Mă iertați că vă inoportunez, dar mă tot roade așa un început de bănuială, de vreo câteva ore  bune, și trebuie musai să v-o spun și vouă. N-aș putea să pun degetul pe ceva anume, dar, încă de pe când îmi beam prima cafea a zilei, mi s-a înfiripat în minte ideea că mâine și smartwacth-urile vor avea niște prețuri extrem de bune la Black Friday eMAG.

Nu m-aș fi deranjat să vă aduc la cunoștință o simplă bănuială, dacă n-aș fi în situația în care port un Fitbit Sense de aproape opt luni, timp în care nu l-am dat jos de la mână decât ca să-l pun la încărcat. În rest, indiferent unde am fost și ce-am făcut, ceasul nu s-a mai mișcat de pe încheietura mea. Da, da, nu l-am scos nici când am înotat, nu-l scot nici când fac duș. Că n-am de ce.

Bine, uneori mă si enervează, de ce să mint. Când mi-e lumea mai dragă, îl simt că începe să vibreze prelung pe mână. Sar ca ars, că face exact ca atunci când mă sună cineva, doar ca să văd cum îmi spune ceasul „boss, nu te-ai mai ridicat de pe scaun de o oră, nu crezi c-ar fi cazul să faci ceva în sensul ăsta?”. Nu ma apuc să mă cert cu el, dar de câteva ori l-am înjurat finuț printre dinți și l-am amenințat cu sertarul în care țin gadgeturie nefolosite. Nu prea l-am impresionat.

În rest, Fitbit Sense ăsta îmi oferă fix ce-mi doream eu de la un smartwatch. Îmi numără pașii, îmi monitorizează pulsul și somnul, mi-am băgat cardurile în app și plătesc cu el peste tot, pe scurt, pentru mine a devenit aproape la fel de important ca telefonul. De fapt, uneori este chiar mai important decât telefonul. Pentru că văd notificările în timp real, îmi dau seama după culoare de unde a venit notificarea, prin urmare hotărăsc pe loc dacă e ceva atât de important încât să merite să mă opresc din ce făceam. Priceless, vă spun, mai ales la volan.

Ah, încă ceva. Când am mai povestit pe aici despre cum am intrat în posesia lui Fitbit Sense, au fost câțiva cetățeni care și-au exprimat nemulțumirea despre un aspect la care nu mă gândisem. Mai precis, despre serviciul Fitbit Premium. Erau nemulțumiți de faptul că cei de la Fitbit te obligă să-ți faci abonament Premium, adică pe bani, ca să beneficiezi de monitorizările pe care le oferă ceasul.

Well, cum la ora aia totul era prea proaspăt pentru mine, n-am știut ce să le răspund. Dar lasă că știu acum: nu numai că nu te obligă nimeni să nimic, dar eu nu mi-am activat niciodată serviciul Premium de la Fitbit. Nici măcar n-am avut de gând să fac asta, deși primele șase luni erau gratuite. Dar, procrastinator șef cum mă știți, mi-am zis „lasă, că nu mor fără Premium”. Și, ce să vezi, îmi vin monitorizările în timp real în aplicație si pe email (sub formă de raport săptămânal). Repet, toate astea fără să-mi activez niciun Fitbit Premium. Am zis că e bine să știți asta, că mie-mi rămăsese ca un cui.

So, vorba lungă sărăcia omului. Dacă vă doriți un smartwach și nu știți ce să alegeți, rămâne să vedem mâine dacă bănuiala mea se adeverește și Fitbit Sense are vreun super-preț. Moment în care ar fi păcat să nu profitați.