Ce mi-a plăcut (săptămâna 323)

Servus, dragilor.😉
1. Consider că nu’s în măsură să-mi dau cu părerea, așa că o să las pe alții s-o facă.
2. Stranierii care “uită” lingua rumena or romanian language, nu au excelat niciodată la română, chiar când erau în țară și nici nu visau că se vor murdări la gură cu alte limbaje. Mulți o fac din snobism (asta dă cel mai prost la impresie, pentru că put de la distanță a ciobănie), alții pentru că au învățat limba țării adoptive după ureche, lăutărește și cum au o capacitate de procesare limitată, le amestecă și le iese pe gură ceva esperanto. La polul opus, sunt cei forțați să-și caute un rost în țări străine și care țin la română foarte mult, într-atât că-și păstrează și accentul locului din care provin. Să-I vezi pe primii din cei menționați, cum intră în blocaj, dacă le răspunzi într-o italiană sau engleză, corecte gramatical… cum se alege praful de bășinile din capul lor. Aproape că ți se face milă… aproape.
3. Am spus-o și zilele trecute, o metodă bună e să încetăm să promovăm tâmpiți și să lăsăm anonimatul să-I îngroape în uitare. Pentru că puterea lor stă în notorietate și că reclama de orice fel, bună sau rea, e tot reclamă, care îi ține în lumina reflectoarelor. Mno, oricine poate greși, e de înțeles, dar impactul nu e la fel… una e să scot eu pe gură o prostie și altă treabă e atunci când o face unul cu mai mult de 1,4 mil. urmăritori. Dacă ai comis-o și nu vii instant cu scuze credibile și de necontestat, pentru mine ești pa! Pentru că asta înseamnă că ai confundat amabilitatea cu prostia și te-ai pișat cu boltă pe cei din jur, iar asta nu o pot tolera nimănui.
4. Ideile sunt bune dacă vin la pachet cu o bază materială, care să le facă, măcar parțial, imune la birocrație, corupție și absurditatea umană, generată de micimea oamenilor cu putere de decizie. Exemple…?! Incinerator de reziduuri rezultate din activități medicale… proiect finanțat integral din bani europeni. Idee gâtuită de un primar șpăgar, care a vrut 20% din valoarea proiectului, în avans, pentru a aproba punerea în practică a proiectului, care urma să funcționeze pe un teren concesionat, în afară orașului, dar care era tot domeniu public. Sau… pârtie de ski, evident tot cu bani europeni. Se face proiect, se obține avizul favorabil, iar organizația mafiotă numită stat, pentru o participație de 20% din valoarea proiectului, devenea proprietar pe active, noi urmând să adminstrăm afacerea, plătind cotă parte, anual. Până aici, ok, chiar dacă noi cu munca și statul, cu beneficiile. Pe dracu’ bine, când a fost să plătescă statul cota de participație, surpriză, zona nu mai făcea parte din circuitul turistic național, de câțiva ani (mulțumită lui Bombonel, pentru a nu se mai aloca bani…) și ca atare, ioc finanțare din partea statului. Urmare, alocarea banilor europeni a fost retrasă și încă o idee bună, care ar fi ridicat nivelul întregii zone, s-a dus pe apa sâmbetei.
5. Ok, funny. But we have so many moore.
6. Nu încerca să le faci bine, unora. Pierzi timp inutil, vor face cum le sugerează unii “meșteri”, pe final vor cheltui mai mult și va ieși o struțo-cămilă de toată jena. Fă un bine propriei persoane și ocolește-i.
7. Ok, soo?! Just personal stuff…
8. Când ceva pute, trebuie găsită sursa, nu?! Atât că, actualmente, avem nevoie de mult mai multe surse, independente, verificabile și măcar relativ de încredere. Și nu în ultimul rând, bunul simț este principalul detector de tâmpenii.