3,089 cititori

Nu e perfectă, dar e a noastră!

Exact, dar exact cum a spus Alexandru pe Facebook. Citiți!

Mult timp am stat să mă gândesc dacă am ales bine după liceu că nu am plecat la facultate în afară. La fel m-am întrebat când după facultate am rămas la lucrez aici.

Nu am venitul din Dubai sau Anglia, nu aud “mind the gap” dimineața, nu îmi beau cafeaua pe Mariahilfer Straße sau nu merg la meciurile Realului.

Nu e țara perfectă, dar nici o țara de lumea a treia. E așa cum ti-o faci în fiecare zi. E mișto și aglomerația de la metrou, spre Aviatorilor/Aurel Vlaicu, căci în fiecare zi mai avem povești amuzante #dinmetrou. Știm să găsim ceva bun și amuzant în fiecare situație. Chiar și când stam la coadă când avem nevoie să fiscalizăm o casă de marcat. Sau blocați în trafic. Sau când un pasaj durează ani întregi ca să nu fie încă terminat. Cred că lista continua. Nu are rost să zic de vizitele prin spitale. Când încerci să te abții să nu bați pe cineva și când pleci dezamăgit complet, de țara asta. Continuarea

1,342 cititori

Zana de serviciu

 Guest Post by Ana R. 

 

In timpul facultatii am fost poreclita de copiii din fata blocului “Andreea Marin”. Nu stiu daca mi s-a tras de la faptul ca eram bruneta, ca purtam palarii sau ca semanam oarescum (eu oricum sunt mai inalta), dar cert este ca niciodata nu m-am simtit magulita de comparatie ci din contra. Eu nu stiu alt personaj monden care sa imi inspire atata ipocrizie si falsa perfectiune precum “Zana”. A, mai e unul, eterna ei rivala Raduleasca, dar aia se straduieste mai mult sa ne convinga cum pot deveni curvele virgine. Si scrie si carti in acest scop.

Atunci cand apare in public avem senzatia ca dumneaei serveste numai ambrozie si nectar la micul dejun, iar in vasul de toaleta nu depune decat flori de lamaita altoite cu muscate. Nu mai vorbim de tipul de discurs, din care rezida numai pozitivisme fabuloase din ciclul “sa fie bine ca sa nu fie rau”. Continuarea