Cândva, în vremuri imemoriale, consumam extrem de multă energie pentru dispute pe internet, mă certam cu lumea sau discutam în contradictoriu cu orele. Au fost dăți când m-am dus zombie la job pentru că avusesem dispute toată noaptea cu oameni care greșiseră pe internet.

Sfântă naivitate, a trebuit să treacă multă vreme până mi-am dat seama că nimeni niciodată nu va câștiga vreodată vreo dispută pe internet. Nimeni, niciodată nu va zice „da, mă, ai dreptate, am greșit”.

Dar din momentul în care am conștientizat asta, viața mea a devenit mult mai simplă și liniștită. N-am mai consumat vreodată vreun minut să mă cert sau să mă contrazic cu cineva. Din secunda în care am constatat că ceva mă enervează sau nu-mi convine dau block și șterg comentariul.

Direct, fără vreo avertizare, de multe ori nici n-a postat ăla bine, că e deja blocat și istorie pentru mine.

Atenție! Nu mă refer la imbecilii care mă înjură sau mă jignesc, cu ăștia procedam așa dintotdeauna. Nu, nu, nu, mă refer la oameni care comentează, fără niciun fel de jignire, chestii cu care nu sunt de acord. Indiferent de subiect, nu mă interesează că e vorba despre politică, filme sau pisici, voi da block și voi șterge comentariile fără nici cea mai mică tresărire.

Dacă sunteți genul care vă petreceți mult timp în online, vă recomand să procedați identic. Sănătatea voastră mintală se va îmbunătăți automat, direct proporțional cu numărul de block-uri.

Da, știu placa, veți sări să-mi explicați că nu e corect: „mvai, Vasilescu, dar în felul ăsta o să fii într-o bulă de oameni care gândesc ca tine”. Așa, și? Ce e greșit în asta? În viața reală nu procedez fix la fel? Nu caut să am în jur doar oameni care gândesc ca mine? De ce-aș proceda diferit în online?

Dar, pentru că există un „dar”, trebuie sa recunosc că ăsta e tratamentul pe care îl aplic celor pe care nu-i cunosc, cu care n-am interacționat vreodată, îmi sunt complet străini și nu mă afectează absolut deloc că-i fac să dispară din viața mea, fie ea și virtuală.

Până de curând procedam diferit cu cei pe care-i cunosc personal, cu care sunt prieten online de multă vreme sau cu care am interacționat și-n viața reală. Plecând de la premisa ca totuși ne cunoaștem, cu unii sunt chiar amic, cu alții sunt prieten virtual de când lumea, nu mă apucam să le dau unfriend sau block, chiar dacă nu-mi convenea ceva din ce scriau.

Ba chiar, mai încercam timid așa un dialog, dar se dovedea imediat că-l încerc degeaba, așa că-i lăsam în boii lor.

Ei, problema e că de ceva vreme nu prea mai pot să fac asta. Nu mai am răbdare absolut deloc, așa c-am început să le dau și lor block.

Și nu mă refer doar la cei care comentează ceva ce nu-mi convine la vreo postarea de-ale mele. Nu, nu, nu, am trecut la nivelul următor, le dau și dacă-i văd postând la ei pe profil ceva ce-mi pute.

Și nu glumesc absolut deloc, am dat în ultimele luni block unor oameni pe care-i știam (și online și offline) de când lumea, dar i-am văzut scriind tâmpenii.

N-am avut nici cea mai mică ezitare, ba mai mult, am constat că viața merge înainte exact la fel și după block, nu se schimbă absolut nimic.

Singura concesie pe care le-o fac e că nu le dau block din prima. Prima oară trec peste, a doua oară ridic o sprânceană și-mi zic „hmmm”, strike trei vine direct cu block. Nu unfriend, block. Ca să fie treaba treabă.

Știu, nu e frumos, nu e elegant, în schimb e foarte sănătos pentru oamenii care nu mai au răbdare să-i vadă pe alții aberând voios. Eu sunt unul dintre oamenii ăștia.

Recomand celor care sunt în aceeași situație.