Articol scris de Iulia.
…
Pen’ că văz că distinsul domn ce ne păstorește p-aici, prin acest colțișor de internet, a cam dat-o dracului dietă și se lăfăie în sosuri și prăjeli care mai de care mai decadente, m-am gândit să scriu un mic îndreptar, poate ajunge informația și la dânsul și reușește astfel să revină pe calea cea dreaptă a rucolei și mugurilor de pin.
Acu, io n-am pretenții de cunoștințe de specialitate, nu o ard nici mai catolică decât Papa, că nu e cazul. Dar, după cum unii dintre voi probabil știți, am trecut la viața mea prin niște kile deloc de neglijat. Slavă Bărbosului, am reușit să scap de ele. Nu vă imaginați că acu-s vreo silfidă fotomodeală, că nu-s. Nici pe departe. Ba din contră, aș mai avea niscai kile de care m-aș putea lipsi. Da ale dracu’ par foarte atașate de persoana mea. Nfine, poate dacă o să-mi urmez propriile sfaturi oleacă mai îndeaproape, o să reușesc.
Dar să nu mai lungim pelteaua, și să intrăm în subiect. Așadar, cum poți afla din prima că dieta ta e sortită să se ducă pe pustii. Păi e destul de simplu.
1) Îți zic de pe acum cu certitudine de 100% că dieta ta se va duce dracu dacă decizi ACUM că te apuci de dietă de luni. Sau de mâine. Sau de la 1. Sau din 15. Sau din oricare alt moment decât de ACUM. Și treaba asta se întâmplă pentru că a) dacă ai decis, să zicem, că te apuci de luni, azi și mâine vei crăpa în tine ca ultimu animal, de parcă ar trebui să te pregătești pentru hibernare, nu pentru a da jos câteva kile sau b) pentru că până luni o să ți se ducă dracu toată voința și tot cheful de a face ceva, așa că ai să o lași pe lunea ailaltă sau pentru 1 sau pentru 15 sau….
2) Dieta ta se va duce *lii de suflet dacă tu, de obicei, haleșți doo cefe cu cartofi prăjiți, asezonate cu doo beri, un ecler și trei bucăți de plăcintă de mere la o masă, dar când te apuci de dietă, o alegi fix p-aia care îți dă voie să mănânci trei găuri de covrig plus 150 de grame de tofu degresat, asezonat cu o mână de baby spanac la abur la o masă.
Ntz. Nu merge așa. Că o iei razna de foame în primele patrușcinci de minute și ajungi să te înfigi în niște merdenele și vo doo ișlere cât ai zice „dietă eșuată”.
Dacă vrei să meargă treaba, tre să ai în vedere următoarea treabă: în primul și în primul rând, să înveți să-ți asculți organismul. Dacă ție nu-ți trebe de obicei mic dejun și dieta zice că e musai să mănânci omletă de albușuri cu ienupăr și să bei trei căni de ceai de hibiscus cu aloe la prima oră, o să ți se facă stomacu ghem, o să te înjure, posibil chiar să-ți dea și cu niscai cufureală, așa, de răzbunare. Alege, deci, să ții o dietă care ține cont de organismul tău și de ce-ți priește ție.
Dacă ești obișnuit să mănânci trei mese și doo gustări pe zi, foarte bine, continuă așa. Da vezi, poate lucrezi oleacă la cantități și combinații de alimente. Dacă una din mesele tale ar putea hrăni lejer două sate din Somalia și ar mai rămâne ceva și pentru porcii satului, poate tre să scazi olecuță din tonaj…
Dacă, dimpotrivă, ești dintre ăia care nu mănâncă nimic toată ziua și unica masă consistentă a zilei e aia de seară, foarte bine, merge și așa (moamăăăă, să vezi acu ce o să-mi sară-n cap toți nutriționiștii, reali au ba, că dau sfaturi de căcat pe interneți). Dar nu și dacă cina ta constă în două meniuri mari de la Mec (nu, nici măcar dacă le iei cu cola lait), plus o porție extra de cartofi prăjiți, un mecfluri și doo plăcinte. Ori dacă încerci să îndeși în organism toate alea trei mese și două gustări din timpul zilei, comasându-le într-o singură sesiune de îngurgitat.
3) Dieta ta se va duce dracului dacă ai să încerci să ții dietă :))) Probabil cu asta trebuia să încep. Staț așa, nu vă agitaț, că explic imediat! Eu cred că nu există nici un fel de dietă pe lumea asta, care să te oblige să mănânci un meniu fix și strict, pe care să o poți ține și care să funcționeze pe termen lung. Gen: dimineața – 118 grame de budincă de quinoa cu lapte de iepuroaică degresat și 14 boabe de goji, prânz: 206 grame de piept de bibilică făcut în tigaie antiaderentă, cu o salată din 19 frunze de țelină, cu o juma de linguriță de zeamă de lămâie bio și 76 de boabe de orez brun gătit prin expunere prelungită la soare, cină: 6 felii de capere, tăiate subțire, puse pe un pat de ridichi negre, marinate în sos de cerneală de țipar degresată.
Adică, după ce că tre să crepi în tine niște rahaturi tâmpite și care nu-ți plac de nici o culoare, să mai trebuiască să le halești și săptămâni în șir? Ntz. Nu merge și pace. Ok, poate funcționează o săptămână – două, hai, trei, da cam atât. Da, dacă ai de dat jos 3 kile, poți mânca 2 săptămâni baby morcovi sous vide cu sos de hrișcă decorticată și ciuperci crude, dacă ai suficientă voință. Da șansele sunt mari ca, după ce treci de la asta înapoi la cefe și eclere, kilele alea să se întoarcă mai iute decât a întors România armele-n răzbel.
Așadar, io sunt de părere că, atunci când te apuci de regim, tre mai întâi să încerci să-ți dai seama cam ce aglutinezi tu și nu prea e ok și apoi să încerci să adaptezi trebile alea în așa fel încât să nu mori în chinuri la fiecare dumicat, să nu te ia groaza când vine ora mesei, gândindu-te că tre să rumegi iar grâu încolțit sau să stai cu foamea-n glandă toată ziua.
Să vă dau și un exemplu concret. Mie-mi plac pastele. Bă, da nu așa. Îmi plac tare tare tare și cu putere. Așa tare că aș putea trăi lejer cu paste, multă vreme. Și cu cartofi. Mmmmm…. Mno, acu cum faci să împaci și capra iubitoare de paste, și varza (adică dieta?). Simplu. Alegi niscai paste cât mai „inocente” dpdv nutritiv (recte mai subțirele pă carbohidrați) și le combini cu încă ceva, tot așa, mai nevinovățel. De exemplu, un sos de usturoi cu roșii. Știu că poate suna anost, dar credeți-mă, iese delicios (vă dau rețeta, dacă vreți) și nu te apucă nervii ăia răi după ce ai mâncat, că simți că practic n-ai mâncat.
4) În completarea ideii de mai sus, dieta ta se va duce dracului dacă tre să faci foamea. Și cu asta trebuia să încep. Dreq, am creierii vraiște, mă scuzaț! Adică mna, foamea o vei face oarecum, vrând-nevrând, dacă tot ești la dietă. Sau, mai bine zi, nu foamea, ci pofta. Pentru că da, poți să ții regim fără foame, da regim fără poftă… aia nu prea există.
Îmi pare rău că tre să vă dezamăgesc, da asta chiar nu există. Poți să găsești cea mai laxă și permisivă dietă (și care chiar să dea rezultate), da ceva-ceva tot NU vei avea voie să mănânci. Și fix de CEVA-ul ăla o să ți se facă câte o poftă d-aia de ai fi în stare să-ți vinzi un rinichi sau să faci pact cu diavolul, numa să poți pune gura pe CEVA-ul ăla. Și, evident, fără consecințe :)))
Da asta nu să poate. Trist, dar adevărat. Ote, vă mai dau un exemplu, din experiența personală. Vă ziceam mai adineauri că mie-mi plac cartofii. În orice formă și orice cantitate. Aș mânca cu plăcere oricând cartofi cu cartofi. Și nu numai prăjiți. Culmea, ăia nici nu sunt pe locul 1 la preferințe (haideți că aștept să terminați să vă uluiți că nu cartofii prăjiți sunt pe primul loc… gata, mergem mai departe?). De fapt, dacă mă gândesc bine, nici nu știu care-s pe locul 1. Îmi plac și sub formă de pire (cum zice fi-miu), și la cuptor, și pe grătar, și în ciorbă sau tocană, și sub formă de salată cu maioneză (e că vă era dor de maioneză?), și franțuzești, și gratinați, ba chiar îmi place de mor și banalul cartof fiert, cu oleacă de zmântână și niscai sare. Na, că-mi fac singură poftă.
Mno, când am ținut io dietă, cartoful era destul de sus pe listă la capitolul NO-NO. Băi, vă jur că oricât aș fi mâncat (și mâncam, nene, nu mă încurcam, că io-s rea de foame, jur că la definiția cuvântului „hangry” ar trebui să apară poza mea în dicționar) și oricât de sătulă aș fi fost și oricât de mult mi-ar fi plăcut ce mâncasem la masa respectivă, dacă vedeam pe undeva vreo barabulă gătită în orice formă, aș fi fost în stare să sar la bătaie cu oricine, numai să pun botu pe ea. Și aici intervine următorul punct:
5) Dieta ta se va duce dracului mai repede decât poți trage un pârț dacă nu ai voință. Da, și aici trebuie din nou să vă dezamăgesc. Din păcate, fără voință, nu poți face nimic. Pen’că toată treaba începe din căpuț. Coincidență au ba, locul în care se află și gura. Și, vorba unei ziceri de duh pe care am întâlnit-o pă marele weweweu’: d-aia e creieru mai sus decât gura în cap, ca să poți mai întâi gândi și îndesa în bot mai apoi. Sau, dupe caz, să poți să te abții de la a îndesa în bot.
Iar asta cu abținutul nu te poate face nimeni și nimic s-o reușești. Decât căpuțu ăla al tău. Că până la urmă, și faptul că vrei să te apuci de dietă, tot de la căpuț a pornit, la fel ca și kilele alea de care vrei să scapi acu.
Și aici, din păcate, nu am soluție. Aici fiecare trebuie să își dea seama ce și cum funcționează pentru tărtăcuța din dotare. Pe unii îi motivează teama de boli, pe unii, faptul că tre să meargă peste doo luni la-ntâlnirea de nush câți ani de la terminarea liceului ș-au văzut pă febeu că alealalte capre din generația lor s-au menținut subțirele, vacile dracului. Păi cum să apar io acolo, cât ușa de la biserică? Pac, dietă scrie pe mine!
Unii pur și simplu nu se mai simt bine în pielea lor. Sau nu mai încap în haine și s-au săturat să întrebe, cu jenă și glas aproape șoptit, de fiecare dată când merg la cumpărat boarfe: „Nu vă supărați, o mărime mai mare aveți?”.
Sincer, eu cred că cel mai bine funcționează motivele cele mai frivole. Gen, vreau să încap în rochia aia mișto pe care o am în dulap și în care nu mai intru de 5 ani. Sau treaba cu întâlnirea de liceu. Sau invidia pe vreo colegă de birou, care e cu nush câți ani mai mare decât tine și poartă și acu aceeași mărime la haine pe care o purta în facultate. Japița naibii. Lasă, că-i arăt io ei!
Și vă explic și de ce zic asta. Eu cred că chestiile care țin de sănătate și estetică și d-astea tind să se piardă mai ușor undeva în dosul minții noastre. Pentru că, vrem-nu vrem, avem cu toții o doză de superficialitate. Singura diferență între noi e că unii o avem și alții n-o recunoaștem.
Hai s-o luăm așa. Câți dintre voi fumați? Ha, ia să vă aud? Și câți dintre voi v-ați lăsat de fumat în ziua în care au început să apară pe pachete imaginile alea morbide? Hai, ziceți cinstit, că ați văzut poza cu limba ăluia arătând scârbos p-un pachet de țigări într-o dimineață și ați zis atunci, pe loc: autebă, ce nasoleli provoacă țigările astea! Ptiu, piei drace, de la mine! Și-n secunda doi ai zvârlit pachetu de țigări și bricheta la coș și v-ați văzut de viață? Exact!
Așa că, d-aia zic. Conștienți suntem cu toții (mă rog, mai mult sau mai puțin, dar am să pornesc de la premisa că voi, ăștia care citiți p-aici, sunteți mai inteligenți decât media) de chestiile care ne fac rău. Și de fumat, și de kilele în plus, și de sedentarism și de… și de… și de. Și cu toate astea, multe dintre ele continuăm să le facem.
6) Dieta ta o să moară mai repede decât o floare-n glastră dacă nu ai așteptări realiste. Pe bune, nu există d-alea cu „slăbești 5 kile în doo nopți, fără înfometare și fără pastile, clic aici să afli cum!” Nu există și pace. Că dacă se inventa dieta asta minune, sau pastila magică, sau shake-ul miraculos sau ceaiul mirobolant care putea să te transforme din belugă rotofeie în țipar silfid, apăi inventatoru ăla ar fi fost atât de bogat încât practic nu ar fi existat unitate de măsură pentru a-i putea contabiliza corect averea.
Nu, nici măcar chirurgia bariatrică nu are rezultate minune. Și vorbesc în cunoștință de cauză, că am exemplu în familie. Da, kilogramele s-au dus. Nu, nu s-au dus 10 într-o săptămână. Nu s-au topit și nu s-au transformat în mod magic din kile pe lățime în centimetri-n înălțime. Tot procesul a fost destul de lent. Funcționează? Absolut! În mod spectaculos și peste noapte? Nope!
Știu că toate sfaturile de interneți sau de pe lângă interneți zic să-ți stabilești obiective, că asta te va ajuta să rămâi pe calea cea dreaptă a salatei de brusture cu dressing de goji și quinoa coaptă. Și e ok, stabilește-ți obiective. Da fă în așa fel încât să fie realiste. Că, realist vorbind, alea cinșpe kile de care vrei să scapi nu s-au urcat pe tine în două săptămâni. Așa că nu, nici nu vor pleca în două săptămâni. Serios, chiar nu.
Așadar, învață să ai răbdare. Cu tine și organismul tău. Acceptă faptul că vor fi zile în care, oricât te-ai strădui, organismul tău nu va mai vrea să coopereze. Și ori îți va fi foame încontinuu, indiferent cât ai mânca de bine, corect și sănătos. Ori vei fi respectat cu strictețe regimul, dar dispozitivul diavolului, cântar pre numele său, se va încăpățâna să nu arate nici un microgram în minus. Ori pur și simplu vei avea zile în care îți va veni să-ți bagi picioarele-n ea dietă și te vei înfinge în paișpe merdenele și un meniu mare de la Keiefsi.
Aia e. Când ai zile d-astea, trage adânc aer în piept și mergi mai departe. Dacă ți-e greu, mai citește o dată punctul 5. Și mai ia cu oleacă de apă. Ajută.
Apropo de apă. Știți, probabil, că în toate dietele (în special) și în viață (în general) se recomandă să consumi multe lichide. Că hidratare, că alea. E, vreți să vă zic io la ce e bună apa în dietă? Da apă multă, nu așa… Undeva la măcar trei kile pă zi. E bună că, dacă ajungi să bei atâta, o să frecventezi buda așa des, încât, între mersul la pipi, muncă, casă, cumpărături și alte alea, nu-ți mai rămâne prea mult timp pentru mâncat!
7) Dieta ta o să aibă cam la fel de mult succes ca un spectacol de circ cu urși polari într-un sat de eschimoși, dacă nu faci sport. FALS!
Na, că vă dau și-o veste bună, să nu ziceți că v-am ținut numai în nasoale pe ziua de azi. Știu că apostolii sănătății și mișcării o să mă ia la șuturi și-mi asum asta. Dar adevărul e că dietă fără sport există. Sport fără dietă e numai sport ș-atât. Nu, nu poți să alergi 75 de kilometri pe zi pe teren accidentat și dup-aia să călărești un platou cu jumeri, cârnați, telemea, pită cu cartofi și doi cozonaci și să te aștepți să slăbești. Sau poate poți, dar ca să îți iasă treaba asta, deficitul caloric pe care trebuie să-l reușești cu sportul trebuie să fie atât de mare încât să bată la fundu’ gol platou’ ăla cu jumeri. Ceea ce e foarte greu spre imposibil pentru un om normal.
Și, pe de altă parte, realist vorbind, dacă tu ai un metru cinzeci și nooj dă kile, și ești mai ușor de sărit decât de ocolit (cum era și cazul meu), probabil că maximul de efort de care ești în stare e să îți legi ambele șireturi în aceeași sesiune de încălțare.
Da, după ce reușești să nu mai sufli precum un set de foale după ce ai mers în pas grăbit treij de metri, să prinzi autobuzu și să nu mai gâfâi încă 10 minute după ce ai ajuns în autobuz, fincă a trebuit să urci cele 2 trepte ale ăstuia din urmă, atunci poți să încerci, încet-încet, să te iei de oleacă de mișcare. Da până atunci, dă-i cu salată!
Acuma, pe scurt, cam ce am făcut eu și a mers: am umblat la porții. Dacă, de obicei, aș fi ras la micul dejun un iaurt la borcan d-ăla marele, de 400 de grame, când m-am apucat de regim, am trecut la unu d-ăla mai pirpiriu, de 140 de grame (sau cât sufletu o avea, da sigur știți ce zic).
Am scos tot ce știam că-mi place, da nu e bun. Și aici mă refer, evident, la chestiile de bun simț și pe care le știe toată lumea: zahăr, făină albă, carbohidrați d-ăia gustooooooși da’ degrabă îngrășători (cartofi, rădăcinoase preparate termic, amidon).
Pentru multe, am reușit să găsesc înlocuitori. De exemplu, în loc de iaurt cu cereale gen, Cheerios, să zicem, mâncam un iaurt cu fulgi de ovăz și niscai fructe congelate. Scoteam seara zmeură, afine, vișine, ce mama sărăciei aveam prin congelator și le trânteam într-un bol, pe blatul de la bucătărie. Dimineața, erau numai bune să pun peste ele iaurtul și fulgii. Avantajul fulgilor ăstora e că-s destul de greu de rumegat, așa că până mânci un bol de iaurt cu d-ăștia, îți ia cam cât ți-ar lua să halești o cutie d-aia mare de înghețată. Așa că are timp creierul să proceseze că ai mâncat și să-ți dea senzația de sațietate care să te și țină destul de multicel. Oricum, mai mult decât te-ar ține o omletă din trei albușuri cu o juma’ de anghinare trasă la tigaia antiaderentă, fără unt și fără ulei.
Am căutat rețete de mi-a ieșit pe nas. Am făcut în perioada aia la experimente culinare de mi s-au lungit urechile. Unele au fost de succes, unele… să zicem că nu le-aș fi dat nici unui dușman. N-am să pretind că niște clătite făcute din făină integrală și mâncate cu gem fără zahăr au același gust cu niște clătite cinstite, prăjite în niiiiiiițeluș ulei, așa, mai mult de formă, și mâncate cu gem de caise de la bunică-mea. Că n-au. Da te ajută să-ți înfrângi oleacă pofta.
Dar dacă vrei cu adevărat, tot Universul…ăăăă, pardon, stați c-am luat-o pe arătură. De poftă de clătite, cred… Numa o secundică, să-mi șterg balele de pe tastatură. Așa. Gata. Revenind. Dacă vrei cu adevărat, se găsesc alternative pentru cam orice. Dar trebuie să fii dispus să cauți, să faci experimente și să eșuezi lamentabil.
Acestea fiind zise, am să închei cu o mică notă de declinare a responsabilității (sau disclaimer, pă românește): articolul ăsta e scris strict prin prisma unui om care s-a luptat (și încă se luptă) cu kilogramele. Și care a încercat cam orice dietă care există pe lumea asta și este legală. Ce n-am făcut niciodată: n-am luat nici un fel de pastile, n-am băut nici un fel de ceaiuri și n-am îngurgitat nici un fel de shake-uri cu pretenții de „adjuvanți” în dietă. Pur și simplu nu am putut niciodată să cred în așa ceva, oricât de disperată am fost să slăbesc.
Nu am studii de specialitate, nu dau consultanță, nu ofer sfaturi. Luați tot ce citiți aici c-un praf de sare, iar dacă vă decideți să vă apucați de dietă faceți în primul și în primul rând următorul lucru: faceți-vă un set de analize și discutați cu-n medic. Nu trebuie să fie nutriționist, e suficient și medicul de familie. Pentru că, pe baza rezultatelor, vă poate spune cam la ce să aveți grijă, ce să faceți și ce nu. Că, de exemplu, dacă aveți probleme cu rinichii și vă apucați să țineți o dietă hiperproteică, s-ar putea să ajungeți la un palton de scânduri. Mărimea S, ce-i drept, da nu mai folosește nimănui dacă ești un cadavru slăbuț.
sursa foto: freepik.com
Hai pofta buna! 🤪🤪🤪
Comentariu beton!22
Aia zic și eu 😆
Frumos povestit. 🙂 Și eu am incercat sa mă lupt cu kilogramele in plus, dar, de regulă, pierd lupta asta. Mai incerc, că doar insistenta e baza. 🙂
Îmi place punctul 7.
Hai că poți! 💪
Din martie, de când am început să am grijă ce mănânc, când aveam 101 kile, până în septembrie, am slăbit 13 kg. Nu am ținut nu știu ce diete minune, am renunțat la pâine, dulciuri, am rărit carnea și axat pe legume, micsorat porțiile și am făcut și ceva sport acolo, juma de oră pe zi, cam la 2 zile. O perioadă am lăsat-o mai moale cu regimul, dar am reînceput să fac sport recent și o să încerc să reiau un regim mai healthy, dar parcă nu aș vrea așa drastic ca prima dată, nu mai pot. Mai vreau să dau jos între 13-18 kg, să fiu slabă, să găsesc haine mișto și să simt că arăt bine. Și acum îmi place cum arăt, nu mai sunt rotundă ca acum câteva luni, dar e loc de improvement. Sunt și mai înaltă, nu e atât de mare impactul greutății ca la cineva mai mic de statură, dar pentru mine, a fost. E super să văd că intru în hainele în care nu mai încăpeam de luni de zile și că unele mi-s chiar lărguțe 😃
Comentariu beton!49
Super tare, ține sus munca bună! După cum scriam în articol, nu cred că regimurile drastice sunt soluția. Pur și simplu nu sunt sustenabile și ajungi la yoyo.
Ah, am uitat să zic, vă foarte nesuferesc pe voi, astea de 2 metri, care arătați bine și la 80 de kile 🤪
Comentariu beton!27
@Iulia, nici eu nu cred că regimul drastic e soluția, cred că ce are efect e să mănânci cumpătat, câte puțin din fiecare. Am mai luat-o și pe arătură și mâncat dulciuri, din când în când, și pâine. Și tot am reușit să slăbesc. Gustări intre mese, înlocuit pâinea albă cu neagră, de exemplu, folosit făină integrală, înlocuit carnea de porc cu pui, somon, supe crema. Gătit mult la cuptor. Daca am poftit ceva dulce, am amestecat ovăz cu unt de arahide, de ex, sau fursecuri cu ovăz, banana bread cu faina integrală, scăzut cantitățile de zahăr din rețete considerabil etc. Sunt variante încât să nu te înfometezi și totuși, să mănânci cât de cât sănătos. La următorul articol pe tema asta, poate dau jos și kilele astea :))
Aia zic, există moduri în care poți să mânaci ok, să nu faci foamea și să îți fie bine.
100% corect și sănătos nu cred că poate avea nimeni pretenția că mănâncă (sau dacă există așa om, respectele mele!), e ok să mai avem și derapaje, atâta timp cât ele nu constituie normalitatea 😁
Succes, sunt sigură că rusești! 💪
alooo, păi ce ‘acem isi? era vorba că sîmbăta ne distrăm, nu că citim din doamna bilic!
poate de sîmbăta viitoare…?
Comentariu beton!49
Cer scuze la unchiu, nu mai fac 🙈
bine, bine! acuma completează articolul și scrie că ardeiul iute slăbește;
am 12 borcane de ciușchi și mă mai duc la bulgari…
Comentariu beton!22
Bre, nush dacă slăbește au ba, da rău sigur nu face (nfine, pornind de la premisa că n-ai dreq v-un ulcer, ceva, să-ți deie gaură în matze ciușchi ăla) 🤷♀️
Eu nu prea elimin alimente din mesele zilnice. Reduc cantitățile, sunt atenta la combinații și evident cât mai puțin paine/orez/cartofi/dulciuri. Cat mai puțin, dar ele exista în alimentația mea.99%nu mănânc după ora 18. Dar pana la 99%, exista un 1% în care mai trisez. Și deși mâncarea mea e făcută din multe legume fierte (simplu, fără ulei sau alte smecherii, principalul motiv fiind ca îmi plac la nebunie,no , as. manca pătrunjelul din gradina, efectiv salivez când vad conopida sau brocoli-ul), în acest moment lupt cu un colesterol cât casa, depus frumușel ca aterom pe nus unde. Sa specific, cântăresc 57 kg în viu. Si am colesterol cât casa chiar dacă mănânc chestii fierte simplu, fără ulei, fără prăjeli, fără sosuri, preparate mânc max 1 data pe săptămâna, suc acidulat nus dacă beau 2 sticluțe pe an. Daaar, la fel ca și Iulia, consideram ca apa o sa te ajute NU. Apa e călcâiul lui Ahile la mine. Consider ca cel mai mult contează cantitatea din farfuria ta, apoi combinațiile făcute. Lumea a ajuns sa cumpere impulsiv, apoi sa mănânce tot ce a cumpărat ca deh, nu se cade sa le arunce. BTW, am mers la Mall cu fie.mea su am ales o salata de morcovi cu un grătar. Nu era salata, era aproape dulceata, eram sa le strâng pe alea de gat. Ok, faci dresing-ul cu zahar, ca e mai bun, dar tb sa îl vad și eu pe eticheta, sa aleg în cunostinta de cauza, ca dacă știam, alegeam din start o prajitura, iar dacă aveam diabet, muream la prima gura de salata de morcovi spiralati. Da, asa e , cred ca majoritatea celor care gatesc în târg, îți arunca și zahar în mâncare. Da gust bun, creează dependenta, și sabotează dieta ta.Fii.miu s-a supărat pe mine. Ultima oara m-a întrebat ce tot ma iau de el ca s-a îngrășat, ca el nu îmi spune mie niciodată ca m-am îngrășat 😂
Comentariu beton!29
Asta pentru că ai ficatu’ și rinichii o țâr cam bolnavi. 😉
Pentru asta ai nevoie de N-750 (ficat), Astragalus (ficat și rinichi) și pătrunjel (rinichi). Ceaiul de pătrunjel e mamăl și tatăl detoxifierii renale.
Colesterolul mărit n-are nimic de-a face cu grăsimile animale sau carnea consumată, ci este strict din cauza funcționării deficitare a ficatului și rinichilor. 😉
P.S. Dieta ierbivoră nu face altceva decât să pună capac sicriului.
Comentariu beton!17
@MAS, din păcate nu ești singura. Știu o grămadă de oameni tineri, care mănâncă corect, fac mișcare și cu toate astea au problema asta cu colesterolul. Cică stresul ar fi cel mai mare factor și, din câte am mai auzit (s-ar putea să vorbesc lemne, caz în care îmi cer scuze), soluția e cam numai tratament, din dietă nu prea ai cum să o reglezi…
În rest, sper să citească și distinsul meu soț, să se lămurească de faptul că nu-s io singura ciudată de pe lume care halește conopidă de plăcere 😂
Trăiască broccoli și conopida! 🥦
Comentariu beton!21
me like conopida!
raw!
John Temple, am google-it N-750 si mi-a dat nus ce router 😂😂…tocmai aia e, ficatul si rinichii cica m-is ok, stresul e cat casa da nus cum sa devin nesimtita sa nu imi pese. Am hotarat sa ma apuc de baut spirtoase, macar sa nu fiu surprinsa cand se strica cate ceva prin corp. Am retinut chestia cu patrunjelul,cu astragalul (chiar si o via ferrata merge din cand in cand), dar pana aici cu asta: ,,Dieta ierbivoră nu face altceva decât să pună capac sicriului”, nu-s ierbivora bre, chiar curge sange cand scot coltii 😂
@MAS: mea culpa, e NAC-750. Îl găsești pe amazon.
Rinichii ți-s ok doar dacă rata de filtrare glomerulară-i (GFR) OK, creatinina nu spune mare lucru.
P.S. „Calcium score” numit și „Agatston score” e cel mai indicat în ceea ce privește depunerile de pe vene și artere.
Si eu aceeași problema cu colesterolul si cam aceeasi dieta. Doctorul mi-a spus ca e de la anticonceptionale. Îmi fac analize anual si de când am început sa le iau s-a dus ca racheta. Așa că le-am oprit, sa vedem peste un an dacă scade.
@Andreea: unele anticoncepționale pot crește LDL (colesterol rău) și scădea HDL (colesterol bun). Ca alternative anticoncepționale non-hormonale ai steriletele cu aur (care-i de fapt un aliaj aur-cupru) sau cupru.
La noi a funcționat un fel de dieta Keto. Zic, “un fel”, căci nu am ținut cu adevărat dieta Keto. Am redus carbohidratii, zahăr deloc, bere fără carbohidrați, si am avut rezultate. Marele nostru noroc a fost că nu eram nici unul dintre noi “morți” după cartofi, paste, pizza sau orez. Și încă un mare avantaj, aici găsești multe produse cu foarte putini carbohidrați, fara zahăr, ceea ce in Ro nu am găsit, inclusiv bere “low carbs”, ceea ce e un mare avantaj.
Intr-adevar, fără voință nu reușești nimic. ☹️🍔🍖🥐🥃🍷🍻🍻🍻
Da, tu ai slăbit cu pastramă de berbecuț. 😁
@AdinaL: da, slăbești cu pastramă de berbecuț dacă nu bagi carbohidrați pe lângă. 😎
Hahaha 😂🍖
@Adina, am uitat sa îți scriu, a fost bestială pastrama! Mulțumim încă o dată! 😊👍
@Emil, și eu tot ceva de gen. Nu keto, dar low carb. Cât am ținut regim am evitat cam orice carbohidrați cu indice glicemic peste 35 și nu am combinat cu proteină.
Io mărturisesc, acilea, în fața marii adunări, că de bere mi-a fost cel mai poftă în toată perioada aia 🤤
Și la noi, din păcate, nu existau pe atunci d-astea low carb și alte alea.
@AdinaL, fix cum zice colegu @JT.
Uite, îți dau un exemplu de meniu dintr-o zi de regim la mine:
Dimineața – am scris în articol. Mai variam iaurtul cu pâine integrală cu „gem” făcut de mine, adică fructe aruncate-n cratiță cu un strop de apă și fierte la foc mic până căpătau consistența unui gem
La prânz băgam ceafă, piept de porc, pulpe de pui cu salată, sote de ciuperci, salată de mazăre cu morcovi și maioneză, sufleu de conopidă cu șuncă și brânză, fasole cu ciolan sau cârnați, ficăței… D-astea (evident, cu SAU între ele, nu cu ȘI 😂). Și mâncam, nene, nu mă încurcam, că am zis, io-s rea de foame.
Deci da, poți slăbi și cu pastrama de berbecuț, nu numai cu piept de pui la grătar și brânză de vaci degresată 😁
Asta cu pastrama a fost o chestia a mea și a lui Emil. Ca să înțelegeți despre ce a fost gluma, noi doi ne-am întâlnit aici, pe blog. Și am avut chimie. Apoi am devenit prieteni pe feizbuc, după care ne-am cunoscut și pe viu. Eu cu al meu soț ne-am dus la Brașov să-i cunoaștem pe Emil și soția lui, când au venit din Aussie. Și tot vorbind la telefon, Emil a spus că-i place pastrama iar australienii, în patria oii, nu fac pastramă. Așa că ne-am dus la Brașov cu pastramă de care ne place nouă, de la o măcelărie micuță care este fix în piața pe care o frecventează și patronul blogului. 🙂
Comentariu beton!14
@John, chiar așa! Se poate slabi și cu pastramă de berbecuț, dar pe care o mănânci cu o salată, nu cu pâine. Noi așa am slăbit, mâncând sățios, dar fără carbs. Aici avem multe produse cu low carbs.
@Adina, @Iulia, e bun și blogul lu’ Sefu la ceva. Doua familii care nu aveau habar una de alta, s-au “cunoscut” pe net, dar apoi “pe viu” și culmea, acele persoane “s-au lipit sufletește”, și uite că lumea asta nu este chiar atât de defectă pe cât pare. Cine știe ce ne rezervă viitorul?! 😊👍
Comentariu beton!19
@Emil, Adina, ce tare! Singurul lucru urât din partea voastră e că ați fost la Brașov și n-ați dat nici un semn 😐
Comentariu beton!14
Grea chestia asta cu voința… Numai atât sunt în stare să zic, în timp ce fumez la hotă și îmi aduc aminte ce decisă eram în august (vezi punctul 1), că din septembrie mă las… Na, asta este, mai aprind una și apoi mă apuc de treabă 😁
Comentariu beton!18
Hai să-ț fie de bine. Io-s la coafor acu, și taman ce am terminat o țigară 😂
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
Lumea zice că aberezi.8
Dadada, și io zic. Ca să nu mai spun că nu mai pupă nici să stea de-a dreapta tatălui ceresc, pe un norișor roz. A cam supt-o pe partea cu raiul, îți spun, pula ambrozie, pula nectar, pula cântec de harpă.
Eu sunt fascinat de oamenii ca acest Horia, jur. Mi-ar plăcea să cunosc unul în viața reală, să văd și eu cum arată.
@MV: cum s-arate? Vai de puța lui. 🤣🤣🤣
Dumnezo l-ar trimite la cazane 6 zile din 7 numa’ ca să-și bată penisu’ de el. Iar în ziua a șaptea l-ar pune să cânte-n cor cu niște grase. 🤣🤣🤣
Comentariu beton!40
@JT, nu ești normal 🤣🤣🤣🤣🤣
De ce m-ai chemat Horia?
Comentariu beton!26
@Sfântu Dracu: să ți se plângă că nici grasele nu-l mai bagă-n seamă ș-acum ș-o găsit un drac mic și pricăjit la tine-n ogradă ș-ar vrea să-i fii naș. 🤣🤣🤣
@MV “Mi-ar plăcea să cunosc unul în viața reală, să văd și eu cum arată.” Cum să arate?! Ca dreacu’, pardon de expresie!
Eu le-am recomandat prietenelor cu astfel de probleme Body Engineering, doar urmărind pe facebook au slăbit zeci de kile. E cam ce zici tu, dietă low carb, la care mai adaugă exerciții de gimnastica ușoare (mult mai ușoare decât ce fac eu) si bai cu gheață (așa am aflat eu de ei, asta făceam, dar nu bine, la ei am învățat să fac bine)
Degeaba slăbești dacă ai tonusul muscular a unei moluște în putrefacție.
Sportul este mai greu ca foamea. Ambele ar trebui să conlucreze ca să atingi un rezultat final mulțumitor.
Nu există dieta, există stil de viață. Dacă toată viața este un continuu yo yo între pus kilograme și dat kilograme, este mai mult decât clar că trebuie să cam schimbi ceva.
Sunt studii moderne care arată că una dintre cauzele bolilor autoimune ar avea ca starter point dezechilibrele din intestinul gros. Este posibil ca modul de alimentare și compoziția să influențeze chestii mai mult decât credem.
Un experiment propriu, de destul de mult timp eu sunt pe interminent fasting, 16/8. Înainte să încep am făcut niște analize, inclusiv nivelul de testosteron. La 6 luni după, absolut toți indicii erau fenomenali iar nivelul de testosteron crescuse cu 30 %.
Este simplu, vreți să vă bucurați de viață, lăsați dietele ciclice, plânsu pe internet și schimbați-vă stilul de viață.
Comentariu beton!55
good 16/8!
💪😎👍
@Edel, de acord cu tine. Parțial. Și strict legat de persoana mea. Io la nooj dă kile nu puteam nici să urc un etaj fără să gâfâi ca o locomotivă dizăl. Am început să fac sport când am ajuns pe la 70, că atunci am simțit că mă ajută și organismul.
Pe de altă parte, cred că are un rol mare și genetica. Știu oameni care abia își mișcă dosul și pe care totuși stă carnea cum trebe (nu discutăm aici despre cât de sănătoși sunt, vorbim strict de aspect) și văd gagici, de ex la sală, care fac sport muuuuult mai mult decât mine (recte merg și de 4xpe săptămână) și totuși au celulită și tremură carnea pe ele, deși sunt normoponderale 🤷♀️
Cu IF-ul cochetez și eu de ceva vreme, dar n-am apucat să mă documentez prea mult pe subiect.
Zic că cochetez că mi-am dat seama de ceva vreme că mi s-a schimbat oleacă organismul – nu mai simt nevoia de mic dejun și, în general, foame mi se face pe la 4 după amiaza. Will look into that!
Cât despre yoyo și stil de viață și astea… Da, la „înțelepciuni” din astea ajungi după o anumită vârstă, că la dooj de ani nu te freacă de d-astea, te freacă să mânci o săptămână ciorbă de varză, să slăbești 5 kile și gata 😐
La 90, 130,150 de kile poți face un anumit tip de sport.
Ca și mișcare, poți merge, nu, nu, mersul nu este sport. Este mișcare și este ceva firesc. Am evoluat putând merge distanțe fenomenale. Poți slăbit mergând. Cât timp ești în deficit caloric.
Apoi la plus 20-30 kg supragreutate, poți face semi genuflexiuni sau genuflexiuni. Sunt safe. Poți începe cu două pe serie. Contează să începi și să te ții. Poți face ședințe scurte de plank. Poți face bicicleta la sol. Poți face ridicări de picioare din întins.
Nu alerga, nu face bandă. Dacă ai undeva să poți face scări este ok, de două ori pe săptămână.
Poți face Iulia o grămadă de chestii safe și la supragreutate.
Noi suntem adaptați să mâncăm și o dată pe zi cât timp ne asigurăm toți nutrientii la o masă.
Iarăși știința a demolat mitul că organismul nu poate asimila mai mult de 30 gr de proteină la o masă. Corpul nostru poate asimila și 200 de grame de proteine la o masă. Dar aia să fie singura masă din zi.
Putem vorbi de autofagie, putem vorbi despre multe.
Ideea este să asociați sportul cu dieta în proces. Nu aveți nevoie doar de kile în minus, nu este doar estetică. Este vorba de un sistem cardiovascular mai bun, articulații fără presiune.
Un alt exemplu, o mișcare banală, ridicarea pe călcâie reduce riscul leziunilor genunchilor cu peste 40 %, prin simpla întărire a musculaturii tibiale.
Am un amic care arată fenomenal și care de mai mult de un an, mănâncă o singură masă pe zi. Masa aia este un festin și își asigură absolut toți nutrientii. Are 55 de ani și face 25 de tracțiuni cu priză largă, effortless și analizele unuia de 30 de ani.
Eu nu m-aș simți confortabil, acum, cu o singură masă. Dar cine știe.
Comentariu beton!25
@(altă)Iulia: degeaba fac fetele sport zilnic dacă dieta lor e praf și pulbere. Celulita și carnea fleoșcăită vor fi la locul lor.
Dacă sportul și dieta sunt țiplă și totuși nu se văd rezultate, atunci un endocrinolog bun le va ajuta.
@Edel, perfect de acord cu tot ce zici tu… Numai că, vezi tu, mie chestiile alea nu mi-au dat prin cap la momentul respectiv… Io am încercat să merg la sală (m-a cărat o prietenă binevoitoare cu ea), după 10-15 single unders mi s-a făcut rău de mi-a luat o oră să-mi revin, așa că am zis: nu pot și pace.
Din fericire, la mine a funcționat bine strict regimul alimentar în primă fază. Când am început să fac mișcare, am început strict din motive estetice, pentru că realizam că slăbesc și nu voiam să ajung cum zici tu – ca o moluscă. Apoi am realizat că… oh, wait, sportul chiar ajută 😁
Acum, obiectivul meu e să pot face o serie de pistol squats fără să mor 😂
@Edel, perfect de acord cu tot ce zici tu… Numai că, vezi tu, mie chestiile alea nu mi-au dat prin cap la momentul respectiv… Io am încercat să merg la sală (m-a cărat o prietenă binevoitoare cu ea), după 10-15 single unders mi s-a făcut rău de mi-a luat o oră să-mi revin, așa că am zis: nu pot și pace.
Din fericire, la mine a funcționat bine strict regimul alimentar în primă fază. Când am început să fac mișcare, am început strict din motive estetice, pentru că realizam că slăbesc și nu voiam să ajung cum zici tu – ca o moluscă. Apoi am realizat că… oh, wait, sportul chiar ajută 😁
Acum, obiectivul meu e să pot face o serie de pistol squats fără să mor 😂
@JT, probabil ai dreptate. Nu m-am gândit la lucruri în felul ăsta, cumva, în capul meu, dacă mergi de 4 x pe săptămână la sală, ești genul de om care trăiește (măcar cât de cât) sănătos…
Îmi pare rău să te dezamăgesc sora mea ,da eu toată viata am înțepenit la 54 de kg…. 😉 și nu am făcut nimic special… La prima sarcina am ajuns la 85 ,în 6 luni am revenit. La a doua la 75 la fel, am revenit. În prezent mănânc tot ce vreau, cheia este Măsura. Cartofii nu se asociază cu pâinea, zahar mai puțin când e musai și nu mai rezista corpul. În general eu mănânc dimineață și încă o masa în intervalul 14-16 … Între ele beau apa atât. Deci nu manca 100% ci 80%… și uneori mai
mănânc și seara…
Aha! Deci tu ești „scorpia dracului” aia invidiată de restul colegelor. 🤣🤣🤣
Comentariu beton!45
Fix asta mă gândeam și eu 🤣🤣🤣
Mna, ce să zic… Sincerele mele invidii 🙈
Comentariu beton!14
Ce voiam să adaug că mi se pare n-am văzut în text – nu toți membrii familiei au același necesar caloric și cantitativ și ca femeie n-ai niciun motiv să mânânci aceleași porții sau feluri ca bărbatul sau ca un copil/adolescent în creștere (bine, poate dacă faci ceva sport foarte intens). Iar celălalt aspect, constatat pe propria piele, la 40 nu mai poți băga ca la 20 și să rămâi la fel de subțire. Și tot așa, pe cum înaintezi în vârstă ar fi ideal de redus cantitatea și aportul caloric, odată cu încetinirea metabolismului.
Bre, nush ce să zic, io nici la 20 n-am putut să bag în mine și să rămân subțirică 🤣
Dar lăsând gluma la o parte, da, clar, odată cu trecerea timpului, e tot mai greu să dai jos.
Să știi că nici eu. Nu am fost nicodată genul acela care mănâncă în neștire și rămâne slabă, mereu am avut grijă la mâncat. Dar uitându-mă înapoi, de-a lungul anilor am mai tăiat din dulciuri, din pâine, din paste, mai ales seara. Dacă la 20 de ani cina era o „pită unsă și cu ceva pe lângă”, la 30+ pâinea și dulciurile au dispărut de la ora cinei și au fost mult reduse la celelalte mese. Nu am mâncat niciodată pâine cu mâncare gătită, din fericire n-a trebuit să mă dezvăț de asta. Dar aș putea mânca pâine goală, doar așa de plăcere. Sau cu unt. Sau cu zacuscă. Sau cu orice din categoria asta.
Și da, când m-am trezit cu 2-3 kg în plus o dată la câțiva ani, mi-a fost tot mai greu să scap de ele, adică a durat mai mult.
Și pe mine cred că m-a ajutat mult faptul că n-am fost niciodată mare fan pâine, la modul de halit pâine lângă ciorbă, lângă tocană, lângă friptură… Deci n-a fost nevoie să scap de obiceiul ăsta, cum zici și tu. Dar sunt unele chestii la care e musai oleacă de pâine. Gen zacuscă 🤤 Deși, când ești la dietă, știi ce bine merge zacusca unsă pe niscai castravete, ori pe o felie de ardei gras? Sau, dacă ai chef de experimente culinare, pe o felie tzapănă de cașcaval? 🤭
Da, știu, că exact asta mănânc deseori la cină. Și salata de vinete la fel, și pateul, și tot ce ai unge pe pâine merge uns pe felii sau bucăți de legume sau pe brânză. Sau mâncat direct cu lingura. Doar icrele și untul nu le pot mânca fără pâine, în rest orice.
Fieru’ rău cum sunt, până pe la 52 de ierni 😁 nu am depășit 52 kg, dar din cauza unui medic plictisit și autosuficient am ajuns să dau mâna cu cine-o fi fost dincolo, după vreo patru ani de chin hazardul mi-a scos în cale un medic adevărat și cu chef de tratat pacienții. Ei bine, omul ăsta mi-a pus în brațe o listă cu ce NU am voie nici să miros sau să văd,vniscai tratament și după o vreme rezultatele analizelor au ieșit mulțumitoare spre bune. Mno, să n-o lungesc, dieta constă în orez și paste fierte, puțină sare și puțin ulei, fără mirodenii, legume, fructe crude, cafea, alcool, sucuri, mierte fierte. Și așa de la dietă aproape vegetariană (ovo/lacto) legume și fructe neatinse de foc am ajuns la 5 mese/zi a câte 100/150 gr de paste sau orez, pizza albă 😁 carne slabă la cuptor, pește și cam atât. Kilogramele au rămas bătute în cuie și la locul lor, m-am dezumflat pentru că asta era important, și acum pot face mișcare. Așa că înainte de a începe diete e bine să dai și de un medic deștept. Pe mine o analiză simplă m-a scăpat de pardesiul ăla de scânduri, pardon, de urnă 😁
Da, de aia zic, orice chestie din asta trebuie făcută cu cap și începută de la medic. Bun, nu vorbim aici de cazul în care ai tu un pitic pe creier că vrei să scapi de 3 kile… Vorbim de cazurile în care chiar trebe să dai jos niște kile multe și să îți ții sănătatea sub control.
Eu fac parte din categoria urâtă de toată lumea. Mănânc ce vreau, când vreau și port și hainele pe care le aveam în liceu.
Am învățat să-mi cunosc organismul și să țin cont de nevoile lui ca să mă ajute să mă simt bine. Am avut și norocul unor părinți care m-au învățat ordinea și echilibrul în alimentație așa încât acum îmi permit să exagerez când mi-e poftă de ceva sau când ies seara, la masă cu prietenii.
Mmm, nu urâtă, ci neînțeleasă. Vouă, în lumea pământenilor, vi se mai spune vrăjitori sau extratereştri. Şi pe bună dreptate vi se spune așa, să fie clar!😛
@Anouk, tu și cu bărbatu-meu… Unica diferență e că el nu prea știe cu moderația.. Da asta nu-l împiedică să bage-n el ca într-un regiment de husari și să fie tot scândură 🙄
În ultima vreme am tot auzit conceptul de „cheat day” în rândul celor care vor să slăbească. Adică mănâncă cu grijă, fac sport și, la un anumit interval, fac o „porceală”. Care poate fi un hamburger cu cartofi prăjiți, o shaorma cu de toate, o pizza large, paste cu sosuri care mai de care, eventual și un desert cu sute de calorii. Am zis să încerc și eu treaba asta, să mănânc o lună, fără pic de zahăr, fără pâine, fără paste, fără alcool și, la final, să bag un cheat day. Când a venit ziua, mi-am dat seama că n-aveam poftă de absolut nimic. Am fost fix ca-n bancul cu cana de apă la bătrânețe. 😀 Eu nu cred în diete și restricții totale, nici pe perioade lungi, nici scurte. Cred în alimentație diversificată, cu proteine, carbohidrați, vitamine, grăsimi (chiar și la aceeași masă, dar respectând niște proportii între ele), mese regulate, porții moderate și un program constant de mișcare. A, și nu (mai) cred nici in pofte. :))
Comentariu beton!22
Nici io nu cred în pofte, numa ele nu vor să înțeleagă asta 🤣
Interesant organismul ăsta al nostru… Eu, în general, nu mă omor după dulciuri. Nu refuz o prăjitură bună sau o felie de tort din când în când, dar nu fac moarte de om pentru un ecler sau o ciocolată (mbine, recunosc, excepție face aia neagră, din care aș fi în stare să halesc 3 pe zi. Da mă abțin).
Marea mea problemă au fost (și sunt) chestiile sărate și cu/din aluat – covrigei, merdenele, sărățele, u name it.
E, când m-am apucat de regim, evident, toate astea au dispărut din peisaj. Băi, și m-am trezit după vreo 3 săptămâni, așa, cu o poftă de dulciuri de simțeam că o iau razna. Visam noaptea ciocolată și bezele, jur! Și mie nici măcar nu-mi plac bezelele 😐
De unde am dedus că organismului meu nu prea i-a convenit reducerea drastică a cantității de carbohidrați ingerate. Spre norocul meu, însă, mi-a trecut repede etapa asta.
Eu m-am tinut serios de dieta si am slabit mult folosind un truc simplu: m-am barbierit (sorry ladies, la voi in majoritatea cazurilor nu se aplica)
Ce am gasit sub parul de pe mecla nu m-a fericit deloc. Efectiv nu ma recunosteam pentru ca nu imi vazusem mecla in „pielea goala” de cativa ani. In oglinda era un nene buhait, cu falci flasce, cu un ten de tot cacatul si cu o barbie pe plus.
Nu am folosit vreo dieta anume, am avut un deficit caloric zilnic de vreo 700 si incetul cu incetul bulldogul ala trist din oglinda a disparut.
Comentariu beton!34
🤣🤣🤣 Am râs tare la faza cu buldogul din oglindă, nu pentru că mi s-ar fi întâmplat la fel, dar pe aproape… Nu, nu m-am bărbierit, dar m-am văzut în niște poze și mi-am dat seama că fix așa arătam – ca un buldog. Trei sferturi din mutra mea era reprezentată de fălci și gușă. Brrrr 😒
Banene, am fost, zilele trecute, să mâncăm la Cârciuma Veche, în Iași.
Bine, am mâncat niște mici cinstiti, cu cartofi prăjiți. Buuuni rău.
Lângă noi, la altă masă, o tipă care arăta din față ca un biscuit văzut din profil, plimba prin farfurie niște boabe bizare puse pe ceva frunze de păpădie in care erau infipte niște bețe rozalii.
Cum dracu’ să te saturi cu așa ceva?
Am si eu vreo 4-5 kg în plus, dar încă mă simt bine în pielea mea. Mai bag un iaurt, mai o țigară dar asta cu pascutul n-o pricep.
P. S. Iulia, ce-i aia isler?
vezi-ți de treabă, nu vrei să știi ce-s alea ișlere! diabet scrie pe ele!
da’ buneeeeee…
@Ruxandra, să știi că eu am cunoscut oameni care efectiv așa sunt, mănâncă foarte puțin că atâta le cere lor organismul 🤷♀️
Cât despre ișler… Vorba lu unchiu @costică, mai bine să nu știi despre ce e vorba, că faci diabet numa uitându-te la el (e o prăjitură; dacă e făcută bine, e bună bună, dacă nu, e pâine cu zahăr și absolut neimpresionantă).
Isler! Maine vin la Brasov pt el, daca e!
Dacă vii, io decât atâta zic: Vatra Ardealului sau Simplu 🤭
@Ruxandra işler vine de la Bad Ischl din Austria, de acolo provine. Concret e lucrul ăla diavolesc banat de toți nutriționiştii: un fursec (exclusiv din toate ispitele albe: făină, zahăr, unt, nucă măcinată) adică ceva gen doi biscuți cu cremă între ei – inițial ceva gen gem de zmeură sau caise dar azi inlocuite cu cremă de cioco şi glazura tot de cioco.
Am redus doar portiile si nu am facut nici un fel de dieta si am reusit sa cobor in jur de 15 kg, insa mai jos ioc, atata sa putut fara dieta si fara sport doar din redus portiile, nu am in vocabular prea dulce, am doar prea sarat sau prea iute, mananc dulciuri aproape zilnic, au devenit un viciu, insa nu mananc in cantitati industriale.
P.S. Manac si foarte dezordonat, nu conteaza ora, uneori si noaptea ajung pe la frigider pentru ceva ☺️
Dap, când începi să stagnezi, după ce ai dat jos reducând cantitatea, trebe să începi cu mișcarea, pentru că organismul se obișnuiește cu deficitul caloric și nu mai e dispus să dea jos, așa că tre sa-i dai un ghiont din altă parte.
Oricum, felicitări pentru alea 15 kile, nu-s de colea!
E simplu. Renunti la obiceiurile nesanatoase. Fără țigări, alcool și mașina. Fără stat la tv. Fără stat 8h pe scaun la job. Hunter gatherer și totul e ok.
Acuma serios vorbind, nu am făcut în viata mea excese, nu am mâncat vreodată o caserola de înghețată singur, sau o jumătate. Nu am băgat desert după o ceafa cu cartofi (ca nu mai era loc). Dar tot am ajuns la 103. După 2 luni de mâncat mai atent am scăzut la 101.5. Cine a zis ca nu se poate ;)).
Asta la 1.89m.
Dacă eu pot, și voi puteti;)
Cat am citit articolul am slăbit 100g de la efortu telectual;). Tot cautam punch line-ul sa rad și io oleacă, da cică rasu îngrașă de unde și grija autoarei pt noi 😉
Aide, bre, numa 100 de grame, la câtamai polologhia am scris io acolea? 😐
Poi nu am io grijă de voi, să nu vă îngrășați precum omulețul Bibendum, de la prea multă hăhăială? 😁
Atât s-a putut
Ăștia suntem
Defilam cu ce avem.
😉
@(alta) Iulia, trebuie să te contrazic, la „hangry” ar trebui să fie poza mea. Acum mă întorc la dieta mea pe bază de Nutella. 😄
Comentariu beton!18
Mafrend, îmi pare rău să te dezamăgesc, da tu ai trecut de muuuuult de faza de „hangry”. Tu ești hateful de-a dreptu la foame 😐
Ia te rog, bagă aicea rețeta aia de paste simple, că de diete mi-s sătulă.
Fii atentă, că e simplu rău (apropo, dacă fac greșeli de ortografie ori pocesc cuvinte, âmi cer scuze la domni, sunt afară și-mi bate soarele în ecran și nu văz prea bine ce butonez).
Oală, apă, sare, la fiert. Fierbe apa, pui pastele. Nimic complicat până aici. O precizare – mie îmi place rețeta asta cu fusili sau gnocchi, mi se pare că tipurile astea 2 „adună” mai bine sosul prin ele. Da dacă n-ai, mere cu orice fel.
Bun. Până fierbe apa, faci așa: iei niscai căței de usturoi – io socotesc cam 4 pe cap de vită furajată, da tu știi cât de usturoiat îți place. Ideea e că trebuie să se simtă bine gustul de usturoi, dar fără să devină pișcăcioasă treaba. Cureți usturoiul, tai feliuțe. Nici prea subțiri, că urmează să le tragi la tigaie și nu tre să se ardă, nici prea groase. Că scopul e ca, la final, dacă e gătit bine, când se împrietenește cu pastele, să se sfărâme așa, binișor printre ele. Să îi simți gustul, dar să nu mai dai de bucăți prea mari când mănânci.
Bun. Ai curățat usturoi, ai feliat. Iei o cratiță, mai măricică, așa, că la final o să trântești și pastele în ea. Pui oleacă de ulei de măsline și arunci și usturoiul acolo. Ideea e că dacă pui usturoiului în uleiul încins, e posibil să se ardă, iar atunci devine amar. Așa, dacă îl pui de la început și ții totul pe foc mediu, usturoiul numa se înmoaie un pic și uleiul prinde gust de la el.
Așa, după câteva minute, când usturoiul sfârâie umpic, da nu e prăjit, stingi toată treaba cu niște suc de roșii. Atenție, suc, nu pastă! Că vrei ca sosul să rămână puțin lichid, să se amestece fain cu pastele.
Dacă totuși vrei să pui pastă de roșii, păstrezi la final câteva linguri din apa în care au fiert pastele și adaugi peste, să îl facă un pic cremos.
După ce ai trântit și sucul de roșii în cratiță, pui umpic de sare, piper, ce-ți mai dorește suflețelul și lași să dea 2-3 clocote (foc mediu, da?).
Până acu ar trebui să fie fierte și pastele, așa că le iei din oala lor și le arunci în oala astalaltă. Amesteci cât să fie sosul distribuit peste tot și pui în farfurie. Dacă vrei să te dai în bărci, presari niscai parmezan ras peste. Dacă nu, halești cu poftă și fără parmezan 😁 🍝
Comentariu beton!13
hm, deci ăsta era trucul să nu se ardă usturoiul?! că făceam cândva o rețetă de ”aglio, olio e peperoncino” și mi se ardea usturoiul cu draci.
merci (altă) Iulia!
deși nu mă pasioneau pastele chele, astea erau bune.
@Iulia,mamica, tocmai ai scris una din retetele mele preferate! Deja e muson la mine intre dinti 🤤
Da, daaa, paste cu roșii și usturoi 🥲 mersi pentru pofta😊😁 . Și eu as baga paste non stop 😄
@Ady, am învățat și eu prin numeroase experimente eșuate… Dar așa iese fix cum trebe.
@Sonia, @IoanaM, sper că vă dați seama că mi-au curs balele tot timpul cât am scris comentariul ăla, da? 😂
Sunt de acord cu multe din ce ai zis. Felicitări ca te descurci in misiunea ta. Am totuși ceva păreri diferite la anumite puncte.
Așa cum zici si tu, tot ce zic e din experiența personală. Sunt inginer nu medic.
Eu am pornit din cauza ca m-am speriat de niște analize. E bine cum zici sa pornească toatalumea cu un set de analize ca sa știm pe viitor cu ce comparam si ce rezultate fiziologice are. Doar kg nu prea contează.
Nu contează ce dieta aplici dar cam trebuie sa fie ceva cu care ești confortabil pe termen lung. Dacă îți place carnea nu trece la dieta pe varza si salate.
Dieta nu trebuie sa fie dieta dacă vrei sa meargă pe termen lung. Trebui sa vezi ceea ce faci ca pe o schimbare a modului de viața.
Cu mici excepții in teorie, orice faci trebuie pana la urma sa producă un deficit caloric.
După cum mi-a zis endocrinologul, trebuie sa mâncam cat mai putine mese pe zi și sa eliminam complet snackurile de orice fel. Nu, nici o bucățică de mar sau o aluna nu sunt ok între mese. Sau o gura de iaurt.
Dieta mea e bazată pe grăsimi si proteine. Merge bine de mai mult de un an. In același timp o combin cu IF. 1-2 mese pe zi intr-un interval cât mai mic. E un pic greu la început dar te obișnuiești. Dacă faci asta începe sa fie ușor și sa sari cate o zi de mâncat. Nu e înfometare decât la primele încercări după aia te obișnuiești și nu mai îți e foame. După aproape un an pot sa stau liniștit 3 zile fără sa am vreo pofta sau senzație de foame. Mai trișez in zilele astea cu cate 1-2 linguri de unt de alune sau cu niște unt in cafea. Din când in când îmi bag picioarele și mai bag niște tăieței sau plăcinte. Pâine nu mai simt nevoia deși o iubeam. As putea trai doar cu pâine și iaurt dacă ar fi nevoie. Acum nu mai am vreo pofta in afara de plăcinte 🙂
Unt în cafea? De care ? Din ăla la pachet, de la magazin, sau ghee?
@Alina I: merge cu ambele, depinde de preferință. Io prefer untul.
@Mihai, păi nu avem păreri prea diferite… Și eu zic la fel – orice cale alegi, trebuie să fie sustenabilă pe termen lung. Dacă tu trăiești preponderent cu ceafă și cârnaț, iar de mâine treci pe leurdă și apă plată, în trei zile bați pe cineva.
Ia să mă apuc io să mă documentez despre IF-ul ăsta, că prea sunteți toți încântați… 🤔
@Alina I – caută pe net despre cum se bea cafeaua în dieta keto și te lămurești exact ce și cum stă treaba cu untul în cafea.
Băi, deși am 1,9 m și kilograme de mă duce nevasta cu ventilatoru’ la masă, găsesc de bun simț ce spui.
Succes celor angajați în lupta cu polonicul!
Ah, da, funny articolul, ca de obicei!
Comentariu beton!15
Mulțumesc 😊
Big like pentru articol. Am un mic comentariu pentru pct nr 7: eu nu i-aș zice sport, ci activitate fizică. Adaptată la capacitatea persoanei în cauză. Pentru cineva de 130 kg, mersul pe jos un sfert de oră este un fel de sport, va „arde” calorii și va solicita mușchii, pentru că da, mușchii trebuie întreținuți și activitatea fizică face asta (plus o cantitate corectă de proteine din alimentație).
Bonus, efecte benefice asupra căpuțului și satisfacția că după niște săptămâni/luni treci de la un sfert de oră la jumătate de oră. Sau, după caz, kilograme și antrenament, de la 20 de minute de cardio la 50 minute, fără să tahicardizezi la 160/min la sfârșit 😁
E clar, n-am nicio șansă! 🤔 Aș putea, să zicem, să reduc cantități și să mai răresc unele bunătățuri. Și mișcare da’ când ieșim la plimbare sau în vacanță. Dar în vacanță nu se ține dietă, cum ne și demonstrează șăfu la blog. Deci nu prea văd șanse reale de scădere, mai ales că nu găsesc nicio motivație din aia bună. 😩
@Siami: dacă nici sexu’ nu-i motivația bună, atunci chiar că sănătatea nu mai contează. 🤣🤣🤣
Avea bunicu o vorbă, crește burta, moare soldatu.
Comentariu beton!13
Yeap, nicio şansă. Sunt oameni care ar putea sà facă atât de multe, dar când s-au, împărțit motivațiile au avut parte de ghinion. Of.
@Siami, nu există așa ceva, trebuie să fie ceva pe lumea asta care să te poată motiva. Asta-ți zice una care a lipsit la împărțeală când s-a distribuit motivația, că era la coadă la lene, procrastinare și pofte.
Până la urmă, o să găsești și tu factorul declanșator. Sau te găsește el pe tine 😛
@JT las că ne descurcăm și cu burți la hâța-hâța că nici el nu e vreun silfid 😂 Și nu ne apucăm de tantra yoga 😁
Sunt la dieta cu numărul 10000000. Am reușit -3 kg într-o lună. Primul pas a fost pe fb. Unde eram înscrisă în vreo 10 grupuri de gătit. Iar la salvări aveam o rețetă de slăbit, una de prăjitură și tot așa. Am ieșit din toate grupurile de gătit. Mănânc mai puțin și merg mai mult pe jos. Iar dulciurile le-am redus cu 99,99%.
Hai că poți! 💪
Eu combat cu IF de vreo doua luni, și am topit 6 kg. Nu cât mi-aș fi dorit, da bun și atât. Continui. Mai ales ca la IF nu trebuie sa mănânc tot felul de trăznăi. Norocul meu ca nu-s fan dulciuri și făinoase. Pastele, orezul, pâinea și aluaturile nu-mi spun nimic. Și nici maioneza nu ma pasionează 😁
Pfff, păi 6 kile în 2 luni e chiar bine bine! Io zic să continui, că ceva faci sigur bine!
Pe mine ma intereseaza ce paste low Carb folosesti. Imi plac pastele sub orice forma, am trecut pe keto si nu reusesc sa gasesc niste paste care sa fie acceptabile. Drept pentru care cand fac paste sotului meu sfarsesc prin a pune si pentru mine o portie si astfel intrerup procesul.. Multumesc
Îmi pare rău, dar nu pot să te ajut, eu nu am mers pe keto, în primul rând pentru că, atunci când am slăbit eu, nu aflasem încă de keto, iar ulterior, când am mai citit una alta despre diete, încercând sa mai scap de câteva kile, m-am documentat și despre keto, dar mi s-a părut imposibil de ținut super strict și ca la carte.
Eu am folosit paste de grâu integral – nu alea „di grano duro”, ci alea aproape negre, din făină integrală. Nu știu însă dacă se califică pt keto. Vezi un pic, poate variantele din făină de năut sau mazăre sunt ok.
Dacă nu, caută pe net rețete de paste keto, știu sigur că există și nu sunt greu de făcut – gen tagliatelle, că la alea nu e mult de „modelat”.
Fain scris, ca de obicei, am râs bine. Despre conținut nu mă pronunț, nu am ținut niciodată vreo dietă, pentru că nu am avut nevoie. Am aproape 50 de ani și cântăresc cu cca 10 kg mai mult decât cântăream in liceu, iar atunci chiar arătam bine. Făceam și mult sport, acum nu prea mai fac (dar nu am renunțat de tot, am renunțat, de ex, la fotbal sau baschet din motive de articulații, iar la tenis nu mai alerg după fiecare minge ca un dement, adică dacă nu sunt 120% sigur că o ajung, o las sa se ducă). Am dat-o pe din astea mai soft: tenis, tenis de masă sau bălăceală la bazin (că nu se poate numi înot ceea ce fac eu). Plus munca fizica în curte/grădină cât de des se poate (adică minim o zi pe săptămână, primăvară mai mult). A crescut burta față de liceu (pentru că bere și ceafă la grătar), dar una peste alta sunt mulțumit. La întâlnirea de 30 de ani de la terminarea liceului am fost in medie (adică nici printre cei care arătau aproape la fel, dar nici printre cei care a trebuit să își spună numele ca să îi identificăm. Glumesc. Nu a fost niciunul chiar atât de schimbat. Dar câțiva se schimbaseră binișor. Și nu, nu crescuseră în înălțime).
A crescut burta de la bere, nu de la ceafa la grătar. 😎
@JT, fără doar și poate. De asta am și pus-o înaintea cefei 😂😂😂😂😂.
@Mircea, co’ect zice John, berea e de vină! zise ea, deschizându-și o bere 🤣
Confirm că: 1. Totul pornește din cap și 2. Trebuie sa ți asculți corpul (și medicul, in cazul meu, că eu nu am voie zahar, sare, carbohidrați, grăsimi). Deci ce rămâne? Să mănânc acru și amar. Castraveți murați cu bere adică? 😂
@Mojo: îți rămâne varianta cea mai bună: carne cu carne și la mijloc altă carne. 😎
Da de ce carne cu carne? Carne cu ciuperci, par egzamplu, ce-are? 🤔
Nu că aș avea ceva împotriva variantei de carne cu carne… Numa zic și io…
Berea nu merge, că e cu carbohidrați. Și aute cum i-am stricat gluma bietului om 😂
@(altă)Iulia: carne cu ciuperci e varianta pentru săraci. 🤣🤣🤣
Doar dacă-s trufe se acceptă. 😜
Bună, sunt Andrei și am intrat (doar) sa mărturisesc!
Aseară am cumpărat înghețată dreptunghiulara și semiprofiterol, de asemenea dreptunghiular . Ca mod de prezentare.
De azi dimineață citesc aici . Mă chinui sa rezist tentației de a merge la baie. Acolo am oglinda deasupra chiuvetei dedicate igienei matinale.
O să mă văd în ea, daca mă înțelegeți ce vreau să subliniez .
Mulțumesc că m-ați ascultat . Grasa din mine se întoarce!
Bună dragilor. Am încercat și eu o dietă dar nu pentru slăbit, pentru a pune ceva kilograme în plus ca aveam doar 72 la 1,83 m cu tot cu țoalele din dotare. Am auzit și eu de treabă asta cum că berea îngrașă. Așa că m-am pus serios pe treabă și am început dietă cu 2 l de bere pe zi. După o luna a zis a mea soție că ori las bere ori dorm pe canapea că se săturate de mirosul specific. Pus pe cântar și surpriză. Nici măcar 100 g în plus. Am lăsat țigările și în 6 luni aveam decenta greutate de 93 kg la care am rămas cu grei. Deci se poate. O zi frumoasă să aveți.
Doaaaaamne, ce frumos scrii. Si tu, si seful blogului. Nu ma mai satur citind. Si comentariile-s un deliciu. Mult succes in tot ce faceti! Lesin de pofta pastelor descrise, maine le incerc si eu!
Ca de obicei, spumanta, doamna Iulia! Simpatic articolul, m-a amuzat maxim chiar si daca mi-a adus aminte de diverse momente mai putin placute din viata.
Dupa incercari nenumarate de diverse diete, in decursul anilor, din care au rezultat cateodata reusite si de multe ori nereusite, am ajuns si eu la intelepciunea maturitatii si am procedat la eliminarea unor alimente pe care altfel le divinizam, cum ar fi zaharul rafinat sau faina alba. Testat pe mine si chestia cu sportul si dieta versus doar sport sau doar dieta. E clar ca pentru un nr. optim de kg e nevoie de dieta sau mancat intre niste limite iar pentru tonus muscular, piele, e nevoie de sport. Iar cu varsta, am constatat ca noi femeile, suntem si mai amarate decat sexul opus. Ei dau jos mai usor ca noi, noi si punem mai repede ca ei si dam muuuult mai greu jos. Cel mai bine e sa urmaresti ce greutate ai si sa nu lasi sa se depuna mult prea mult, cum ai constatat ca ai pus 2-3 kg – ceva nu-i bine, trebuie ajustat.
Ai dreptate cand spui ca dieta trebuie sa fie de fapt, un mod de viata, cu cat cineva isi da seama mai repede de asta, cu atat va elimina niste frustrari inutile.
@Edel: mare dreptate si cu bolile autoimune datorate colonului si inflamatiilor prezente in corp datorita alimentelor ingurgitate. Recomand o analiza pentru verificarea intolerantelor sau alergiilor alimentare, am avut o surpriza maxima in ceea ce ma priveste. Costa destul de mult insa este edificatoare si salvatoare.
Foarte fain scris din nou! Eu am redus porțiile, dulciurile și pâinea. Așa am reușit anu’ trecut să dau jos cam 6 kg, deși nu-mi propusesem să slăbesc neapărat, voiam doar să mai schimb puțin stilu’ de viață, să mănânc mai sănătos, de-astea…
N-am avut probleme cu greutatea niciodată, am mâncat toată viața ce-am vrut, mai ales dulciuri! De pe la 40+ am început să mai pun câte 2-3 kilograme, mai dau jos 1-2, deci tot se mai adună ceva, așa că cele 6 date jos au fost la fix. Și am zile în care mănânc pâine sau dulciuri, zile în care nu mănânc.
Ce să zic, am ajuns în timp să-mi cunosc organismul și cam știu din ce să reglez treaba. Cât despre pofteeee, e discuție lungăăă… pe mine m-a ajutat mult ciocolata neagră, pentru că mâncam o ciocolată din zbor! Și am început cu mai puțină cacao, iar acum pot să mănânc ciocolată și cu 90% cacao!!! Eeeee…