Ieri a fost ziua în care am plecat de la Budapesta spre casă.

Știți câte echipaje de poliție am văzut în trafic de la Nădlac la București? Două. Dar niciunul dintre ele nu făcea ceva concret pentru trafic, ambele erau doar niște mașini de poliție în mers. Că se duceau acasă, că erau în pauza de prânz, că-și căutau loc de unde să se bage la pândă cu radarul, nu se știe, cert este că în 600 de kilometri am văzut doar două mașini de poliție.

În Madrid, singura dată când am scos mașina din parcare, a fost când am mers să vizităm Toledo. Cât m-am plimbat pe jos pe acolo (prin Madrid, zic), nu observasem, că nu m-a interesat subiectul, dar de la volan n-am putut să nu constat că era poliție în aproape fiecare intersecție prin care treceam. Chiar i-am arătat și Marei, pentru că m-a surprins să văd atâta poliție pe stradă într-o dimineață de weekend, că noi am mers la Toledo sâmbătă.

Iar după ce-am ieșit din oraș, deși am luat-o pe DN, că voiam să vedem cum arată și Spania rurală, în continuare a fost plin de poliție peste tot. La un moment dat chiar a mers mașina poliției câțiva kilometri buni exact în spatele meu, de începusem să mă întreb de ce nu se mai cară odată.

N-aveți idee cât de corect și atent am fost toți kilometrii ăia. Bine, nu că în general n-aș fi (mai ales când am controlorul de trafic în dreapta), dar cu mașina poliției în spate dintr-o dată am devenit extrem de atent la orice făceam sau aveam de gând să fac.

Nu știu, poate o avea ceva importanță și că la ei e multă poliție pe străzi, atunci când ne minunăm că în alte țări se poate circula și civilizat. Nu de alta, dar nici ăia din alte țări nu s-au născut civilizați și dornici să respecte regulile, au fost „ajutați” să devină așa. Numa’ zic.

sursa foto