Încercam să-mi amintesc dacă am făcut în această viață vreuna dintre cele două chestii tradiționale pe care le fac românii bucureștenii de 1 Decembrie. Adică să asist la parada militară sau să plec pe Valea Prahovei.
După ce m-am gândit bine de tot, am ajuns la concluzia că nu, n-am făcut nici, nici. La parada aia militară nu m-am dus și nu m-aș duce vreodată. Am mai explicat de ce, o să mai zic o dată pe foarte scurt: mi se pare complet anacronică și lejer ridicolă. Avem una dintre cel mai prost înzestrate și incompetente armate din Europa, iar noi facem paradă ca să ce? Să pară că nu e așa? Ooook.
Cât despre Valea Prahovei, lasă că nu m-aș duce vreodată, dar nu mă duce capul să înțeleg de ce-ai face-o? Ok, la parada aia măcar mai vezi ceva ce nu vezi în fiecare zi, dar pe Valea Prahovei ce vezi?
Nu, serios, nici măcar nu e zăpadă, ca să poți zice că te duci să schiezi sau să te dai cu sania. E urât, plouă, e frig, o să stai în cameră la cazare și-o să ieși să mănânci de trei ori pe zi, înjurând aglomerația de peste tot. Pentru că, ce să vezi, și celelalte zeci de mii de „turiști” fac exact același lucru, că altceva NU AU CE.
Mi-am dat seama că de 1 Decembrie am plecat o singură dată din București, m-am dus la mare. Doamne apără și păzește, mi-a intrat os pe os de plictiseală, am stat în camera aia de hotel și m-am uitat la seriale, întrebându-mă de ce-a fost nevoie să plec de acasă ca să fac asta.
Desigur, o să vă întrebați de ce-ai face așa ceva la mare, iar eu o sa vă răspund: ia aduceți-vă aminte dacă ați prins vreodată vreme urâtă, mai multe zile la rând, când ați fost în concediu la noi la mare.
Cam care erau posibilitățile de distracție pe litoralul românesc dacă prindeai trei zile cu ploaie? Că-n două zile epuizai tot ce era de făcut, după care începeai să-ți spui că dacă nu se oprește ploaia pleci acasă.
Și toate astea vara, când măcar nu e frig, da? Acum ia imaginați-vă ce poți să faci la noi la mare când mai e și frig. Da, exact.
Ah, acum când scriam, mi-am dat seama că mai trebuie să adaug și o a treia tradiție de 1 Decembrie: fasolea cu ciolan mâncată pe stradă.
Nope, nici p-asta n-am făcut-o vreodată. N-am stat la cozi, pe la standurile insalubre ale unor comercianți dubioși, să-mi cumpăr fasole cu ciolan la prețuri de icre negre. Iar în locurile alea unde se dă gratis, cu atât mai puțin m-aș fi dus. Serios, dacă simt nevoia de toxiinfecție alimentară, măcar să n-o fac de la fasole cu ciolan.
Acestea fiind zise, voi cum stați cu tradițiile?
Tradition is just peer presure by dead people. Deci nu, pas, e inutilă in 90% din cazuri. Cu excepțiile de rigoare
ce tareeee!!
sa stii ca o „fur”!
Nici eu nu prea le am cu tradițiile. Și nu doar cu cele de 1 decembrie, dar nici cu restul nu mă prea agit. Cum ziceai și tu, dacă tot e să mă uit la seriale, de ce naiba să mai și conduc câteva sute de kilometri?
De ce să merg pe Valea Prahovei când se golește capitala, iar toți bucureștenii merg acolo. De ce-aș merge, să-i întâlnesc acolo? N-am mers la nicio paradă, în afară de alea obligatorii pe 23 august. Dar asta nu se pune. Nu-mi place aglomerația și nici activitățile astea de tarabă. Nu mă duc eu la Târgul Alcoolguței când sunt la Craiova de sărbători. N-am fost niciodată.
In copilăria mea, ziua aia era 23 august iar „tradiția” presupunea săptămâni întregi de stat in soare, pe stadion, dând din mâini aiurea.
Drept care, numai când aud „Ziua Națională” mi se ridica parul pe ceafa.
Tradițiile mele se manifestă strict in familie si, in general, nu se pupa cu tradițiile împământenite „din moși-strămoși”.
Asa e cand ai ghinionul sa te nasti intr-o tara submediocra de la periferia Europei. Efectiv nu ai ce face, nu ai ce vedea. Valea Prahovei este scumpa, banala, iar serviciile Horeca sunt execrabile. Iar asa-zisa parada e ridicola si complet neinteresanta. Concluzia: stam acasa, we’re trapped in this damn country. Sau luam avionul…oriunde. Ca oriunde am merge, tot e exponential mai bine fata de Romania.
Am fost dus prin ’78 la o paradă militară de către părinți. A fost prima și ultima. Ieri am aflat de faza cu fasole+ciolan 🤦, deci nu. Valea Prahovei, nope 🤷. An de an la mare, pentru că aici viețuiesc 😂.
Cam în fiecare an am stat cu familia, la fel și ieri, dar tot am rupt trei ore și am croit ceva lemne în atelier: brăduți, steluțe, decorațiuni.
Mi se pare ușor anacronic și barbar, sărbătorirea cu ustensile a căror scop este distrugerea și uciderea. Pot accepta o paradă interesantă estetic, dar expunerea de arme o consider apanajul unor vremuri apuse.
Sa stau in picioare in frig ca sa ma uit (daca vad ceva, la inaltimea mea de fotomodel de 1.59) la o parada militara consumatoare de buget? Nu, merci.
Pe Valea Prahovei nu ne ducem niciodata, doar daca e musai de treaba pe acolo.
La mare la noi???? Iarna????? Ce-am tampit?
Nu, prefer alte traditii.
Deci până la urmă sunt doua parade. Cea militară și pe urma cea de mașini de pe Valea Prahovei. Ăsta da patriotism…
Pe de altă parte, eu de 1 decembrie intru in modul CaveMan si dau ignore la fiecare imagine cu România și La Multi Ani pe care o primesc.
Și de ziua mea fac la fel.
Am văzut una bună ieri. Îți dai seama că dacă România se năștea cu o zi mai devreme s-ar fi numit Andreea?
🙂 Îți dai seama daca ar fi fost ziua României de Sf Gheorghe?
Tradițional 100%
Tot în același ton: Cum se numesc micii mai nefăcuți de 1 decembrie? Cruzii tăi dușmani.
Nu mă pasionează tradițiile de niciun fel. Iar defilarea e o mare porcărie.
Și n-am nici cum ajunge la plajă zilele astea.
Asta nu e traditie, e un moft de moment. Nu, nu am facut nici eu vreuna din activitatile enumerate. Pentru ca nu prea fac ce face toata lumea si pentru ca am plecat fix la timp din tara.
Traditiile mi le fac eu singura. De 1 decembrie nu am nici o traditie. La noi se lucreaza🤷♀️.
Dac-ar fi fost frumos pe-afara, poate plecam de-acasa.
Asa, am facut ciolanul cu fasole, ca vru omu’, mie nici macar nu-mi place. Adica intr-atat ca io am mancat ciolan cu dovlecei – ca dracu! da’ daca asa s-a nimerit!!!
Nici macar la tv n-am vazut ceva din parada, chiar e primul an cand nu m-a interesat deloc.
edit: mi-a citit omu’ ieri o duma primita pe WApp: cica Romania e o tara in urgenta, chiar si ziua nationala e de 1.12
ca să nu mai ̶r̶ă̶m̶î̶n̶ă̶ ̶ș̶i̶ ̶a̶n̶u̶l̶ ̶a̶c̶e̶s̶t̶a̶ ̶r̶e̶p̶e̶t̶e̶n̶t̶ bocească din cauză de stat prea mult în casă (la Ieșî o plouaaaat, vai mamă), am dus-o pe fie-mea aseară la luminație; lasă c-am venit tîrziu de la birou și am mai găsit loc de parcare dăkît la cinșpelei, la un hotel, da’ să vezi ce nervi mi-am făcut! că am așteptat vreo 30′-40′ pe pietonalul Ștefan cel Mare să aibă loc „retragerea cu torțe”, pe care m-am gîndit s-o filmez și să i-o trimit unchiului din State, că-l bucură kkturi de astea tradiționale; ș-or vinit băieții cu fanfara în față, cu făclii, all good; numa’ că, din cele 4 plutoane (armată, jăndari, pompieri, poliție) n-am reușit să văd măcar unu’ selectat pentru paradă; înalți, scunzi, slabi, grași, ziceai că i-au adunat de la tîrg; unii cîntau, alții doar în gînd… dar elementul comun era mersul! că ăla nu era în nici un caz marș, era o deplasare rectilinie, relativ uniformă, cu o accelerație care descrie perfect atitudinea statului, „mergem și noi pe aici…”; păi dă-o-n lez desede de sa mer, dacă tot ești militar, îndreaptă naibii schinarea și măcar dă impresia că ești în stare…
PS dacă ai de pierdut 1’36” din viață îți trimit filmulețul, să spui dacă-s io cîrcotaș;
De ziua națională tradiția mea de profă e să stau la laptop să recuperez ce n-am apucat să fac la timp și eventual să recuperez din episoadele alea la care adorm cu tableta pe nas în restul anului. Cât despre fasole cu ciolan, nici gând, de tura asta am mâncat niște guacamole strămoșesc 🙂
Și eu stau frumos acasă. Parada militară am servit o singură dată, cand fiică -mea era mică și mieuna ca vrea la paradă. Am reușit să gasesc loc pe balconul unui magazin din apropiere și am privit ca de la tribună. A mică (avea cam 5 ani) a fost atrasă de coada de la fasole & ciolan (nu ca ar fi știut ce determină atâta coadă, dar simțea ca e ceva interesant), dar am mituit-o cu o inimă mare de turta dulce și s-a declarat mulțumită.
Acum evit cu perseverență cozile, aglomeratia și gălăgia.
Am trimis o singură felicitare de 1 Decembrie, unui prieten ungur. Mi-a raspuns in maghiară și am simțit cum google translate-ul s-a înroșit traducând.
„Tradiție” a devenit chestia aia care ne ține în loc efectiv. De la romani încoace, oamenii au schimbat tradițiile și credințele de infinite ori, dar diverși giboni nu pot accepta să schimbe tradițiile și acum. Astfel tradiția devine scuza pentru trafic, pentru tauri torturați, animale rare vânate până la dispariție, copii chinuiți, etc.
Sunt de acord cu tine că ar trebui sa dispară.
Vai am bifat-o pe aia cu Valea Prahovei. In apararea mea era prin 2007 cand statu in trafic nu era chiar sport national. Mergeam la un party de zi de nastere la Brasov. Am ajuns, dupa 6h, pe seara …deja oamenii se pregateau de culcare.
Horror! Intamplator sau nu a fost si ultimul 1 decembrie petrecut pe plaiuri mioritice.
cea mai proastă „tradiție” pe care am urmat-o vreodată de 1 Decembrie a fost să mergem la Viena. Nu mai fac niciodată, niciodată, a fost horror, și drumul aglomerat și totul. Nu faceți ca noi! Noi albaiulieni fiind, am hotărât să evadăm în 2018, că, na, 100 de ani de la unire, orașul închis, prăpăd și jale. Așaaaa ceva! Numai români în toată Viena, aglomerație ca-n Alba Iulia, am căzut din lac în puț, sau și mai rău
Noi avem traditia calendarului de advent: in sensul ca eu le pregatesc/ umplu cu dulciuri si pe 30 nov sau pe 1 dec le distribui – ca sa nu ramana nimeni in urma cu numaratoarea.
In 2020 am inlocuit traditia de a face bradul in Ajunul Craciunului, si la noi si la prieteni, cu impodobitul bradului pe 1 dec. Boala mamei avansa, stateam oricum mai mult cu ea din motive de pandemie- inca nu erau vaccinuri, asa ca am comandat brad, am dat decoratiunile jos din pod, am pus colinde si … sa inceapa sezonul.
Ieri am continuat traditiile: am facut bradul si am distribuit calendarele spre bucuria finilor micuti.
Bonus, dupa atata ploaie, am pus pompa si mi-am scos gradina de sub ape, nu de altceva dar nu aveau pisicile pe unde sa ajunga la mancare; asta insa e o operatiune pe care as dori sa nu o repet sau sa o pastrez ca traditie.
Eu am o singură „tradiţie” de 1 decembrie! Particip la alergarea organizată în IOR! Anul ăsta a fost a noua participare, din cele 15 ediţii! Alerg cursa de 11 km! Numai în 2018 (la centenar) am alergat 21 km, ca să sărbătoresc şi ieşirea mea la pensie! În rest, „tradiţiile tradiţionle” nu sunt pentru mine!!