5,873 cititori

Cum era să mă mărite tata

Dacă e sâmbătă, e Elena.

Aveam aproape 15 ani. Eram în vacanța de vară dintre generală și liceu, când m-a chemat bunică-mea să-mi arate ceva în pod. Era un cufăr mare încuiat cu un lacăt. Cheile le ținea ea la brâu. A deschis cufărul și mi-a arătat o lenjerie de pat, două perne, o plapumă, niște ștergare cusute pe etamină, o oală și două linguri de lemn.

– Ce-s astea, bre?

– Zestrea ta, maică. Să ai și tu pă ce pune mâna când te-oi mărita. Continuarea

5,902 cititori

Nume de cod: burlacul întârziat

Guest Post by Ana R.

Ești tânăr, inteligent, mama natură a dorit să mai arăți și bine/binişor/ok/okeiuţ/aşaşiaşa, bașca ți-a dat și un creier plin de circumvoluțiuni. Trăiești mișto, ai un salariu decent, ai făcut cam tot ce se putea face în materie de distracție și aventură. Deja ai depăşit lejer treizeci de ani şi baţi ușor spre patruzeci. Însă ești singur și, pe lângă maica-ta care se visează soacră mare sau tac-tu care și-a pregătit deja costumul pentru însurătoarea ta, mai ai și un cârd de neamuri pentru care tu ești idealul masculin și care mor de nerăbdare să o vadă pe aia care are norocul să pună mâna pe tine.

Continuarea