2,609 cititori

Cinci luni

Azi sunt exact cinci luni.

Acum cinci luni, pentru șaizecișipatru dintre noi timpul s-a oprit în loc. Șizecișipatru de inimi, de gânduri, de dorințe, de speranțe, de iubiri, de idealuri și priviri au încetat să mai existe. Au rămas în urma lor câteva lumânări aprinse, flori multe flori, crucea unui dumnezeu ironic, lacom și nedrept și un banner negru ce abia-i cuprinde pe toți. Plus amintirile și durerea. Amintirile c-au fost și durerea celor meniți să poarte această povara pentru totdeauna. Continuarea

3,112 cititori

Teoria conspiraţiei la români

După orice eveniment cu implicaţii majore în societate şi în mentalul colectiv apare şi versiunea “conspiraţioniştilor”. Şi e normal să fie aşa, ba chiar este recomandat să vină şi alte explicaţii în afara celor pe care ni le servesc cei care ne conduc. De fiecare dată le citesc şi, dacă sunt argumentate logic sau prezintă dovezi irefutabile, le pot şi accepta. Sau măcar le iau în considerare.

Dar porcăria asta care a început să circule pe net, pe post de teoria conspiraţiei în sistem mioritic, este mai mult decât stupidă. Ca să nu mai spun că sursele de informare folosite sunt blogul unui băiat şi wowbiz.ro. Tare sau cum? În ritmul ăsta o să ajungem să debităm tot felul de alte teorii conspiraţioniste având ca bază videouri edificatoare capturate de la defunctul OTV şi comploturi aprofundate la Taraf TV. Cel puţin ăştia din urmă e clar că promovează conspiraţioniştii. Dacă nu mă credeţi, daţi un ochi pe-acolo să vedeţi cum “duşmanii-mi poartă pică, da’ n-au valoarea mea”.

Continuarea

27,106 cititori

Ştii cum e când iese fie-ta în club?

Poate ştiţi, dar sunt şanse mari sa nu. Aşa că vă explic eu acum.

Dacă fie-ta are 19 ani, tu doar o să auzi că spune: “ies în oraş”. Atât. Nu unde se duce, nu cu cine, nu nimic. Şi după ce a închis uşa în spatele ei, tot ce-ţi mai rămâne de făcut este să te bazezi pe faptul că ştii cum ai crescut-o. Abia a doua zi afli, dacă vrea ea să-ţi povestească, pe unde a fost şi cu cine. Continuarea

27,436 cititori

Halloween şi dramă în Colectiv

Bănuiesc că nu mai are rost să vă spun ce s-a întâmplat în clubul Colectiv, din Bucureşti, noaptea trecută.

Am ajuns la locul dezastrului la câteva minute după ce se întâmplase nenorocirea. Locuiesc exact lângă şi după ce am auzit zecile de sirene care tot treceau, m-am dus să vad despre ce este vorba. Nu vă pot descrie în cuvinte ce era la faţa locului.

Ambulanţe, poliţie, pompieri, smurd (a propos, poate nu mă pricep eu, dar organizarea autorităţilor mi s-a părut exemplară şi impecabilă), tineri care alergau disperaţi şi-şi căutau prietenii, presa, oameni care locuiau în zonă şi ieşiseră din casă pentru a întreba cu ce pot să ajute, corpuri de tineri întinse pe jos pe care cei de pe salvări încercau să-i resusciteze, fete costumate de Halloween plângând în hohote, miros de carne arsă  Aveam impresia că sunt într-un film de groază şi trăiam cu sentimentul că din clipă în clipă ar trebui să apară regizorul care să urle “stop”. Din păcate, nu a apărut. Continuarea