facut publicitate negativa.
Încă odată se dovedește ca omul sfințește locul. A pățit și maică mea recent: ii fac programare la manichiura și pedichiura semipermanenta, pentru prima data in viata ei. Sun eu la domnișoara tehnician (nu o cunoșteam personal dar e un salon mai fițos la un bloc distanta de maică mea si ii era ușor sa se duca si sa aiba incredere ca instrumentele sunt sterilizate). Zice… pe data x la ora y. Ok, o anunț și pe maică mea, notez și eu, se duce acolo… vorbeste cu o alta fata… aaaa, dar domnișoara respectiva nu lucrează azi ca e sărbătoare 🤯. Am reprogramat o și am forțat o sa se ducă, ca maică mea nu mai vroia 🤣
Eu am fost atât de punctuală la viața mea că uneori mi-era mie rușine. Stăteam ascunsă într- un pasionant magazin ferometal și așteptăm să ajungă boifrendul cu care urma să mă întâlnesc în fața librăriei și ajungeam fashionabil după 5 minute „scuză-ma că am întârziat”.
Comentariu beton!17
De la feronetal se achizitionau diverse chestii pe vremuri: minium de plumb, bronz-aluminiu😜, să tot stai la shopingăraie
A fi punctual inseamna a arata respect ! Fata de propria persoana si fata de cei cu care te intalnesti. Indiferent ca e vorba de prieteni, familie, clienti, furnizori, cunoscuti sau necunoscuti.
Om fi noi ardelenii lenti dar ajungem la timp ! Pe la noi daca nu ajungi la ora stabilita si nu ai un motiv intemeiat, ai cam terminat-o cu persoana respectiva.
In plus, chiar daca ai un motiv, e subinteles ca dai un telefon sau mesaj sa anunti ca intarzai sau nu mai ajungi. Si asta cu minim 5 min inainte de ora fixata, nu la 15 dupa !
As zice ca e o ramasita a culturii „imperiale” austro-ungare din Transilvania ! Dar na, poate suntem noi prea fixisti ca pe aici e la mare valoare vorba „la timp inseamna cu 5 minute inainte” !!!
Comentariu beton!14
Ai dreptate in ceea ce spui, dar nu generaliza cu ardelenii că am o grămadă de exemple contrare, intamplate chiar pe teritoriul geografic menționat. La fel de bine am intalnit și nemți sau nordici care întârzie. I-am spus unui norvegian „prefer să imi spui că plecăm la 11 decât să planificam 8 și să o lungești, din mesaje, până la 9.30… dacă mă respecți” Tot a intarziat și am plecat fara el, taxandu-i transportul. Sigur l-a durut la buzunar.
@OldJohn: s-a mai diluat sangele si bunul simt intre timp 😂 plus imigratia ca daca traiesti in Ardeal nu inseamna ca esti si crescut si educat acolo, teritoriul geografic nu mai e tot una cu originea populatiei.
Amu da, se mai intampla insa sunt exceptii, regula e sa ajungi la timp.
Pe mine ma certa bunicul – copil pana in 14 ani fiind – daca spuneam ca vin la o ora sau ca fac ceva pana la un anumit termen si nu ma tineam de cuvant. Spunea ca omul are un singur cuvant si „fac neamul de rusine” ! Pentru generatia lui si nu numai, cuvantul dat e mai mult decat un contract semnat. Atitudinea asta s-a transmis din generatie in generatie chiar daca, cum spuneam, s-a mai diluat pe ici pe colo.
Oricum la nivel de intalniri de afaceri nu am prea luat teapa in Cluj, Sibiu, Brasov, Targu-Mures sau Oradea. In schimb in Bucuresti, Focsani, Craiova, Constanta, Bacau procentul celor care au fost prezenti la timp e de maxim 20% adica aproximativ invers fata de Ardeal.
Comportament tipic micilor bussnis-uri, deschise doldora post pandemie: atitudine nesimtita cu atat mai mult cand ei sunt in culpa!! Doamne fereste sa mai ai si bani de recuperat de la ei, cum am eu de la Fivo.ro, pentru ca nu au livrat jumatate de comnda …Sau sa astepti livrarea unei comenzi de la firma de curierat la adresa, adica pana unde ai platit integral transportul…
Eu sunt băiat răbdător și pot ierta multe lucruri.
Dar durerea în cur față de timpul meu nu!
Dacă eu mă străduiesc să ajung între 5 și 15 minute mai devreme, indiferent despre ce întâlnire sau programare e vorba, am pretenția ca și celălalt să facă la fel.
Am încheiat prietenii din cauza asta. Întârzierile constante (între cunoscuți) sunt un indiciu important pentru lipsa seriozității și în alte aspecte.
E clar, cred, că nici în situația descrisă de tine nu aș fi așteptat.
Comentariu beton!18
Il anuntam ca l astept, sa conduca cu grija, si apoi plecam! Nesimtit maxim, eu ajung si cu 20 min inainte, dar na!
O mica intrebare: ce faci cand intarziatul e super apropiat? Gen familie? Si nu e intalnire de „biznis”, ci… o simpla duminca.
Situatia anuntata: vin pe data x, ajung pana la pranz. Pregatit, cumparat, gatit, asteptat…
Situatia for real: ajunge a doua zi, spre seara.
Schimbarea de program anuntata pe data de x, de dimineata.
Va enervati, sau e ok?
Ca eu am simtit o vena cum mi se umfla urat de tot, dar poate sunt eu cu capul.. Recunosc ca am o mare problema cu punctualitatea, si se aplica oricui. Mai ales mie. Nu cred ca detest ceva mai mult pe lumea asta decat de intarzii undeva. Oriunde.
Chiar as vrea sa stiu ce parere aveti si voi. Acceptati cu usurinta, pe sistemul „n-are nimic”, sau va enervati?
Nu doar ca ma enervez, ii fac si de toata bafta…
@Andreea C: așa-l băgam-n mă-sa că avea chirurgu’ nevoie de 3 forcepsuri să-l scoată.
Când sunt rude, io fac și mai urât.
😈😈😈
Prima data se accepta si se presupune ca este o „intamplare”. Dar astepti niste explicatii. A doua oara daca se „intampla” iar, ii spui ca tie nu-ti place asa ceva, sa nu se mai repete. Daca si a treia oara se intampla, inseamna ca nu te respecta si gata, dupa asta nu mai faci la tine. Pana la urma nu conteaza ca este un strain sau membru al familiei, respectul este acelasi.
Dar asta depinde numai de tine daca vrei si poti sa-ti impui punctul de vedere. Ca nu rezolvi nimic daca doar te enervezi si nu iei nici o masura.
Ma bucur ca nu sunt singura „cu capu'”.
Ei, asta-i nimica toata, dar sa fii nas si sa intarzii la nunta pentru ca ai cautat piese de masina in orasul in care ai avut ocazia sa ajungi ca acolo era nunta? si nu un sfert de ora, o ora! Asa am ajuns, cred, singura mireasa care isi aminteste cu amaraciune/sila de propria nunta si incearca sa uite totul, adica supararea intre familii si neintelegerea vesnica cu soacra care au urmat generate de comportarea nasului care nici nu a realizat ce fapta nasoala a facut (Dumnezeu sa il ierte, nu-i port pica, asa a fost sa fie, vina mea ca l-am ales pe el!)
@Dna C: în facultate am avut un coleg din Moldova. A întârziat la propria nuntă juma’ de oră, el fiind mirele, pe motiv că nu-și găsise papionul. 🤷♂️
Chiar și preotul a-ntrebat dacă nu s-o fi răzgândit omul. 🤣🤣🤣
@John Temple, daaa, intarzierea miresei sau a mireui la nunta e totusi acceptabila, poate se mai gandest, in ceasul al doispelea, dar nasul ?!? :)))
@AndreeaC
Nu e o săptămână de când un amic, care imi datorează o sumă semnificativă, a considerat necesar să mă invite la o cafea, joi. Undeva pe seară mă sună ca să imi transmită altceva și aflu tangențial că nu e acasă, dar bem o cafea sâmbătă. Imi trimite mesaj sâmbătă dimineața să vin la cafea, nu raspunfe la telefon vreo două ore apoi mă sună și îmi spune că sunt binevenit, dar el pleacă într-o oră. Mențiuni: stă la vreo 4km de mine, iar ca să ajung la el ca să imi spună că a uitat să scoată bani eu trebuie să imi cam deranjez juma’de zi. Azi am reușit să ajung la el și să ii spun că faze de genul „hai pe la mine că eu plec de acasă” sunt de pork. Am făcut concesii doar pentru că e depășit de situație, cu doi copii micuți și o ștoarfă de nevastă care mereu e plecată „cu treabă”
Ai ajuns mai devreme.(=) Ai ajuns la timp.
Ai ajuns la fix.(=) Ai intarziat.
Ai intarziat. (=) Poți să nu mai vii. (Poți să pleci.)
E o vorbă pe care am auzit-o de ceva, destui, ani de la cei cu care colaborez din zona anglo-saxonă a jobului meu.
Pentru că mi se potrivea am adoptat-o.
E folosita mai ales privind prezența la job, dar are aplicabilitate universala.
Mi sa întâmplat și mie sa întârzii. Foarte rar, dar s-a întâmplat. Se poate întâmpla oricui. Problema e când mentalitatea e de așa natură încât face întârzierea uzuala.
Iar în relația cu un client e și mai gravă. Denota lipsa de respect față de client, față de job, față de tine însăți. Durere in dos și nesimțire.
Eu sunt mai degraba curios de ce ti s-ar face cadou de ziua ta o sesiune de dfit auto?
Razbunare? Misto? Ironie? Ura? Comoditate? Nu-mi vine in minte niciun motiv coerent in directia apeciativa, poate e mai bine sa ai o discutie serioasa cu cel care a facut cadoul, nu cu cadoul.
Pentru că mi-am dorit-o eu?
Băi, să moară mă-sa dacă vă pot înțelege pe toți ăștia care alegeți să întrebați căcaturi din astea. Sper că trolezi, altfel…
Daca mie nu-mi place, de ce doamne iarta-ma ti-ar placea tie?? GIZAS
@ Mihai Vasilescu,
Doar am ras de cadoul tau. Si o sa mai rad de fiecare data cand ceva mi se va parea amuzant. E voie sa rad? Daca pot rade doar intr-un anumit cod, poti sterge comentariul. Nu sufar. Oricum, scuze. Intentia nu era sa jignesc pe cineva.
@Zoo, n-aveai cum să mă jignești. Dar probabil ceva e în neregula la glumele tale, că văd c-au mai fost și alții care n-au înțeles că glumeai.
Apropo, știi care e secretul unei glume reușite? Să nu râdă la ea doar ăla care o face.
@ Mihai Vasilescu
Intre “am ras de cadoul tau” si “am facut o gluma despre cadoul tau” e o diferenta mare.
Eu am ras de cadoul tau, nu am facut o gluma despre el. Asta am zis in comentariu.
Te citesc de ceva vreme, ma regasesc in multe din abordarile tale, doar ca azi mi s-a parut foarte amuzant ca eroul meu sa primeasca un astfel de “cadou” de ziua lui. Si am ras de el.
Da, e foarte posibil să mi se fi atrofiat mie o parte bună din simțul umorului, mai ales după ultimii trei ani. Gen, să exite glume pe care să nu le mai simt ca glume. Așa că nu exclud posibilitatea ca vina să fie la mine, nu la tine.
Adică eu sunt clientul care plătește și ar trebui să tolerez băgarea asta de picioare? Nope. Plec dacă nu ajunge în max 10 min, cer și banii înapoi.
Nu, n-aș fi așteptat. Și cred că era de bun simț să sune el să își ceară scuze că întârzie, eventual să reprogramați. Dar în România merge și-așa.
Dar daca a luat in considerare sfatul recent de evitare a aglomeratiei? Da, acela cu statul acasa? Parca se stie autorul sau? 🙂
am dat-o de gard recent, in sensul ca am uitat ca am progaramare la ceva in oradea eu fiind in cluj. Ce mustruluiala mi-am auzit de m-a mancat rusinea de numa’ numa’. Evident ca mi-am cerut un camion de scuze dar nah, plus platit programearea. efectiv uitasem. cu o zi inainte mersesem la biopsie, stres cacalau cu amenintarea de cancer si am uitat ca pamantul de programare. dar am platit-o si cerut scuze.
dar „macar” ala din jumate de ora…a sunat de kkt rau.
@Naga – Țin pumnii să fii bine. Hugs
Cât am stat în București (locul în care toată lumea se grăbește, dar nimeni nu ajunge la timp) am întârziat o singură dată la muncă 15 minute, pentru că a luat foc o garnitură de metrou la Ștefan cel Mare unde ne-au și dat jos rapid.
Cel mai tare mă enervează ăia cu care ti-ai dat întâlnire undeva, se face ora, îi suni tot tu să vezi ce și cum și îți zic calmi „pai noi acum plecăm „.
Sau ăia pentru care după 10, înseamnă ora 13, nu undeva între 10.00 și 10.15, așa cum e normal.
Eu sun fix la ora stabilita pentru intalnire si spun: „Am ajuns”.
Daca intarzie 10 minute, astept. Mai mult de atat…e deja bataie de joc.
Plec. Si dau review negativ, detaliat. Poate se trezesc…
Pt drifturi da, clar. 😀
Eu nu pot să tolerez lipsa de respect indiferent sub ce formă, indiferent de la cine vine, și nu am nici o reținere din a spune direct în față și de a acționa în consecință. De-a lungul timpului am tot închis ochii la diferite lucruri venite din partea atât a “prietenilor” cat și a doctorilor, posibili angajatori, etc, you name it. Dar mi s-a cam luat să fiu taken for granted cum s-ar spune așa ca de la o vreme pur și simplu ofer ce mi se oferă indiferent despre cine e vorba. Am și avut recent chiar 3 situații cu 2 persoane diferite și am acționat în consecință ca să nu se mai repete. În viața mea și pe timpul meu eu aleg ce și pe cine accept. 🤷🏼♀️
Nu, nu întârzii niciodată, nici când sunt client nici când am clienți. Niciodată! Daca nu pot ajunge, spun.
In majoritatea cazurilor nici clienții mei nu întârzie. Daca întârzie, prima data o fac din timpul meu. De a doua oară încolo, preveniți, o fac din timpul lor.
Oamenii se pot educa la orice vârstă. Diferă instrumentele 😏
Fix așa aș fi făcut și eu cu mintea de acum. Dar, cu riscul de a fi numită proasta blogului, o să vă povestesc ceva. Aveam 15 ani. Era în 1985. Am cunoscut un băiat la cinematograf. Ne-am dat întâlnire peste câteva zile. Pentru cine nu știe, pe vremea aceea nu existau telefoane mobile. La ora stabilită eram prezentă. Întotdeauna am fost punctuală. El însă nu a venit. L-am așteptat 3 ore! Minte de adolescentă cu fluturi în stomac. Ne-am revăzut… după 2 ani, întâmplător. Da, accept să râdeți de mine.
Comentariu beton!15
@Camelia Barbu
Părea ca a venit pentru intalnire? 😜
Ai procedat la fel cum aș fi făcut și eu, Mihai. Din păcate, pentru mulți “cetățeni”, ceea ce ne explici tu aici e un mod de viață. Fără comentarii, pentru ca oricum nu ajută.
Eu ma consider o persoană care întârzie, cu toate ca de multe ori ajung inainte ca persoana cu care ma întâlnesc sa ajunga. Lucrez cu clienti de multi ani, nu am întârziat niciodată. Si eu la fel, daca nu as fi aflat ca trebuie sa astept “macar 30 minute” probabil as mai fi stat cele 15 minute de bun simt dus la limita extrema, apoi as fi plecat.
Mi se pare o lipsa totala de respect pentru partenerul de la intalnire, oricare ar fi relatia, sa intarzi si mai ales sa nu anunt.
Imi amintesc de cateva situatii pe la interviuri, aveam programat la ora x , eu ajungeam si primeam raspuns “mai dureaza cateva minute pana vine …”. Asteptam fix 15 minute. De multe ori venea persoana respectiva si nici macar nu-si cerea scuze pentru întarziere. Dar de cateva ori am plecat fara nicio remuscare.
Raspunsul ala imi suna a „ba, stiu de tine, dar abia acum pornesc incolo”. Am mai intalnit fenomenul, si „apreciez” mai ales faptul ca sun tot eu sa aflu ca ma tratezi cu curu’. Succes in viata tuturor, nu e nevoie sa ne mai deranjam reciproc!
In schimb, am avut programare la consult plus biopsie la privat la ora 4.30 dupa masa, Cluj. M-au luat la 11 seara, atat de mare era deja decalajul. Evident ca n-am fost singura care a a asteptat. lumea era foarte revoltata, dar mie imi spusesera la telefon ca timpul de asteptare e de 2-3 ore. A fost mai mult. Avand in vedere ca m-au luat de azi pe maine si la femeia aia venea lume din toata tara, n-am comentat nimic. Pt mine era important sa-mi faca biopsia. si nu mi-a facut consultatia de mantuiala, am stat cred ca vreo 45 de minute minim. si dupa mine a mai luat o pacienta.
Aici ai atins una dintre corzile mele sensibile. Nici eu nu suport întârzierile. Aș vrea să zic că 15 minute sunt un interval decent pentru a aștepta pe cineva, însă dacă mindset-ul meu e să ajung cu cel puțin 5 minute înainte de orice întâlnire, indiferent că e business, sau de plăcere, parcă cele 15 minute peste nu mai sună așa de rezonabil. Apropos, îmi amintesc de câteva ori când am ajuns pe la interviuri, am așteptat frumușel în mașină până la fără 5 și apoi am intrat. Nu am plâns, și nu m-am lăudat nimănui; o fac din principiu.
Și da, și eu sunt pe principiul: dacă eu pot, celălalt de ce nu poate? Că doar nu oi fi eu mai special sub soare.
Evident, excludem cazurile în care chiar apare o problemă și se anunță relativ din timp.
Am întârziat o data la pensat. De fapt credeam ca am programare la 11, dar era la 10. M-a făcut cosmeticiana de râs în ultimul hal, de față cu toată lumea din salon. N-am mai călcat niciodată în salonul ăla.
pentru mine si 5 minute peste timpul la care ne-am inteles e deja injuratura de mama
@Alexia, multumesc. O sa fac operatie in curand. E mic ce au gasit. Au zis ca sunt norocoasa ca l-au descoperit asa repede. Descoperit la control de rutina. Deci faceti controale de rutina 🙂
@nagaQueen
Succes și multă sănătate!
Sâmbătă, vreme ok de biciciclit intre săracii de pe la mine din oraș.
Vorbim pe grupul nostru de whapp de seara, să ne întâlnim la 09.00 pentru o plimbarică de 90 km.
Și, ghici ce?
Ca de obicei, cineva întârzie.
Același individ. Mereu cu o scuză în gură.
Acum am plecat la cu +5 minute, și el a scos limba de un cot, să ne prindă!
I-am spus sa mai dea pe trainer iarna asta, că next time plecăm în minutul stabilit!
Eu nu ii suport pe aia cu „Gata boss, mai am 2 intersecții și ajung” și ei abia au ieșit din dus. Macar asuma-ti, până mea, că există șansa ca ăla sa te înjure. Deci cred că ăștia sunt mai răi decât întârziații clasici
Mamaaaa, îi ziceam instant ca îl mai așteaptă naiba o jumă de oră! Auzi la el! Chiar dacă ești client, nu e ok sa faci așa ceva. Suni, reprogramezi, dacă nu ți ai dat jos fizicul din pat ca te aia lenea. Darămite să fii furnizor și să știi ca ai client la o anumită oră…. Pfui, îi ziceam instant ca ma mai prinde mutu la cursurile lui si ca ii dau și review negativ pe site. E clar ca îl durea în partea dorsală. Cum naiba fac unii business in tara asta??? Ca cei din Horeca cărora li se fâlfâie de clienți….
Corect totul. Lipsa de respect este caracteristica . Nimanui nu-i pasa ca asta este rolul programarii, fiecare parte implicata stiind exact ora, data cand va urma sa se intample acel eveniment, si ca de fapt nerespectarea acestor termene arata o crasa lipsa de respect in primul rand fata de tine insuti, caci nu iti respecti timpul, venitul care iti este asigurat din acea activitate. Dar cand nu ai nimic in cap, cand logica existentiala simpla lipseste nu poti cere mai mult.
Ideea este ca in calitate de ofertant de serviciu este inadmisibil chiar si un minut.
Clientul care intarzie pierde banii platiti si nu se respecta pe sine, dar cel ce ofera servicii nu isi merita banii daca intarzie.
Bravo! Parca ai vorbit cu gura mea.