Suntem pe nivel de avarie din punct de vedere articole de pe interneți. Să ziceți merci și pentru astea cinci. În ritmul ăsta, probabil că în august voi fi nevoit să renunț la proverbiala mea procrastinare și, Doamne Dumnezeule mare, să scriu eu câte ceva și duminica. Deja mă ia semi-depresia doar când mă gândesc la această posibilitate.
Până atunci, hai, luați de citiți.
- Cât de sănătoși sunt șoferii români?
- Cu ce rămânem după Franța – Elveția
- Ai noștri, ai lor, ai tuturor
- Vreau să am o afacere!
- Jucăriile copiilor din anticul Tomis sunt adorabile și după 18 secole
Ieri am trecut și noi pe la muzeu și am văzut jucăriile din lut.
Cel mai frumos este că cele mai închise la culoare sunt făcute să iei contactul cu ele. Să vezi ce sunete fac și cum te-ai putea juca cu ele. Foarte drăguț soldățelul ăla, se mișcau picioarele precum la jucăriile lego, făcând un zgomot specific la fiecare mișcare.
Pe alocuri mai sunt obiecte recreate pentru persoanele cu dizabilități de vedere pe care le poți atinge, celui mic i-a plăcut să pipăie. Sunt create printr-un proiect Orange.
Păcat de clădirea muzeului, care e în paragină, că muzeul e interesant și poți discuta mult despre lucrurile din el.
Comentariu beton!19
Dacă ajung prin zonă, o să trec și eu să le văd.
Nu multe, dar bune. Mulțam de selecție.
Imi aduc aminte ca atunci cand mi-am schimbat carnetul am trecut pe rând pe la mai multi medici , daca nu ma insel vin vinerea la o policlinica, oamenii stau cuminti cu actele in mana si trec pe la fiecare, in incaperi diferite. Singurul care si-a facut meseria a fost cel cu vederea, te punea sa citesti pe un tabel, restul puneau parafa si gata. Cel mai smecher a fost ortopedul (parca asa ii zice) , s-a uitat la mine si m-a intrebat: aveti oase rupte, ceva? Da, mortii ma-tii, chiar asa de ciudat arat, ti se pare ca-s facut bucati? M-am linistit cand l-a intrebat si pe urmatorul acelasi lucru…
Nu stiu ce e aia Franta-Elvetia.
Orice analiza, comentariu sau cum i-o zice despre partidele politice, convingerile unora sau altora despre ele ma plictiseste teribil. Fara suparare.
Avem putini antreprenori, afaceristi sau cum vreti sa le ziceti. Foarte multi combinatozauri, bun termenul.
Cănd eram mic avut o pasarica din aia de lut in care bagai apa si suflai. In rest, ma jucam cu puța in țarână.
Aaa, am avut și io păsărică din aia. Bănene, ce mai triluri scotea.
1. „Eu trăiesc cu impresia că dacă am băga-n testare serioasă șoferii din țară am avea șosele mai goale cu vreo 70-80%.” La mine, procentul estimat cu degetul în vânt e undeva pe la 10-20%, care oricum e, sper eu, mai mare decât realitatea. Poate că e o iluzie că demenții de pe șosele sunt mulți. Că n-or fi mulți, ci doar au impact mare și sunt memorabili.
4. Eu n-aș descuraja pe nimeni să aibă o afacere. Vrei să ai afacere, go for it! În cel mai rău caz, vei învăța intr-un an cât alții în 10.
6. Seamănă cu jucăriile alea de se vând prin târgurile tradiționale. Îmi plac maxim păsărelele alea de ceramică care scot triluri când le sufli în coadă.
1- pe mine neurologul m-a intrebat „boli stiute sau nestiute aveti?” Ha?!
Da, boss, acuma, pot sa incep cu alea nestiute?
Aidecapumeu 🤦♀️
4- misto, il stiam
5- da!
stiute: trecute la dosar
nestiute: netrecute la dosar. Sau, banuiesti ceva, dar nu te-ai verificat inca. Sau o gluma ca sa mai dezmorteasca discutia
1. Nu e chiar așa. Dacă nu vezi într-un ochi (deloc-deloc), pa.
Doamne ajută să citim ceva scris de tine și duminica. 😀Știu, înjuri în gând acum.
In UK examenul medical e tot pe incredere, mai exact nu te vede nimeni! Cand completezi formularul pt carnet ai acolo de bifat daca ai anumite boli. Atat!
Iar in privinta vederii, la traseu te pune sa ciresti placuta de inmatriculare a unei masini parcate ceva mai la distanta.
Apoi e de datoria ta sa informezi autoritatile daca se schimba ceva cu tine, medical vorbind.
In UK examenul medical e tot pe incredere, mai exact nu te vede nimeni! Cand completezi formularul pt carnet ai acolo de bifat daca ai anumite boli. Atat!
Iar in privinta vederii, la traseu te pune sa ciresti placuta de inmatriculare a unei masini parcate ceva mai la distanta.
Apoi e de datoria ta sa informezi autoritatile daca se schimba ceva cu tine, medical vorbind.
5. Foarte mișto. L-am și sharuit. Nu că mi-ar plăcea și articolele despre și cu arheologie, dar… Tot legat de asta, cred ca Dobrogea este una din regiunile cu cea mai mare încărcătură istorica și spirituală din România. Și o recomandare, când ajungeți pe litoralul bulgăresc, treceți neapărat pe la Cap Caliacra
1. 🙁
2. Apăi cu oamenii mici care sunt în toate sporturile de la noi ce să faci?
3. Pertinent.
4. – (Eu unul încă nu m-am apucat de afaceri, dar mulțumim de pont).
5. Ce fain! Numai despre asta nu mă socoteam c-am să citesc pe-aici! 🙂
Oare cum ar fi să reîncepi să ai articoul tău și duminica? Chit că noi am ști că tu l-ai conceput de joi-vineri. 😛
Auzi? Ți-am făcut io ceva?
Cum vreți voi să stricați duminica omului…
P.S. Chiar așa, cum ar fi? 😀
Ce drăguți sunteți voi. 😉
Păi aici e problema: Că nu ai făcut! (la tine ”făcut”-ul e scris!). Apari, te căulești pe-aci de una-alta dar atât. Nu e oablă treaba. Noi de-aia te plătim? 😛 Și da, suntem drăguți. Și amabili, și deștepți și devreme acasă….Unii bem și bere.
Pfff… ce dor mi-ai făcut dor de Dobrogea, plăcintă și bragă. Și de bătut la picior drumurile superbe din nord. 🙂
Păi nu mai e un pic și veniți pe teritoriul dacilor liberi?
Hai că am pus „dor” de două ori, că tot e mare. 🙂 Ba da, dar nu avem când să mergem și în nordul Dobrogei, trebuie sa ne vedem cu un milion de oameni.
1. Din păcate este adevărat în marea majoritate a cazurilor. Mi s-a întâmplat chiar mie când am făcut școala de șoferi. Cei de la școală m-au trimis la un cabinet obscur, iar pe drum îmi făceam griji că o să am probleme datorită lupusului și ochilor uscați care mă deranjau uneori (mi-era că nu o să văd clar literele). Acolo surpriză: asistenta a rămas impasibilă la diagnostic, m-a pus să citesc 2 rânduri și la revedere.
Iar acum de pe cealaltă parte a baricadei: în primii doi ani ca medic specialist m-am ocupat și de fișe medicale auto, care mi-au stors ultima fărâmă de energie- de ce? Pentru că oamenii obișnuiți să primească apt și cu un picior în groapă deveneau revendicativi când îi luam la puricat: tensiune, puls, saturație, ascultat inimă, plămâni, palpat burdihane și lăboanțe, întrebat de fiecare boală de pe adeverința de la medicul de familie și medicația aferentă. Cei cu anumite boli cardiovasculare (infarct, cardiomiopatii, boli ale valvelor, stimulator sau defibrilator implantabil, etc) sau diabet trebuiau să îmi aducă, conform legii, scrisoare medicală de la cardiolog/diabetolog curant cum că sunt apți din pct lor de vedere. Făcusem și un model de „trimitere” cu „stimate coleg, pacientul dvs având diagnosticul de X, conform HG nr xx/31.12.2017, vă rog să examinați pacientul în vederea evaluării capacității de a conduce autovehicule”. Și de aici începea balamucul și tânguiala: ba că nu prinde loc în timp util la specialist și are programare la poliție mâine sau chiar astăzi după amiază; ba că a fost săptămâna trecută și e totul ok (și scrisoarea medicală? Să nu mai spun că nici nu scria vreun apt de conducere pe ea, fraier să fi fost să-l întrebe pe dr dacă are voie); culminând cu intratul peste mine în cabinet și încercat să îndese foloase necuvenite 🤦♀️ Nu mai spun de diverse intervenții ale altor colegi să le trec pilele.. Simpatic a fost în schimb cel care era puțin cam prea entuziasmat de un control medical, iar după ce l-am pus să citească la panou și încurca prea multe litere, a recunoscut că în drum spre cabinet s-a întâlnit cu un prieten și au băut un deț (yeah, right) de pălincă la barul de vizavi 😁
Așa că în concluzie nu neg că marea majoritate a fișelor se fac pe ochi frumoși de către colegi dezinteresați..dar nici cu beneficiarii nu mi-e rușine.
2. Frumos spus. Povestea e totul. Chiar dacă sfârșitul celei de aseară nu prea mi-a plăcut (Cehia 😭)
3. Bun articol. Plutim cu adevărat într-o lume gri
4. Să dau din casă și eu, cu nano-afacerea mea. Mi-am făcut SRL în ideea de a putea lega colaborări cu diverse firme pt servicii medicale și pentru prezentări la conferințe (big bad pharma, I know). Au fost luni mai bune și luni dezastruoase (cele de după controlul de la CAS), contribuțiile trebuiau plătite. Este nevoie de contabil (care nu e gratis, evident). Norocul meu că este un om foarte amabil, care m-a ajutat și mi-a explicat toate nelămuririle de la început de drum. Contract cu banca. Alți bani, altă distracție. Învățat să umbli cu tokenul și programul să poți face plățile. Și nu în ultimul rând spaima spaimelor ANAFul. Care în vreo 3 zile de marți (3 ceasuri rele) mi-a trimis somări de plată pentru diverse luni, care nu erau ale mele. Așa că am emoții pentru poșta de marți 😁 Per total nu îmi pare rău de experiența, dar nici ușor nu e. Imaginați-vă acum povestea asta la puterea a 10-a..
5. A-do-ra-bil ❤
TLDR 🤪 Am râs una bună. Pare că sunteți radiolog 🤭 Mulțumesc.
@HM: mă bucur că am reușit să vă stimulez mușchii faciali 😊
Sunt internist și nefrolog în devenire..de radiolog n-aș fi fost bună, sincer m-ar plictisi, îmi place mai mult să mă joc de-a dr House 😁
La 1. nuș ce ce să spun dar am făcut aproape 30 de ani, an de an, examinări psihologice și doar pe unul a trebuit să-l refac pentru că am fost diagnosticat ca fiind potențial agresiv, sau ceva de genu, dar aveam o scuză că eram pe finalul carierei și eram cam sictirit de chestionarele lor.
Când am făcut dosarul medical pentru școala de șoferi am nimerit o pisăloagă care mă tot trăgea de limbă cu tot felu de întrebări plus enșpe mii de teste de o durat cam două ore examinarea plus aia de la psihiatrie care m-o pus să număr de la 100 din trei în trei în ordine inversă. Am numărat până pe la vreo 50 și cum văzusem că tanti care completa ceva în dosar am crezut că nu prea o interersa ce bălmăjesc eu acolo, m-am oprit. Aia ridică capul și pe deasupra ochelarilor, zice: Am zis eu să vă opriți ? Continuați. Am înțeles, să trăiți, 49, 46, 44, 41…
La examinarea psihiatrică anuală pe care o făceam la spitalul comunal crecă avea aia o strategie că ne ținea de fiecare dată în fața cabinetului minim trei ore și după ce se adunau cristoși și toți sfinții pe hol de aveam toți cu priviri de alea animalice de ucigași în serie ne băga în cabinet și cu o privire pofticioasă aștepta să izbucnești 🙂
Acuma nu știu ce să zic, poate că unii medici nu-și fac treaba sau poate că am io moacă de reatardat sau chiar i-am nimerit io pe cei mai exigenți.
Din 3 in 3, 46, 44? Hai că nu erau chiar așa de exigenți. 😁
@Anduța, pentru scăparea aia a scris un S cu roșu pe dosarul medical peste care a pus ștampila. A fost clară intenția să mă pice pentru mie mi-a dat cel mai greu din tot grupul care am fost 🙂
Eu așa am pățit la traseu, cel mai greu dintre toți mi-a dat. Dar îmi place să cred că de bine ce șofam. Poate așa și la tine, se vedea că ești bine pe psihic, așa că au luat-o doamnele doctor ca pe-o provocare. 🙂
3. „ne-am saturat de ales tot timpul raul cel mai mic”
Problema este ca multi nu au ales TOT timpul.
Schema este cam asa: este la putere un partid de nota 4-5; vine alt partid care promite ca este de 9-10 si este votat plin de speranta; nou partid se dovedeste ca este de 6-7; votantii sunt dezamagiti crunt si fie se intorc la partidul anterior (care in cel mai bun caz s-a „reformat” si acum este de 5-6), fie renunta sa mai voteze (cum spune un prieten „nu votez cu nimeni pentru ca nu mi-a castigat nimeni votul inca”).
Prea multi oameni asteapta sa vina Fat-Frumos in armura stralucitoare calare pe cal alb care sa fie cel mai destept si mai priceput si sa faca totul doar in interesul cetatenilor in modul cel mai dezinteresat.