Dacă vă uitați cu atenție, o să observați undeva în dreapta indicatorul care semnaleaza intrarea în municipiul Suceava. Eu nu știu cum să comentez sau sa interpretez imaginile astea. Serios, nu mă duce capul să înțeleg de ce toate mașinile alea ies nestingherite din oraș. Poate aveți voi vreo explicație, că eu în afară de […]
Hai că azi cred c-a fost ziua în care am râs cel mai mult de când cu carantina asta. Nu știu dacă ați văzut videoul de mai jos, e foarte posibil să da, dar cum eu nu-l văzusem până acu’ vreo jumătate de oră, am zis să vi-l las aici.
Da, uitați-vă la băiatul ăsta. Numele lui este Naftali Bennett și e ministrul apărării din Israel. C-o avea dreptate, că n-o avea dreptate, doar timpul ne-o va dovedi. Dar mă uitam la el cum vorbește, cât e de ferm și sigur pe el, și-mi spuneam, pentru a nu știu câta oară, cât de importantă e […]
Am râs cu lacrimi la videoul de mai jos și cred că se potrivește perfect cu perioada asta în care suntem nevoiți să rămânem în casă. Întrebarea care se pune este una singură: unde naiba găsesc și eu măsuță din aia fermecată și coș magic?
Mă iertați, dar iar am râs cu lacrimi. N-am ce să fac, nu mă pot abține. Lunea seara, ajung acasă, pornesc tv-ul și-i dau drumul lu’ Dănuța să măcăne. Și mi se mai întâmplă să mă sufoc de râs. Atâta tot.
Vă rog să mă iertați, dar iar nu m-am putut abține. Cred că Dănuța e plăcerea mea vinovată sau ceva. Nu de alta, dar la asta cu goji, cafeaua și laptele de migdale, iar am râs cu lacrimi, horcăituri și alte zgomote la fel de suspecte.
Există campioni și există oameni obișnuiți. Dar există și campioni care nu uită că fără oamenii obișnuiți, ei n-ar mai fi campioni. Iar treaba asta se pare că i-a reușit de minune lui Rafael Nadal. Cine știe, poate și de-asta e de atâta vreme acolo unde e, nu? Poate nu vi se pare mare lucru […]
Aproape că-mi pare rău, dar trebuie să recunosc că iar am râs cu larimi. Nu de alta, dar de-a lungul acestei vieți am cunoscut și eu câțiva arestați din ăștia la domiciliu. Știu, știu, nu e ok s-o promovezi pe Dănuța. Well, mi se rupe mie de ce e ok și ce nu. .
Știți că eu nu pun aici spoturi publicitare decât atunci când mă dau pe spate, da? Well, ăsta e unul dintre ele. Dar o să vă convingeti voi singurei imediat.
Știu c-am promis că în ziua de 22 decembrie nu va mai exista alt articol pe acest blog, dar trebuie să vedeți documentarul Recorder despre Revoluție. TREBUIE! Mai ales azi. .
Copii, dacă sunteți cât de cât familiarizați cu personajul Dana Budeanu, o să râdeți cu lacrimi și zgomot toate cele 4 minute ale clipului de mai jos. Hai, așezați-vă în fotolii și dați play cu încredere. .
