Zilele trecute, m-am trezit cu un comentariu la un articol pe care l-am scris acum vreo doi ani. O femeie, o mamă, o cetățeancă de sex feminin, a ținut să explice cam cum își pedepsește ea copilul (îi zic „mamă” doar pentru că a trecut prin experiența nașterii, dar femeia nu are nimic în comun cu ce înțeleg eu prin „mamă”). Inițial am crezut că trolează, dar au mai urmat încă trei comentarii care dovedesc că e cât se poate de serioasă. Ia fiți atenți aici.
Comentariul numărul unu:
Eu zic ca sunt foarte bune pedepsele iar copiii trebuie pedepsiti! Chiar daca unele mamici nu vor fi de acord cu ce voi spune eu cred ca chiar si pedeapsa cu bataia are rostul ei! Eu de exemplu invatam de frica lu maica mea non stop. Fiica mea la fel, invata de rupe, e prima mereu in clasa, dar asta pentru ca stie ca daca vine cu vreo nota sub 8 acasa ia o trosneala cu cureaua de piele de numai ea stie. De asemenea i-am spus ca toate notele trebuie trecute in carnetul de note iar eu sa le semnez. Si ma asculta nu mi iese din cuvant, ia premiul I, in fiecare an si este un copil si cu prieteni, si cu viata sociala. Dar stie si de frica mea ca va fi pedepsita daca nu invata! Foarte multi dintre noi am crescut cu celebrul furtun de la masina de spalat Albalux (eu da) sau cu cureaua agata in cui, si am crescut cu bun simt, si am invatat si carte. Eu sunt medic acum, chiar daca poate atunci o injuram in gand pe maica mea cand ma batea cu furtunul pentru note.
În naivitatea mea, am întrebat-o dacă vorbește serios. Și-a urmat comentariul numărul doi:
Da, vorbesc foarte serios! Eu luam bataie cu furtunul de la masina de spalat sau cu prelungitorul de la mama pana faceam pe mine si nu am mai murit. Ba chiar cred ca mi a prins bine. E normal ca daca un copil nu invata si nu e cuminte sa fie pedepsit, chiar uneori si cu cureaua. Am destule prietene care isi bat copiii mai tare decat o bat eu pe a mea, in fiecare zi aproape, si sunt cu educatie, cu job bun, si le oferim copiilor toate conditiile, scoli bune, meditatii etc. Dar e mai bine sa ii lasam de capul lor, nu? corigenti, cu tigara in gura de la 7 ani si sa ramana cu 10 clase terminate, nu? Eu am ajuns medic de bine de rau inainte de admiteri chiar daca aveam 18 ani tot mai luam bataie. In schimb un copil de 12-13 ani cum va intelege de vorba buna ca sunt atatea distractii in ziua de azi? Prefer sa fiu mai severa cu fata mea dar sa stiu ca o fac pentru binele ei. Multumesc!
După care a venit și lovitura de grație, comentariul numărul trei:
Nu a spus nimeni ca trebuie batuti zilnic ci eu consider ca atunci cand un copil greseste trebuie sa fie si pedepsit. Asta este titlul articolului “Copiii trebuie pedepsiti sau nu?” eu mi-am exprimat punctul de vedere si am spus ca severitatea mea (nicidecum ca un copil ar trebui batut zilnic, Doamne fereste) da roade mai tarziu. Pe fiica mea o pedepsesc fara telefon daca nu ia 10 dar daca ia 7 (s-a intamplat de 2 ori anul trecut) i am dat si o bataie cu cureaua, iar dupa tot anul a luat numai 10. I am zis ca toate notele trebuie trecute in carnet si semnate de mine. Faptul ca ma interesez de copilul meu este ceva atat de daunator? E adevarat ca invata de frica, si imi zice mami pot sa ies afara, si ii zic ai terminat temele? Da, mi le arata le verific si ii dau voie afara. Dar asta nu inseamna dezinteres ba din contra! Nu mai extrageti din context doar ce vreti voi ca sa veniti cu acuzatii nefondate. Multumesc!
Nici măcar nu mă pot apuca să scriu ce-aș vrea eu să scriu, pentru că nu m-aș mai putea opri două zile. Voi înțelegeți că femeia asta crede că e bine ce face pentru că n-o bate zilnic, n-o bate atât de tare cum își bat prietenii ei copiii și, mai ales, pentru că bietul copil învață de frică.
Sunt cu atât mai uimit cu cât e medic, deci un om care a făcut niște școală la viața ei, ceea ce, după cum se vede, n-o împiedică să-și umilească propria fiică și să mai fie și convinsă că face asta pentru binele ei.
Și când credeam că totul s-a terminat, două zile mai târziu a venit și comentariul numărul patru:
Pentru cei care inca tot dezbat aici. Eu NU am zis ca un copil trebuie batut sistematic. ci ca trebuie pedepsit atunci cand greseste! La mine e in functie de ce a facut, poate fi o pedeapsa de 2 zile fara iesit afara, o saptamana fara telefon, 1 luna fara telefon, sau poate chiar si o bataie cu cureaua. Am spus ca am prietene care isi bat copiii zilnic dar nu ca sunt de acord cu asta, ba chiar consider ca nu e bine deloc ca se obisnuieste copilul cu bataia si nu va mai avea niciun efect. Iar cei care zic ca nu e bine sa atingi deloc copilul cand acesta nu invata carte si face tot felul de prostii il lasi de capul lui? Pui mana pe o curea ii dai o lectie si data viitoare garantez ca nu iti va mai iesi din cuvant. Asta o faci pentru binele copilului tau nu pentru altceva!
Voi înțelegeți că femeia asta tocmai a scris că nu e de acord să-și bată copilul zilnic, cum fac prietenele ei, doar pentru că se obișnuiește cu bătaia și nu-și mai face efectul?
Dragă Ioana,cred că tu esti trepanata,hai sictir în p.ula mea de vită abuzatoare,îmi doresc să am ocazia să te lovesc în gât.Tare.Pe tine si pe javrele tale de prietene.Să vezi cum este.
Comentariu beton!113
Dupa o palma, plange de rupe si te da si in judecata… copilul nu poate face asta, nici sa planga, o ia mai rau…
Comentariu beton!28
Draga Edelweiss ti-am dat un like dar as fi vrut sa-ti dau vreo 200
Wow :)) i-ai dat de ai julit-o.
@Edelweiss Sa stii ca ai dreptate, Eu nu am fost batuta de mama mea, Si nici de tatal meu, Doar am fost batuta de profesoara mea de matematica, Cand aveam 8 ani, Si mama mea ia dat una peste gura ei scarboasa, Si a spus mama mea lui profesoara de matematica, Daca o mai bati pe fica mea, Te bat eu pe tine, Baba proasta, Si tu ti-ai batut fiica/Fiul?
Pai eu sunt nebuna. Eu am un copil care sâmbătă seara a plâns că nu voiam să îi dau carte în tabăra. Eu sunt cea care ii zice asa: sunt dezamăgită de nota mica dar indiferent ce fac nu o mai schimb acum eu. Tu trebuie să o îndrepți si mereu a făcut-o.
Hai sa fim părinții pe i-am dorit pentru noi.
Pe mine ai mei nu m-au bătut niciodată dar în schimb tineau niște texte de morală că preferam două palme – eu încerc să evit să astea – vorba bună ajută mai mult. Dacă o ai la tine 🙁🙁
Comentariu beton!64
Încercam să îmi amintesc dacă am luat vreo palmă, dar sincer, oricât am încercat, nu am putut să îmi dau seama. Şi am învăţat foarte bine, asta pentru că îmi plăcea să învăţ, nu de frica alor mei.
Mă întreb dacă „doamna doctor” îşi bate şi pacienţii dacă nu o ascultă.
Comentariu beton!56
Dracii ii pupa! Cu cureaua!
Uneori si medicii au nevoie de medici ,de psihiatrii, de psihologi
Comentariu beton!55
– ce-ai pățit, mă?!?!?!
– nu știu, doamna doctor. Am călcat strâmb și mă doare îngrozitor încheietura. Cred că mi-am rupt ceva.
– aham! Deci ai lipsit la anatomie.. Altfel ai fi știut să faci diferența între luxație și ruptură. Nu ți-a plăcut să înveți, este?
Jap! Jap! Două curele peste umflătură.
Uite așa se poate întâmpla ca fiică-sa să-și aleagă un călău în viață. Unul care s-o bată pentru orice fleac. Care să-i spună ce, când și cum să facă lucrurile.
Iar ea, fiica, să-și primească pedepsele senin.
Comentariu beton!81
Si sa fie si invatata cu bataia…
Normal că da. Păi altfel cum?
Și să i se pară o normalitate chiar.
A învățat o viață și nu a învățat nimic !
Comentariu beton!34
Ca magaru’ nene!
Fai femeie, o observatie: cand o creste copilul si invata si el ce e lumea buna, ce e imprejur, si ca se poate si mai bine (inclusiv de la copii de varsta ei), sa nu te sperii ca te scuipa in gura. Si te roaga sa o lasi ca nu are timp sa vorbeasca, ca are mult de munca.
Jesus f”*@%ing Christ…
Comentariu beton!40
Incerc sa inteleg ce se intampla cu copilul daca, din greseala, intra intr-un mic anturaj, ba da mic, gen arunca cu o hartie in colegu/a si vede profu, ii zice ca nu e cuminte si BUF, un 4, cu trecut in carnet. Ii canta popa?
Comentariu beton!28
„Am spus ca am prietene care isi bat copiii zilnic dar nu ca sunt de acord cu asta, ba chiar consider ca nu e bine deloc ca se obisnuieste copilul cu bataia si nu va mai avea niciun efect.”
Dr. Mengele reincarnat ?
Comentariu beton!36
Am luat vreo 2 bătăi în viața mea: una când m-am jucat în podul de lemn cu focul (la propriu!) de la tata, cu curea de-aia militară, și una de la mama, c-am injurat-o pe bunica. Copilul meu n-a luat de 16 ani de la mine nici macar o palmă. Si iaca: suntem mari și bine sănătoși! Deci haideți doamnă că se poate și așa. Trebuie doar sa încercați. Merge, pe cuvântul meu!
Comentariu beton!38
:(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
Om cu școală, nu asistat social din Vaslui, care face copii pentru alocație.
Am mai zis, ar trebui eliberate certificate prin care să se arate că ai fost verificat și că ai voie să devii părinte.
Comentariu beton!45
Carmen, doar asistatul social din Vaslui „face” copii pentru alocație? Doar întreb…Căci chiar că ar fi bine dacă toate celelalte județe ar avea asistați sociali diverși, cu copii „făcuți ” din pură dragoste.
Se dezbate încă. Ce zici?16
@GMT,
A dat un exemplu (emblematic). Ce-ar fi fost să enumere aici toate județele? Dar orașele și miile de cazuri?
Comentariu beton!16
O, ar fi bine ca fata să-și urască mama! Vorbesc strict de aceasta situație de violență! Pentru că dacă ar urî-o, s-ar salva. Două drumuri poate urma copilul victimă: unul identic cu cel învățat- va fi așadar adult victimă de violență și în căutare de călău și va fi și abuzator al copiilor săi. Cum este doamna doctor care zice ca a fost bine că a fost bătută și, reflex, își bate copilul.
Al doilea drum și cel bun este ura, revolta, fuga de violență și salvarea. În acesc caz, viitorul adult va face exact opusul a ceea ce a suferit în casa părinților cu proprii copii…
Nu, copiii nu trebuie pedepsiți! Și aș zice că nimeni nu trebuie pedepsit!
Suntem ființe umane și avem instrumente mai bune decât cureaua, pumnul și altele pentru educație.Cuvântul, de exemplu.
Comentariu beton!48
Nu, nu doar din Vaslui. Am folosit un clișeu pentru contrast. Da, recunosc, nu e chiar ok din moment ce eu însămi sînt împotriva generalizărilor. Ai dreptate. 🙁
Comentariu beton!16
Mare dreptate ai, fac parte din a doua categorie, trosneli fizice si verbale incasate pentru fleacuri, m-am jurat ca nu o sa fac asta copilului meu in veci si pana acum am reusitt… trist ca o femeie, o mama, un medic poate gandi asa… si eu sunt medic, nu inteleg cum “primum non nocere” pe care il ai ca si crez in profesia asta nu e respectat cand vine vorba de cea mai draga fiinta: copilul tau…
După ce am citit articolul, singura imagine pe care o vizualizez e aceea a unui copil plâns, strâns într-un colț al camerei care, deși este fără apărare atât din punct de vedere fizic cât și psihic, este lovit în continuare cu o curea de către cea care ar trebui să mute munții din loc pentru siguranța lui. Vreau doar să zic că sunt copii care s-au sinucis, au fugit de acasă, au pățit fel si fel de lucruri pentru mai puțin de atât. Îmi e și greu să exprim și să detaliez ce simt cu privire la ființa aia și prietenele ei, așa că mă voi rezuma doar la „fute-v-ar naiba de handicapate, sper să găsiți un handralău (în cazul în care nu aveți unul deja, ceea ce ar explica multe) care să vă fută curele peste ochi până vă iese bătaia din capetele alea întunecate.
Comentariu beton!41
Nu exista sa inveti de frica, nu inveti nimic, doar bifezi o nota si atat, la final nu mai esti OM.
Nu mi-am batut copii niciodata, insa le-am explicat mereu cu argumente de e este ok sa inveti, sa daruiesti si de ce unele dorinte nu se indeplinesc la primul plans….si cu rabdare au inteles, asa ca SE POATE SI FARA BATAIE, daca-ti iubesti copilul.
Comentariu beton!26
Mie mi se pare autodenunt. Și pt că s a întâmplat in „curtea” dv, domnule Vasilescu, știți ce aveți de făcut. Sper că zilele „nu mă bag, nu e treaba mea” au trecut pt toată lumea. E o șansă ca, in felul ăsta, fetița să spargă tiparul comportamental deja consacrat in familia ei și să nu l transmită mai departe.
Faptul că e medic nu înseamnă că e un părinte bun, nici măcar un OM. Un prost care și adaugă niște titluri, e doar un prost cu titluri.
Comentariu beton!41
@Cristina, și eu m-am gândit cum ar fi să merg la politie și să le arăt comentariile. După care mi-am adus aminte în ce țară trăim și mi-a trecut. Chiar vezi tu poliția română sesizăndu-se pentru că a venit un nebun să le arate că una a comentat la el pe blog că-și bate copilul? Ca să nu mai zic că poate se întâmplă un miracol și se duc la ăia la ușă cu protecția copilului, femeia se poate uita senină la ei și să le zică „am mințit, voiam să mă dau mare pe blog la Vasilescu”. Well…
Daca nu e trolling, este foarte probabil sa nu traiasca in Romania. In Anglia, Canada si US pedeapsa fizica aplicata copiilor de catre parinti e legala.
Se dezbate încă. Ce zici?5
@ventidius, trăiește în România.
Doamne fereste, am recitit si eu tot. Ce inteleg eu este ca doamna prefera sa isi dreseze copilul (cum au mai constatat si altii), pentru ca e mai rapid sa dai niste lovituri decat sa stai de vorba cu copilul, sa il inveti ce e bine, ce nu e bine, sa il sfatuiesti, si nu in ultimul rand, sa stii sa il motivezi fara sa apelezi la metode de genul asta.
@Ioana, daca citesti pe aici, eu nu am primit o palma in viata mea, si am fost sefa de promotie, iar in facultate (Poli – Automatica) am avut bursa de merit. O duc foarte bine, multumesc, si pe deasupra, am si o relatie excelenta cu mama – deci se poate si altfel 🙂
Comentariu beton!42
Subscriu! Si eu la poli la TCM am fost cu bursa gradul 1! Nebatut, nefutut la icre!
Dar nu o scoti din boii ei, daca dupa 2 zile de dezbatere, femeia a zis ca nu o bate mereu ca se invata ca magarul la bataie… sincer, cred ca ar trebui facuta o sesizare inspre o institutie abilitata…
Comentariu beton!20
@Ventidius S-o crezi tu ca in Anglia pedeapsa fizica aplicatia de către parinti copiilor e legala, ti se iau copiii si daca let dai 2-3 palme, nu batai cu curea sau furtunul de la masina de spalat, cum se pomeneste in articol. Locuiesc de multi ani in Anglia si am lucrat in Social Care, deci stiu ce vorbesc.
Comentariu beton!20
Omg asta e medic?
Mihai mama cred ca tocmai am priceput de ce medicii umani sunt in mare parte niste (nici.nu stiu cum sa le spun) fara nici o dorinta de îmbunătățire profesionala,sictiriti de oameni
Inca nu imi vine sa cred ca o mama cade a luat bataie de la proprii parinti isi bate copilul la randul ei.
Notele in Romanica sunt fix pix
Iti spune una care a invatat de placere si care a intrat a doua pe facultate burse alea alea
Notele la boi se dau in functie de ce lucreaza parintii?cu cat cotizeaza parintii si de ce nevoie are profesorul pe moment.Asa se face ca ies medici care nu stiu sa scrie (nu corect)da macar o fraza .
Hai sa fim seriosi
Comentariu beton!16
Ps-tata mereu a spus :invata fata pentru tine?nu pentru note!
Pai, draga Sorina, psihologii sustin ca abuzatii din copilarie devin, la maturitate la randul lor, abuzatori. Ori asta a recunoscut ca si ea si-a luat-o de la ma-sa, asa ca i se pare normal s-o dea mai departe, ca uite ce bine a ajuns, e medic!!!
Nu pot să zic despre ea decât … O zdreanță… educată, ce plm!
Comentariu beton!15
Eu tot am crezut ca e o gluma proasta, desi @MV nu face d’astea! Si-i citeam postarea si comentariile si radeam patrunsa de nostalgia copilariei cand , jap ! Dupa 2 ani posteaza dna doctor! Am zis ca-i ratacire, dar nuuu, ea a stat si si-a sustinut cu argumente punctul de vedere!
Va mai mira faza cu popa de saptamana trecuta, care zicea ca daca ramai gravida in urma unui viol, inseamna ca ti-a placut?! Mi se pare din acelasi film…
Se pare ca ar fi trebuit sa raman cu un singur copil, cel mic, pt ca cel mare trebuia omorat in bataie! Are 5 la biologie (” mama, dar chiar nu pot sa invat asa ceva”), 7 la logica ” va inteleg rationamentul, dar nu pot fi de acord cu el”. Profa ” daca tu demontezi rationamentul ai 10 de la mine si ce mai vrei tu!”( Era la ” deductiile logice”). Bineinteles ca nu l-a demontat, 7 pt straduinta! 😂
Comentariu beton!31
Inteligența nu ține de ce facultate ai terminat. Degeaba ești medic dacă nu ești om.
Gândește-te, femeie, care sunt frustrările tale după batăile luate și înmulțește-le cu 100 (cel puțin) și-ți vei da seama, cât de cât, ce simte copilul tău.
De când am crescut, mi-am repetat că vreau să-mi cresc copiii așa cum a făcut-o mama. Suntem 3, n-am fost cei mai cuminți, a rămas singură când aveam eu 15 ani și ne-a crescut cu iubire, calm și superputerile ei ascunse.
Mama e o eroină. Așa trebuie să fie orice mamă.
Comentariu beton!25
Eu când ziceam că femeia trebuie bătută ziceai că-s eu nebun. Na, uite ce face femeia nebătută, se razbună pe ăia mici.
Se dezbate încă. Ce zici?9
@Emil Bobu,
Ție ți se pare că madam doctor Ioana e nebătută? E bătută rău în copilărie. Și în cap.
Comentariu beton!20
„Doamna doctor”, daca mai citesti pe-aici… atat de limitat sa-ti fie orizontul, incat iti bati copilul pentru niste note???… Esti femeie scolita, asa te prezinti, din ceea ce spui rezulta indubitabil faptul ca „a fi medic” reprezinta apogeul trairii tale in viata asta… Dar OM, oare esti?… OM – pricepi? …. este ala care are o legatura afectiva cu copilul atat de bine stabilita incat acesta sa inteleaga niste lucruri atunci cand discuti cu el? Bataie cu cureaua, cu furtunul??… Nu are nici o legatura cu severitatea, are legatura cu frustrarea si propriul tau esec in meseria de parinte!…
PS: Bunica imi povestea ca, copil fiind, tatal sau – strabunicul meu, ii pedepsea pentru orice lucru cat de mic, batandu-i cu biciul sau punandu-i sa stea in genunchi, ore-n sir, pe coji de nuca, fete sau baieti, nu conta… asta se intampla in Oltenia, pe la 1900, intr-o casa cu 9 copii, iar zbirul nu avea scoala decloc, doar ca el era legea in casa aia … Ceva similitudini?
Comentariu beton!24
faina compunerea, dar femeia aia nu exista , nu? Cam prea e ireal ce povesteste.
Daca e real si zice ca o batea masa de facea pe ea, apai eu cred ca s-a scurs si ceva materie cenusie in chiloti, alta explicatie nu am.
Dacă ai impresia că m-am apucat eu să inventez comentarii idioate la un text scris acum doi ani…
@Razvan, există. Și nu e deloc ireală povestea. Și nu e singura persoană care gândește (sau a gândit) așa. Ia citește tu și comentariul meu la articolul respectiv. Și trage concluzia. 😉
Complet ireal ca cineva mai crede ca se pot educa copii cu bataia. Mie imi pare calea sigura sa il umpli de frustrari, ura si impresii gresite despre viata. Mai exista protectia copilului pe undeva?
Ce ti se pare imposibil?:)) mama facea la fel
Voi va dati seama cit de TERMINATA e Romania?
Se dezbate încă. Ce zici?18
Trist tare atunci când un copil este numai o bifă pe caietul cu „realizări în viață”. Nu un suflet, nu un egal al tău (pentru care porți toată răspunderea), ci o bifă.
Incapacitatea de a gestiona o situație delicată, alături de îngustimea minții și de proiectarea propriilor frustrări asupra celor mai slabi face victime. Am scris atunci, nu mai reiau, efectele sunt urâte, pe termen lung și pentru copil și pentru relația părinte-copil. Eu sper că „doamna doctor” va realiza cât e de greșit ceea ce face și își va modifica comportamentul.
Am fost pedepsită pentru note mereu. Spre „binele” meu, desigur, că mama „știa” mai bine. Well, am făcut facultatea agreată de ea, nu cea pe care mi-aș fi dorit-o, am terminat-o, dar nu m-am prezentat la examenul de licență, drept pedeapsă. Mare tărăboi. Apoi mi-am luat bagajele și dusă am fost, nu mai aveau ce să-mi facă, nici cum să mă șantajeze. Mama, de fapt, că tata a fost non-combat la treaba asta, i-am reproșat-o mereu.
Mi-am găsit job și am făcut a doua școală, de data asta pe banii mei, fără isterii, fără să-mi sufle nimeni în ceafă, fără umilința de a suna careva la secretariat să afle dacă am restanțe. Am avut, le-am rezolvat și nu s-a dărâmat lumea, iar acum muncesc ce-mi place, nu ce și-au imaginat alții pentru mine. Ar fi putut fi altfel, am fi putut avea o relație normală, mi-ar fi fost mult mai ușor și nu aș fi irosit câțiva ani din viață, dar nu a vrut. Ambițiile ei au fost mai presus decât mine. Singurul motiv pentru care nu i-am întors spatele atunci când a avut nevoie de ceva a fost decizia de a nu-mi pierde umanitatea și de a nu mă abate de la principii, indiferent cât de neplăcute sunt experiențele prin care trec.
Am rupt eu pisica și am decis că voi fi, în primul rând, sprijin pentru visele copilului, prietena ei de nădejde și mentor, nu gardian. Și merge brici. Am o copilă relaxată, care învață singură, capabilă să diferențieze binele de rău, să ia deciziile potrivite și căreia nu-i e teamă să viseze. Ori să facă mișto de noi de câte ori are ocazia. 🙂
Comentariu beton!77
Didina, chapeau!
Nu pot să spun decât că mi-e milă de copilul ăla…..Eu nici câinele nu l-am dresat cu bătaie!
Comentariu beton!17
I-as adresa o mica intrebare acestei vite incaltate: in calitatea dvs. de medic, cand mai gresiti un diagnostic, un tratament, ceva, ce pedepse vi se aplica la locul de munca? Pentru ca daca vi se pare corecta o bataie cu cureaua pentru o nota de 7, banuiesc ca pentru un malpraxis ati fi de acord cu inchisoarea pe viata, nu?
Comentariu beton!52
bataia cu cureaua pina face pe ea se aplica la un vorbit urat. si de acolo incep pedepsele. asa ar trebui.
mda….dezbatere maxima. @Mihai V – ai reclamat idioata la protectia copilului? Ca se poate afla adresa zdrentei umane.
Citind comentariile Ioanei, mi s-a strans stomacul cu o violenta greu de descris… Asa am fost crescuta si eu, tot de o mama intelectuala. Bataile cu cureaua, facaletul sau furtunul, in public sau in privat, imi suna dureros de cunoscute. Tot pentru note si pentru a nu iesi din cuvantul ei. Am avut note foarte bune, am absolvit facultatea cu a doua medie si am un job foarte bun. Dar sunt la 3000km de ea, am plecat cat de departe am putut. Mi-au trebuit ani de zile si munca grea pentru a-mi obloji ranile, urmele lasate in suflet de acei ani ai „copilariei”. E un work in progress, atat pentru mine, cat si pentru fratii mei. Cand sunt prea dura cu mine, ma gandesc la mine, copil de 4-5 ani, chircit intr-un colt, pentru a ma apara de loviturile usturatoare ale curelei. Si vorbesc cu ea, fetita aia neaparata. O iau in brate, o mangai, ii spun ca va fi bine. Nu a gresit cu nimic si nici nu e proasta, va avea timp sa invete matematica mai tarziu…Ultima bataie mi-am luat-o in facultate, pe la 21 de ani. Pumni in fata, cap si stomac si dat cu capul de pereti. Pentru ca i am spus ca sotul ei (tatal meu vitreg) s-a intors acasa la 5 dimineata, in timp ce ea era in Italia, la munca. „Din cauza ta ma inseala, din cauza ta mi-am distrus casnicia, am fost acolo pentru tine”.
Acum, adult fiind, lupt cu mine sa inteleg ca nu a fost vina mea, ca ranile din suflet poate nu se vor vindeca, dar ca trebuie sa invat din ele. E greu, pentru ca rational stiu asta, dar o particica mica din mine imi gaseste vina mie si, implicit, scuze mamei. Pentru unii, mama este un exemplu pozitiv. Pentru mine, ea este un exemplu de cum sa nu fiu. Imi este foarte greu sa vad orice forma de violenta. Si cu toate ca stiu ca de mine depinde ce fel de mama as fi, cativa ani buni nu am vrut copii, de teama ca as putea fi ca mama.
Am rupt orice legatura cu mama acu’ vreo 2 ani. I am spus la telefon, cu blandete, ca nu trebuia sa ne bata, ca inteleg ca i a fost greu, ca poate n a avut exemple mai bune. Mi-a raspuns senina ca a fost pentru binele meu si al fratilor mei, ca nu este locul meu sa-i dau ei lectii de parenting. Atunci i-am spus calm, dar ferm, ca este ultima data cand ma aude. Si am inchis. Usurare, asta am simtit, dupa ce am tras un bocet din tot sufletul. Ca nu mai trebuie sa simt teroare in suflet si sa ma intreb de fiecare data cand ma suna: „oare o avea o zi buna sau iar incepe sa tipe la mine pentru cine stie ce am facut in urma cu 25 ani?” Usurare, ca am pus capat abuzurilor si ma pot concentra pe vindecarea mea. Din cand in cand ma incearca sentimente de vina. Dar nu o sun.
Comentariu beton!107
@Ella, trece. Greu, dar trece, important este să faci pace cu tine și să te concentrezi pe lucrurile pozitive. Succes! 🤗
Comentariu beton!15
@Ventidius S-o crezi tu ca in Anglia pedeapsa fizica aplicatia de către parinti copiilor e legala, ti se iau copiii si daca let dai 2-3 palme, nu batai cu curea sau furtunul de la masina de spalat, cum se pomeneste in articol. Locuiesc de multi ani in Anglia si am lucrat in Social Care, deci stiu ce vorbesc.
@Ella fiica altei Ioanei Draga Ella o mare imbratisare pt copilul speriat de 4-5 ani care ai fost de la un alt fost copil crescut cu batai ingrozitoare,tot ‘spre binele meu’. Am 42 ani si inca mai am cosmaruri si flashback-uri.
Comentariu beton!16
E permisa bataia daca nu lasi semne. E riscant intr-adevar daca ai palma grea.
Regret din tot sufletul ca a trebuit sa treceti prin asa ceva! Sper sa puteti face pace cu toata istoria personala.Nu e niciodata usor sa depasesti ranile facute de cei in care ai avut cea mai mare speranta si incredere…:(.
Îţi place sau nu: 0 0
Oribil! Cu părere de rău, eu cred că fiica acestei femei va ajunge să experimenteze tot felul de chestii extreme atunci când va da de un pic de libertate, de la sex neprotejat cu tot felul de ciudați la droguri. O educație spartana asta provoacă, rebeliune și folosirea iresponsabila a libertății la maturitate. Neavând libertate controlată in perioada de copilărie, fata acestui specimen (că altfel nu o pot numi) nu va știi ce să facă cu ea la maturitate. Se va lăsa de școală MULT mai devreme decât își imaginează „mama” ei, cu toate bătăile din lume. Am avut colegi crescuți în acest mod, aproape nici unul nu a terminat liceul măcar. S-au revoltat, și-au găsit joburi obscure și au plecat de acasă de la 16-17 ani. Deobicei in străinătate, cât mai departe de cei care ar fi trebuit să le asigure o siguranță emoțională și un sprijin. Dacă vrea să fie urâtă toată viața de către fata ei, să continue tot așa.
Comentariu beton!16
Vai Mihai, ce tema gravă azi😥
Eu ma activez instant( ma readuce la stadiul de copil abuzat verbal, psihic si fizic) cand ii aud vocea maicamii, pe care am grijă să o aud extrem de rar, am decis pentru binele meu sa avem vieții separate chiar dacă pentru asta sunt multi care ma judecă. Dar ei nu stiu ce era la mine in casa, cum am vrut să mă sinucid la 18 ani ca nu vedeam nimic frumos in viitorul meu si cat lupt eu acum( este o luptă permanentă desi au trecut 23 ani de la măritișul meu) sa depășesc modelul comportamental, cum am ales sa fiu alături de copilul meu indiferent de ceea ce face, sa incerc sa gasesc alte modalitati de a educa.
Si asa cum scria Ionuț in postarea originală, si copilul meu acum de 20 ani are o relație destul de indiferenta fara de ea( taicameu a murit cand el avea 7 ani).
Dacă aș fi vazut vreo schimbare in modul de a gândi, as fi încurajat relația nepot-bunică, dar cum a ales să fie altfel, nu pot tolera prezența ei lângă familia mea.
Nu uit ca la 18 ani cei din jur le atrăgeau atenția că nu meritam comportamentul lor, le spuneau că o sa plecam si nu o sa ne uitam in urma, dar replicau plini de satisfacție ca o sa infieze alți copii sau o sa plateasca la camin de bătrâni și nu o să aibe nevoie de noi. Mai am o sora care totusi încearcă să aibe o relație minima cu ea, dar tot o face sa sufere, eu aleg să fiu eu sănătoasă psihic.
Din pacate cred ca acesti oameni nu se schimbă niciodată si trebuie fiecare copil ( la maturitate) sa decidă ce vrea, eu mi-am asumat ca familia mea inseamna eu soțul si copilul, desi mi-aș fi dorit altceva.
Comentariu beton!27
„Cand sunt prea dura cu mine, ma gandesc la mine, copil de 4-5 ani, chircit intr-un colt, pentru a ma apara de loviturile usturatoare ale curelei.”
Am o fetita de aproape 6 ani si imi tremura mainile gandindu-ma ca, in viziunea unora, ar putea fi „corijata” cu lovituri de curea… Oribil!
Eu am primit cateva astfel de corectii in copilarie dar niciodata nu am recurs la violenta pentru a-mi pedepsi copiii.
Imi pare rău de fetița ei, eu am cunoscut pe propria-m piele ce înseamnă sa fii bătută si înjosita de propria mamă. La aproape 40 de ani încă nu mi -am revenit din trauma aceea. Când i-am reproșat că a lăsat sechele pe toată viața s-a supărat si mi-a spus”eh lasă că nu ai nimic” . Ba da mamă am, si încă foarte mari probleme. Furtunul ăla de la mașina de spălat a lasat urme adânci nu doar pe piele dar si in sufletul meu de atunci copil si acum adult . Centura aia lată la fel. Ce aș fi vrut să existe si atunci o protecția copilului ceva unde să pot cere ajutorul , poate altul ar fi fost destinul meu …
Comentariu beton!25
Eu mi-am luat-o pe cocoasa de la tata si ii reprosez si acum. Nu ma batea pentru note (m-a batut la 2 ani pentru ca am furat o bucatica de material pe care era desenat un elefant, pe la 3 ani pentru ca am scris pe pereti, ultima bataie mi-am luat-o in clasa a doua pentru ca am incercat sa ii ascund o nota de 2 – nu pentru nota – si in general ma batea când faceam vreo tampenie impreuna cu frate-meu). Nu o facea niciodata la nervi… la el era un fel de ritual pe care, când am mai crescut un pic, il invatasem. Stiam când sunt pasibila de corectie corporala si ma imbracam cu 10 perechi de chiloti. Corectia se aplica intotdeauna cu cureaua, la fund, pe canapeaua din sufragerie. Ma invatasem sa ma bag cat mai aproape de spatar, in felul asta cureaua nu mai ajungea la pardonul subsemnatei. Inainte de bataia propriu-zisa era judecata… Imi tinea o morala de jumatate de ora, hotara numarul de curele primite drept pedeapsa (5 – 10, in functie de gravitate). Cel mai tare nu cred ca ma durea bataia, stiam cum sa o pacalesc (nici acum nu cred ca nu vedea tata ce faceam… doar ca pentru el era ca un fel de datorie pe care trebuia sa o indeplineasca)…. ma durea faptul ca nu aveam voie sa plang dupa ce mi-o luam.
Cred ca nu stia mai mult, parentingul pe vremea aia se facea in functie de ce vazusera si ei la rândul lor la parinti. Mama ma spunea si apoi pleca de acasa, ca o durea inima sa stie ca ma bate tata… Nu cred ca le port pica (cumva i-am inteles si i-am iertat), dar nu as face asa ceva cu fetele mele….
Ce nu inteleg este cum naiba ai putea sa ii faci asa ceva copilului tau, mai ales când tu insuti ai trecut prin asa ceva…
Comentariu beton!31
Pe cuvantul meu de onoare, mi-a venit, fizic, sa vomit citind comentariile femeii.
Adica am citit, am simtit starea aia de voma, m-am dus la wc dar n-am reusit nimic fiindca stomacul e gol.
Eu am fost fix cum e copilul de mai sus. Premiant, batai cu ce prindea maica-mea in mana. La mine standardul era peste 8. Ca sa ne intelegem, cand zic bataie nu ma refer la 2 palme peste fund sau urechiat ci la vanatai pe picioare, sange pe nas si altele. Nu mai dezvolt.
Daca am trecut peste abuzurile din copilarie? Sigur. Dar repercusiuni au fost multi ani. Practic, am bifat toate cliseele oamenilor abuzati fizic. De la fugit de acasa, de la primul meu iubit care era violent pana la a fi eu violenta, pana la autodistrugere. Mi-a trebuit mult timp sa dau restart, sa las in urma totul, sa ma autoeduc, sa fiu echilibrata.
Femeii care ti-a lasat acele comentarii i-as transmite doar ca e dobitoaca.
Copilului, daca as putea, i-as spune ca azi are ceva parghii sa reclame, nu ca in anii 80. Si sa opteze sa faca liceul la internat, sa fuga cat poate din casa aia.
Comentariu beton!26
Doamna n-ar trebui să se supere dacă e bătută de pacienții nemulțumiți. Aşa va deveni un adevărat profesionist.
Comentariu beton!18
adevăru e că și eu mai luam bătaie de la tata, uneori o palmă, un șut în fund, alteori cu cureaua lată de piele
după ce am început clasa a cincea nu m’a mai bătut, deși aveam note mici la matematică
țin minte că tata se ducea la ședințe cu părinții și când ajungea acasă îi zicea mamei că e totu în regulă cu mine, dar îmi spunea când eram doar eu cu el să am grijă la mate că am note mici
iar în liceu vă spun cu toată seriozitatea fost ușor și părinții erau foarte mulțumiți de mine, cu toate că eu uneori mai copiam sau eram ajutat de un coleg de bancă și mai multe colege din spate
totuși ultima oară m’a bătut tata acum trei ani, când venisem din franța de pe străzi și era nemulțumit că n’am venit cu bani
într’o lună aveam deja barbă și eram tuns 0 în cap, exact ca islamiștii fundamentaliști
și într’o seară m’a bătut pentru că aveam barbă și eram tuns 0 de m’am umflat tot, parcă fusesem pișcat de albine
de atunci mă bărbieresc în fiecare duminică și mă tund cu măsura 1 adică 3 mm
și nu îi ajut cu nimic pe părinți în gospodărie, de nervi că nu mă lasă să arăt fizic cum vreau eu și că trebuie să fiu musulman pe ascuns
ps: trăiesc dintr’o pensie militară de invaliditate de FIX 935 lei, bani care ajung la părinți pentru facturi, masă și spălat haine
n’am cum să trăiesc singur de banii ăștia în oraș
iar psihiatru meu care e născut în același an cu mine și e femeie, îmi bate apropouri să facem sex și să împart pensia cu ea
iar când mă duceam la secția de psihiatrie să îmi fac injecția se dădea la mine șefa secției care e de o seamă sau un pic mai mare ca mine ( stătea ca vaca lângă mine fără se zică nimic și ulterior urla „N’AM” și mă atingea peste picioare ), din fericire acum îmi fac injecția la cabinetu psihiatrului meu
și cu pensia e așa și așa și nuștiu cât o să mai iau din cauza curvelor de la psihiatrie, deci trebuie să locuiesc cu părinții
gata, e de ajuns
Mihai,comentez f rar pe bloguri dar uite ca acum chiar simt nevoia. Cum a mai mentionat si cineva inaintea mea,TE ROGdu te la politie,asistenta sociala,etc si TE ROG fa o plangere si ce mai poti indreptandu i pe domnii spre calea cea buna dandu le IPu dezaxatei…poate vor fi miserupisti DAR POATE NU. Cat despre gdpr sau mai stiu eu ce nu ai de ce sa ti faci probleme.
TE ROG!
Mda, iau din ce în ce mai serios în considerare varianta de a face o sesizare.
Avand în vedere că la cazul cu fetița adoptabilă( la care ai facut referire în trecut) a intrat pe fir autoritatea publică, mă gandesc că ar trebuii să fie la fel acum, nu? Sau măcar să le dai peste nas.
Chiar, ce s-a ales de viitorul ei?
@Mary, cam ce se poate alege de viitorul unui copil instituționalizat? 🙁
Haideți să stăm oleacă strâmb și să judecăm drept. Normală ar fi sezisarea imediată a autorităților, dar asta este o variantă într-un stat funcțional, capabil să se ocupe corespunzător de copiii instituționalizați. Nu e cazul, așa că… lucrăm cu materialul clientului și încercăm să nu facem mai mult rău.
Presupunând că instituțiile statului, printr-un miracol, și-ar face treaba și ar lua copilul de lângă părinți, ar fi o variantă mai bună pentru copil, ar scăpa de chin, ar avea o viață normală? Eu cred că nu. Și cam cum ar funcționa femeia aia mai departe? Să nu uităm că lucrează cu pacienți, și-ar pierde copilul, nu și licența. Care ați vrea să nimeriți pe mâna ei?
Dacă ar fi după mine, în primă fază aș discuta cu un avocat (nu cunosc legislația și n-aș vrea să fac vreo boacănă), apoi i-aș trimite un e-mail mamei, în care i-aș spune că primul pas e terapia cu medic specializat în psihologia victimei, pentru că ea însăși nu a reușit să treacă peste traumă și perpetuează abuzul. Situația se poate repara, dacă dorește, și le poate ajuta mai departe pe prietenele ei să conștientizeze că-și chinuie copiii. În cazul refuzului, da, aș depune plângere la poliție și la serviciile sociale. Cu inima îndoită, desigur, dar nu aș mai avea de ales.
Altfel, ce să zic? Îmi plac mult haiduciile de internet. Să moară, să-i smulgem capul, să gâtu’ mă-sii. Sunt tare eficiente, adună like-uri.
Comentariu beton!31
Mno, laic didina 👍
Super tare subiectul zilei de azi. Sa va spun si povestea mea. Am luat o singura data bataie in viață, de la tata, la vreo 11 ani pt că am umblat la gaz, și știam că nu am voie. Nu m-a omorât, mi-a dat 2 palme la fund, și m-a certat rău. Mama nu mă bătea, dar mă amenința mereu : ” Daca nu faci …., te spun la tata” . Iar eu proasta, de frica făceam de toate. Mă iubeau mult parintii (si erau oameni simpli fără școala) , dar amenințările nu imi plăceau deloc. Așa că atunci când am devenit și eu mama, nu mi-am bătut niciodată băiatul si nici nu l-am amenințat să îi fie frică de ceva. Din contră, vă spun din experienta , copilul intelege cu vorba bună tot ce vrei sa îl înveti si chiar daca a greșit și a înțeles greșeala, a doua oară nu o va mai repeta.
Concluzia este că la 21 ani, este pe picioarele lui, un om echilibrat de care sunt foarte mândră. A plecat de la 18 ani în Olanda la studii, dar mă sună zilnic pt că îi face plăcere să vorbim si pt că știe că in mine are întotdeauna un om care îl asculta, îl întelege și îl sprijină necondiționat .
Doamna doctor va avea o mare surpriza peste câțiva ani, când fata ei o va urâ pt frica si constrâgerile ( nu mai zic de bataia) la care a supus-o în copilărie.
Comentariu beton!17
Probabil este din ceva sectă, şi la fel şi prietenii ei, şi aşa sunt spălați pe creier la biserică. Altfel nu imi explic cum să mai şi creadă că este bine ceea ce face. Pentru că un om normal îşi doreşte să se bucure de viață, şi vor să vadă acelaşi lucru şi la copii, nu premii şi 10 pe linie şi pentru ferecire… este timp în viața de apoi…
Nu am fost un copil bătut. Certat, destul de des, dar nu fără motiv. La rândul meu, nu mi-am bătut fata, deși intre 13 și 16 ani îmi venea să mă duc în lume. Acum are 22 de ani, lucrează de la 18 ani, a fost bursieră la Universitatea București și acum a luat examenul pentru master tot la buget. In povestea ,,doamnei” doctor nu vad unde e tatăl copilului. El ce face când se întâmplă așa ceva fetei lui? Poate nu am citit cu atenție ( e greu de suportat), dar nu am văzut celălalt părinte ce atitudine are. Tatăl fiicei mele cred că cerea ordin de restricție împotriva mea, cred că fugea cu ea pe partea cealaltă a Pământului nu pentru curea sau furtun, ci dacă i-aș fi dat câteva palme. Deci, întreb iar: tatăl fetei ce face?
Comentariu beton!13
Câtă vreme mama fetei face ce face, tatăl fetei ori nu știe ori știe și tace. În general, celălalt părinte în toate cazurile de violență asupra copilului este pasiv și prin această pasivitate este și el vinovat. Astfel încât copilul este lovit de amandoi părinții: cel activ și cel pasiv.
Aș extrapola și aș merge mai departe cu raționamentul. Bunicii copilului abuzat unde sunt? Cei patru bunici…Unchii și mătușile?Vecinii…Chiar nu observă nimeni un minor din familie, din preajmă, bătut? Și dacă observă, ce face?
Comentariu beton!15
O dobitoaca pt care copilul este o realizare pe scara sociala si nu trebuie sa scada mai jos de un anumit nivel. Pt ca nu mai este ea bine vazuta in cercul ala de dezaxate in care se invarte. Merita denuntata pt ca ma gandesc la copilul ala trist si speriat de fiecare data cand ridica retardata pumnul sa dea.
@ventidius, nu mai vorbi din ce vezi in filme. In nicio societate din cele pe care le ai amintit bataia nu e legala. Daca ai tu prieteni care si mai tupaie copiii fara sa fie prinsi de autoritati e doar ´´meritul’´ lor ca dau fara sa lase urme sau ca le e frica copiilor sa i denunte. Si normal daca i sperie ca au sa fie luati de autoritati si dati la familii sociale si bla bla uri din astea de parinte futut in creier, copilul nu va denunta va ramane cu brutele din familia lui si va crede ca asa e iubirea. Pla mea. Ca nu dau eu de vreun parinte din asta degraba ´´iubitor’´ de copii in exercitiul functiunii. Ii bag pumnul ala cu care loveste in cur si i l scot pe gura
Nu e vorba de filme, ci de legislatie, care permite sau chiar ii face responsabili pe parinti de disciplinarea fizica a copiilor. E vorba de o dezbatere publica care dureaza deja de doua decenii. Legea engleza a copiilor permite expres parintilor coercitia fizica in anumite limite, sa fie aplicata copiilor sub 2 ani, sa fie rezonabila si fara brutalitati excesive, care pun in pericol sanatatea si viata copilului. Abuzul in exercitarea acestui drept e pedepsit de legea penala cu 5 ani inchisoare.Asta e si obiectul dezbaterii publice: unde se sfarseste dreptul parintilor si de unde interventia acestora devine abuziva si sanctionabila penal, interpretarile parintilor si activistilor sociali fiind diferite, binenteles.
De citit, că tot veni vorba de copii instituționalizați: https://pressone.ro/raport-devastator-despre-copiii-orfani-si-abandonati-ai-romaniei-sedati-abuzati-si-privati-de-educatie/amp/
Mi-e și frică să dau click.
Dacă omul ăla a fost capabil să documenteze situația și să scrie raportul, poți și tu să citești. Îți ștergi apoi mucii (da, e șocant), găsești o metodă să nu o iei razna (e musai) și vezi cum îl puteți ajuta să schimbați situația. Când spun „puteți”, mă refer în primul rând la cei care aveți vizibilitate.
Ce Românie e asta, fraților?
Cea reală, @GMT. Aia de dincolo de bule, de like-uri, de certuri stupide pe internet și de oboseala cauzată de prea mult țopăit la festivaluri ori la cumpărături, în mall. E cea pe care mulți se fac că nu o văd, care-și droghează copiii în loc să aibă grijă de ei, care-și ucide cetățenii în spitale și pe șoselele patriei și care îi ceartă că au deranjat când erau la ananghie. E cea în care trăiesc mulți cărora încă le pare firesc să-și bată copiii acasă, că nu ascultă. Mă rog, a asculta implică vorba, nu pumnul, dar nu ne mai împiedicăm de finețuri lingvistice.
Primul meu gand citind articolul de azi a fost de denuntat la Protectia copilului. Si toata ziua m-am gandit la asta. Daca ar fi bine sau daca ar fi rau. Spre seara am gasit „Vlad Alexandrescu denunță ororile din Protecția Copilului: trafic de carne vie, mâini tăiate și abuzuri ale asistenților maternali” asa ca gandul denuntului m-a ingrozit. Deci tu, cetatean, vrei sa protejezi un copil, sa-l scapi de abuz, anunti Protectia copilului si de fapt il arunci pe copil in alt abuz. Oameni platiti de stat iata ce fac in Romania! Halucinant.
Si totusi, Mihai, sa nu lasam situatia asta asa! Ai adresa de mail a acestei fiinte? O ai. Sa mentii cumva legatura cu ea, sa o rogi sa citeasca ce s-a scris azi , sa incercam sa o ajutam sa inteleaga ce face si ce trebuie sa faca…
Am citit cu inima stransa toate povestile de violenta descrise azi, vorba vine povestile…Se iese din tunelul asta, cu timpul, cu greu dar se iese. Faptul ca v-ati constientizat suferinta e mare lucru! Ati observat ca doamna doctor nu a reusit? Si faptul ca ati scris despre, la fel mare lucru este. Deja sunteti departe, deja ati facut pasi enormi spre vindecare. Nimeni nu iese singur din asa ceva, cautati ajutor si-l veti gasi! Eu am cautat si am gasit. Bafta la toata lumea!
Doamna draga, ati fost abuzata in copilarie si din pacate ati devenit abuzatoare.
Nu pot sa cred ca sunteti medic. Cu siguranta sunteti un medic nefericit! Doamna, va bate sotul?? Sau il altoiti si pe el? Nu are nimic de spus ca ii abuzati copilul?
Sincer, sunt socata…
Tinand cont ca (dupa spusele ei) este medic presupun ca printre cunostintele ei TREBUIE sa existe si un psiholog. O sfatuiesc sa ii povesteasca chestiile astea acelui doctor si sa vada ce raspuns primeste.
Parerea mea….:
După spusele de azi plus comentariul @Veleroniei, încep să cred că jumătate din țara asta trăiește în promiscuitate. Fizică, psihică și morală.
https://mihaivasilescublog.ro/2017/03/24/copiii-trebuie-pedepsiti/#comment-218601
Eu cred că @Veleronia a dat doar un exemplu de „cum ar fi să iei bătaie de la copilul tău” ca să înțeleagă femeia aia. Poate mă înșel, dar asta tind să cred.
Tu crezi că @Veleronia a dat doar o replică, expunând o situație ipotetică? Optimistule! 🙂
Da, așa cred. Că a creat perfect contextul să fie credibilă. Poate-poate stârnește ceva în aia.
Asta trebuie impuscata!!! Bietul copil, prin ce trece din cauza cretinei!
Mi-am amintit de o eleva a mea care tremura pana isi vedea nota de pe test.Era in clasa a V-a si a marturisit ca ia bataie pentru note mici.Era un copil bun, silitor.Au trecut aproape 20 de ani de atunci.Unui alt copil i-am scris in caiet acum cativa ani un mesaj pentru parinti : ,,Va rog sa nu o certati pentru nota primita la test.”Fata aceea batuta s-ar putea sa aiba note bune si pentru ca profesorii sunt indulgenti pentru ca o vad timorata. Dar nu cred ca isi da seama cineva la scoala ca pedeapsa primita acasa este atat de dura. A lua un 7 nu e o fapta rea, o obraznicie.Trebuie sa vezi activitatea in ansamblu,straduinta. Se zice ca oamenii de succes au fost elevi de 7-8.Ar trebui macar avertizata ,,doamna „, ea insasi tabacita emotional.Succesul fetei este singura ei bucurie si ratiune de a fi, pentru ca in rest viata ei este sigur un esec.Trist !
Eu tot n-am inteles de ce nu apare tatal in poza. El nu are nimic de spus? Variantele sunt 2. Ori el e la fel ca ea, ori a futut si si-a vazut de drum. Si-ntr-un caz si-n altul, vai de copilul ala
Imi vine sa spun ceva cinic, sa spun ca, pana la urma, au nevoie si psihoterapeutii de clienti.
‘Doamna’ cu cele patru comentarii – minte. Minte de ingheata apele. Copiii batuti precum descrie dumneaei situatia au probleme de comportament groaznice. Nu se pot concentra. Sunt tematori – atat cu adultii, cat si cu colegii. Daca ar fi doctor – precum nu e – ar stii foarte bine ca genul de violenta pe care o descrie pur si simplu schimba abilitatea creierului de a procesa informatii eficient. Pur si simplu bataia iti deformeaza prizma prin care procesezi realitatea. E teribil si crud. Femeia asta nu vede corectia decat violenta, restrictive, si coerciva. Mi’ar fi mila , daca nu mi’ar fi atat de scarba.
Dureros.Noi,ca societate și mentalitate,nu ne mai facem bine.Pentru note să o bați??Pai daca face altceva mai grav,ce faci?O omori?
Eu cred ca persoana care s-a dat doctor si care a postat ce a postat, nu este decat un pervers/perversa amatoare de spanking si BDMS , iar dl Vasilescu mai ales si voi toti cei care ati postat pe asa zisul subiect, nu ati facut altceva decat sa intrati in jocul pervers propus de o persoana perversa !
Persoane extrem de periculoase.
PROASTO. DACA MAI BATI COPII. TE BAT EU PESTE CUR CU CUREAUA.
0
Am un exemplu din familie . Matusa mea isi „masa ” fiica cu 10 PALME la fundul gol cand venea acasa cu o nota sub 5 . Nu o punea la munci casnice ii lasa TOT timpul din lume SA INVETE ! NU cerea 10 pe linie la TOATE materiile . Singura EI pretenție sa nu vadă 4 in carnetul de note . Cerea prea MULT ??? NU cred .
Mai ” derapa ” de 2-3 ori pe trimestru Adina si venea cu o minunăție de 4 in carnet il arata cu ” mândrie ” mamei mergeau in camera fetei isi dădea jos pantalonii si chilotii se aseza pe burta si primea RATIA părintească de 10 PALME la fund . Se pare ca micile ” masaje ” au dat rezultate !! Adina azi are 24 de ani este
Arhitect Naval la o firma mare din Olanda … are o relație NORMALA cu mama ei … isi vorbesc iar ea consideră acele ” masaje ” la fundul gol Alinturi Parintesti
Cu toata certitudinea, nu este femeie, e bărbat cu fetish-uri BDSM, ca mulți dintre cei care comentează la această postare. Nu e necesar să fii psiholog ca să detectezi că sunt fantezii.