Halucinant

Urata poveste. Si inteleg poate experimentul cu mutatul in balarii la munte dar sa cari copiii dupa tine acolo este oribil.

Am o mare admiratie pentru Vali, ca are cojones sa se ia de toti nebunii astia, chiar si cu riscurile de rigoare. Si o eterna scarba pentru aia care dau cu mucii in fasole si apoi vin cu avocatii, daca le arati ca pute. Dar asa e filmu’ mai facem niste afisari, mai facem niste reclama, ca reclama e buna si cand e negativa, nu?

Cat priveste fuga in natura …

Noi, ca generatie traita la etaju xyz avem o chestie cu natura. Cu satu’, cu padurea. E OK si normal, ca am copilarit intre blocuri. Dar e o diferenta intre un sat si un adapost la dracu’ in craci.

Stiti probabil ca noi locuim intr-o padure. Este zona protejata ecologic, traiesc intr-o zona prin care mai trece un urs negru, am vulpi langa casa, mai un coiot, de caprioare nu mai zic, ca-s satula de ele. La fel de ratoni, oposumi si vulturi din aia cu cap alb. Nu poti folosi nimic pentru iarba, ca muti lacurile, totul e cu reguli si protectie.

Viata in padure NU este usoara, oricat se vede in clipuri si oricat de faina este vara in zone dn astea. Iernile sunt grele, chiar daca te bucuri de zapada (drept e ca uneori te saturi). Si asta o spun avand toate dotarile vietii de oras. Avem curent de la „stat”, in rest ale noastre: un tanc urias de GPL, fosa septica (si aia supra-dimensionata), generator etc. Trebuie sa ai ceva miscat complet miscat intre urechi sa te duci in completa pustietate, fara sa ai un minim de conditii decente. Pana si ai nostri de la sat aveau cate un salas din asta, dar stateau acolo cateva zile in timpul verii, nu toata viata.

Cel mai important, daca te muti la sat, este COMUNITATEA. Ai nevoie de ajutor. Ca, la -20 de grade, cand mi-a picat curentul si barbata-miu era la lucru de noapte, bine a fost ca s-a infintat vecinu’ sa ma ajute sa pornesc generatorul (care tine calda casa). Sa ai totusi cu cine sa schimbi o vorba (si nu doar cu barbata-tu).

Pentru copii, viata in natura este senzationala. Da, este aer curat, sunt lacuri in care se scalda, e padurea prin care se plimba, este atat de frumos si de liniste, ca iti vine uneori sa plangi. Dar e important sa aiba prieteni. Sa aiba colegi. Sa se joace in natura asta superba cu altii, nu doar in familie. Sa mearga la o scoala ca toti oamenii normali. Drept e ca scoala e la 10km distanta, deci freci masina o tura, dar sunt acolo intre cateva sute de copii. Si le oferi o viata ca la „pensiune”, dar fara singuratatea izolarii.

Mie aici mi se rupe firu’. Am destui prieteni care s-au mutat la „taranoaia”, chiar si cu copii, si este OK. Chiar daca scolile nu sunt spectaculoase, daca pui un pic de efort extra, vor invata bine. Conduci masina o idee mai mult, dar si asta se rezolva, ca e plina lumea de masini.

Dar sa te duci la dracu’ in praznic de nebun, asta este complet aiuristic. Sa traiesti ca un animal, fara ce iti este necesar, doar asa ca esti „off grid” … Eu nu as sta in cotetul ala al lor 2 ore si chiar nu sunt om cu pretentii.

Pacat de sufletele alea chinuite. Pacat de o viata pierduta aiurea, de copil atat de nefericit.

Tulburător și îngrozitor!
Când am terminat vizionarea, până unde am putut eu să suport, m-am dus la Mișu, care dormea adânc, l-am luat în brațe, și am stat așa vreo trei minute, cu fața îngropată în blănița lui, ca să-mi revin la realitate.
Ei, revenită la realitate, eu cred așa:
– capul familiei ăleia e un psihopat delirant care ar trebui închis la balamuc. Ieri ar trebui închis!
– Haihuii n-ar trebui să aibă nicio șansă de scăpare, în fața unui Judecător întreg la minte.
– Zoso e prea implicat afectiv când prezintă faptele, în felul ăsta le minimalizează, nu le conservă la adevărata lor valoare dramatică.
– Lumea e plină de din ăștia. Psihopați netratați, nedescoperiți. Criminali morali. „Eroul” poveștii ăsteia a băgat în pământ o femeie și o fetiță, fără să le atingă cu un deget. Pe prima a lăsat-o să moară, pe cealaltă a împins-o la moarte. Grea problemă pentru avocatul care l-ar scoate drept nebun!

Da, nu mă omor după Zoso, spre absolut deloc, dar aici e doar mesagerul unor informații.