Încă mă mai uimește când văd oameni care nu vorbesc altă limbă în afară de cea a țării în care s-au născut. Și văd, fraților, mă intersectez cu o mulțime în drumurile mele. Efectiv rămân cu gura căscată când ajung în fața unui om care nu poate purta o conversație în engleză.
Și nu o conversație pe tema puterii vindecătoare a gândului sau alegații fine despre relativitatea timpului, că p-astea n-aș fi nici eu în stare să le susțin, vorbim despre lucruri uzuale.
Hai să vă povestesc ceva ce nu cred c-am mai zis vreodată pe aici. Primul meu job a fost la Pizza Hut. M-am angajat ospătar acolo când eram în facultate pentru că, evident, nu-mi ajungeau banii pe care-i primeam de acasă.
La ora aia nu vorbeam nicio boabă de engleză. Nimic, nada, zero absolut. Știam doar așa câteva cuvinte separate, dar pe care nu eram în stare să le leg în propoziții și fraze. Poate cel mult să întreb un „how old are you?”, dar cam asta era tot.
În Bucureștiul anului ’94, Pizza Hut era singurul loc în care puteai merge, în afară de restaurantele clasice. Singurul! Nu apăruse încă nici măcar McDonalds. Prin urmare veneau extrem de mulți străini, cred că veneau mai mulți decât români, pentru că nu era un loc deloc ieftin pentru puterea noastră de cumpărare.
Mi s-a făcut rușine de mine însumi, fraților. Când am văzut că nu pot să iau o comandă în limba engleză, de conversații nici nu mai discutăm, m-am simțit extrem de prost. Prin urmare am făcut singurul lucru care trebuia făcut: m-am apucat să învăț engleză.
A mers greu, extrem de greu, plus că n-am nici ureche muzicală, sunt complet afon. Iar eu am o teorie, verificată și răsverificată de multe ori, teorie conform căreia oamenii cu ureche muzicală învață mult mai ușor limbile străine. Serios, faceți și voi acest experiment: întrebați oamenii care au predilecție pentru limbi străine dacă au ureche muzicală. O să constatați că răspunsul este întotdeauna „da”.
Eu n-am ureche, în schimb am voință. Și-am ajuns să vorbesc cât să pot susține o conversație pe teme simple cu oricine. Vorbesc prost, după ureche, cu accent de uniunea sovietică, n-am treabă cu gramatica, încurc timpurile verbelor și fac dezacorduri. Dar toate astea mă lasă rece atâta vreme cât este atins unicul meu țel: interlocutorul înțelege ce-am vrut să-i transmit. În felul ăsta știu că n-o să mor de foame în orice colț al lumii m-aș duce.
De-aia nu-mi vine să cred când întâlnesc, în anul 2023, oameni care nu sunt în stare să răspundă la întrebări simple în engleză. Și nu mă refer la generația părinților noștri, vorbesc despre oameni relativ tineri, sub 40 de ani, care nu știu niciun cuvânt în altă limbă în afară de cea nativă.
Nu vreau să fiu rău, dar părerea mea, strict personală, este că oamenii ăștia trăiesc având un real handicap. Cel puțin față de cei din jurul lor care vorbesc engleză.
mi-a plăcut aia cu „how old are you?”, asta arată că erai responsabil de mic…
în altă ordine de idei, dacă mai multă lume ar vorbi (și) altceva, litoralul nostru ar muri în chinurile inaniției!
Comentariu beton!75
Total de acord , eu am avut trei ,,fix-uri ” cu fiica mea : studii superioare , limbi straine ( vorbeste trei : germana , spaniola si engleza cam ca tine ) si permis de conducere . Poate am eu idei putine si fixe dar imi par extrem de necesare in ziua de azi .
Comentariu beton!47
Scuzati domn’ Costica , s-a vrut a fi un coment dar atata s-a putut . 😃
Comentariu beton!15
@Jame, nu înțeleg, că aici e tarla publică, nu e pă persoană fizică;
cît despre fixuri, eu am unul singur în ceea ce-o privește pe fie-mea: să fie fericită!
orice va însemna asta…
Comentariu beton!28
Eeei, daca ma iau singura la puricat si asta mi-am dorit pentru ea si sa se vada si cei sapte ani de acasa . Dar sa stiti ca toate aceste fixuri ale mele i-au adus fericirea si implinirea iar acum imi multumeste . Dar multumirea mea cea mai mare este ca am crescut un OM .🙂
„Habla ingles?”
„‘ai de plm, lasă-mă vere, că n-am, ‘r-ați ai draq de săraki!”
Eu n-am umblat mult, însă am fost prin zone unde nu vorbesc engleză (sau nu vor). Am pățit-o prin Germania și prin Grecia continentală.
Deși engleza a cam devenit limbă universală.
Comentariu beton!30
Ma pregatesc sa ma duc la Hamburg, via Dortmund si Koln. N-am gasit in orasele astea nici un tur ghidat in engleza, cu barca tot asa, numa-n germana, regret ca n-am invatat-o si pe asta.
Comentariu beton!11
Engleza C1, Italiana B2, franceza ma descurc sa cer o pâine. Dar stau in Austria de 7 ani, am colegi care nu vorbesc o boaba engleza, iar eu invat in continuare prezentarile pe dinafara si vorbesc germana cu mainile. De 7 ani. Cursuri de trei ori pe saptamana. Asa cum nu intra la mine germana, probabil sunt unii pentru care nu intra nimic…
Comentariu beton!62
Francezii? Cei mai comunisti oameni din Europa. Doar la Paris s-au pus bazele. Bine ei își zic socialiști dar noi știm diferența.
Francezii? Care franțuzesc orice cuvânt în englezã? Începând cu mișel jacson și culminând cu ordinateur? ( Computer adicãtelea ).
Comentariu beton!40
@Catalin: exact, plus multe altele: souris (mouse), clavier (tastatura), logiciel (software), rançongiciel (ransomware), etc.
Comentariu beton!11
Hai, că vă dau eu exempkuvde un american care mi-a spus plin de emfază: avem noi o vorbă in America… „voilá”.
Ar mai fi : bouquet, por les connoisseurs, etiquette, noblesse
Noi consideram ca au un handicap.
Ei considera ca fac parte dintr-o (fosta) putere coloniala si jumate din lume li se asterne la picioare. Asa sunt francezii, spaniolii, italienii (culmea latinii par sa creada ca lumea se invarte in jurul lor).
Nemtii s-au desteptat si au ajuns la concluzia ca nu are sens sa ramana in nationalistul lor lingvistic (impreuna cu scandinavii si tarile de jos). Asa ca la astia nu ai problema asta.
Pe de alta parte latinii sunt mai saraci. Nu calatoresc atat si mai degraba turistii vin la ei. Deci…they don’t give a shit.
Germanicii, au bani, circula, viziteaza, cuceresc lumea (economic). Asa ca pt ei e OK si necesara sa vorbeasca alta limba in afara de cea materna
Comentariu beton!28
Nu stiu în ce zone din Germania zici ca nu au problema asta, dar eu zilnic întâlnesc persoane ce nu vorbesc limba engleza…in instituții, cabinete medicale(asistente, recepționere tinere), prin parc când ma plimb cu câinele etc.
Comentariu beton!27
Nu stiu sau nu vor?
Eu sunt in continuare surprinsa sa vad ca marea majoritate a olandezilor vorbesc si germana si engleza, deci trei limbi. Si multi chiar si franceza. Asa, inclusiv la oameni random, cu care am intrat in vorba pe strada. Mare lucru. Am inteles ca se pune mare accent pe asta in scolile lor. Din cate am inteles de la ei
Comentariu beton!27
adevaru e ca intre olandeza si germana e si mare diferenta. zici mai des HHHH
germanii si engleza. Am ras.
Comentariu beton!12
@animaloo, te inteleg ca razi 🙂 Limba neerlandeza este, intr-adevar, germanica, insa duci in derizoriu asta, ca si cum ar fi aceleasi limbi, nu este nevoie sa mai inveti engleza si germana daca stii neerlandeza, ca na, e mai lut decat usor. Serios?! Cand ma gandesc ca olandezii vorbesc neerlandeza, germana, engleza si, chiar multi, si franceza, nu-mi mai vine sa rad deloc. Bravo sistemului lor de invatamant! Si o vorbesc foarte bine, oameni de pe strada, care NU lucreaza in Anglia, si Germania, cum i-am lua in calcul pe romanii care vorbesc italiana si spaniola. Este cu totul alta mancare de peste la ei, mie nu-mi vine deloc sa rad 🙁
Comentariu beton!17
@IoanaS, ai dreptate. Atat olandezii cat si belgienii din partea flamanda pun mare accent pe limbile straine. Eu ca locuitor in partea flamanda, pot confirma. Copiii fac franceza din clasa a 5a si de la liceu (care incepe in clasa a 7a aici) pot sa invete si alte limbi straine: engleza, germana, spaniola dar aici inca nu conosc inca detaliile. Fii-miu trece abia in a 5a🤷♀️
Ce mi se pare insa normal si corect este ca, daca ai ales sa te stabilesti in alta tara, sa inveti limba tarii de adoptie. Acum nu trebuie sa stii limba la perfectie dar daca oamenii vad ca iti dai silinta sunt mai amabili si te si ajuta mai mult. Daca vad ca nu vrei sa inveti limba, devin xenofobi.
Comentariu beton!22
M-au sus este un comentariu unde spune că persoana respectiva în vizita fiind n-a găsit nici un „tur în engleză „. Deci…
@ Berica, poate in orașele mai mari. Am fost prin Saxonia inferioară și am avut surpriza ca nici tineretul să nu vorbească engleză. În Norvegia până si ăl de 80+ conversează in engleză. Cine nu o face e din timiditatea de a nu greși, dar indicații pe stradă imposibil să nu primești. Din această cauză îmi e si lene să învăț norvegiana 😁
Să fur startul la comentarii 🤣🤣🤣
Mă mir că zici de engleză, că nu vorbeai atunci, fiindcă generația noastră începea limbi străine de la clasa a 2a sau a 3a.In tot cazul, engleza mi-a fost prima la școală,apoi franceza,dar franceza mi-a fost la suflet de la „frere Jacques” ,la grădiniță.Iar engleză am făcut și la serviciu,la marea firmă din 3 litere,de la începător la avansat,nu mi-am luat diploma fiindcă nășteam al doilea copil atunci.In concluzie,și mie mi se pare ciudat să văd oameni tineri care nu știu engleză.
PS.fata mea mică a apucat școală online destulă de la cea mare,ne-a fost greu să o dezvățăm de engleză, că n-o ținea altfel la grădiniță, iar Dr de familie mi-a spus că și copiii cu autism învață engleză mai repede decât ceilalți.
Comentariu beton!23
@Monica1: nu-ș ce vârstă ai, da’ io am început franceza-n clasa a cincea și engleza într-a șasea.
Comentariu beton!37
@John Temple, aproape 52.
@Monica1: ș-atunci cum ai început tu limbile străine-n clasa a doua sau a treia? 🤔
Dar unde ai studiat de ai început așa devreme cu limbile străine?
Eu am fost numai la școli considerate pe vremea aia de elită (aparțineam de ele, nu eram eu vreo lumină a inteligenței) iar limbile străine începeau în clasa a cincea. Nu știu cum se făcea repartizarea pe grupe dar unii nimereau la engleză, alții la franceză și cei mai ghinioniști la germană, cum a fost și cazul meu – la liceele astea nu se făcea rusă, numai la industriale și unele școli de cartier. Dintr-a cincea până în clasa a opta (’86-’90) am studiat numai germană și n-am putut alege altceva deși aș fi vrut engleză sau franceză. În clasa a șasea am făcut și latină.
Comentariu beton!19
@MikaH: io aș fi vrut să fac germană, dar făceau doar cei de la secția maghiară. Am început cu franceza în clasa a cincea și engleza în clasa a șasea. Am urât franceza din prima zi. De aceea știu doar câteva cuvinte în franceză.
Engleza, în schimb, mi-o plăcut și-mi place maxim.
După mintea mea aș obliga toată planeta să știe engleză. Și germană, numa’ ca să crape ficații-n francezi și limba lor afurisită.
🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣
Comentariu beton!27
Nici io n-am prins limbi străine înainte de clasa a 5-a. Nu știu unde ai învățat tu de ai facut din clasa a 2-a.
Eu ma uit trist la fetele mele care fac engleză din grădiniță, iar in clasa a 4-a nu înțeleg si nici nu pot vorbi. Dupa 6 ani…ok, n-au ureche muzicală, însă nici școală nu se face si desi au avut profesori tineri, nu au știu sa le insufle dragul de limbă sau sa le arate nevoia.
Aceeași vârsta cu a Monicăi, germana inceputa din clasa a doua. Intr-un oraș destul de mic, școală de cartier muncitoresc. Că nu s-a prins neam de mine limba asta…e alta poveste.
In clasa a cincea a apărut franceza. Din fericire a fost dragoste la prima vedere.
Comentariu beton!24
Eu am facut scoala generala intr-o comuna din Neamt, am inceput clasa I in 1990 si am facut franceza din clasa a doua, engleza din clasa a VI-a si am continuat in liceu cu engleza (de ales dintre franceza, engleza si germana) si apoi in facultate. Am invatat putina spaniola de la seriale TV si plecat prin vacante 😅, asa ca inteleg 80% si vorbesc cam 40%. Italiana dupa ureche ( muzicala, aici are dreptate Mihai, chiar pare adevarat).
Mi-a prins extrem de bine totul, acum lucrez la un consiliu local din UK si interactionez cu toate natiile. Jur ca m-au ales astia din 20 de candidati pt ca eram singura care parleste putin si in alte limbi.
Asa ca as sfatui toti parintii sa insiste cu limbile straine, e un must have in era noastra.
Comentariu beton!45
Si eu am facut engleza dintr-a 2-a și franceză dintr-a 6-a. Am mers la școală in 91, in Pitești.
@John,am făcut câte 4 ani la școli diferite, până la 18 ani, după clasa a 4a am plecat la altă școală fiindcă nu mai aveau clase de gimnaziu,ci numai de liceu;4 ani primari,4 gimnaziu,4 liceu la zi.Sora mea ,mai mică cu 2 ani la școală a făcut așa, engleză franceză din a 5a și a 6a.In tot cazul,îmi place engleza atât de tare încât vorbesc cu fi-mea cea mare când vrem să nu ne înțeleagă ceilalți din casă.🤣
John , si eu tot din clasa a doua cu germana si din clasa a cincea franceza ( in noiembrie fac 56 ) , asa a fost o vreme . Sora mea , cu noua ani mai mica a inceput din clasa a cincea .
Comentariu beton!11
Damn, atunci vă invidiez, post-școlar. 🤭
Si eu am inceput la scoala din clasa a doua limba franceza, si din a cincea limba engleza. Am 35 de ani si am invatat la o scoala de cartier din Baia Mare.
Spre surprinderea mea, credeam ca asa se intampla peste tot, dar vad ca nu…Cand am inceput engleza, deja puteam conversa, asta datorita vizionarii filmelor subtitrate care rulau la noi la tv. Pe mine m-a ajutat asta foarte mult.
Comentariu beton!16
asa este, in a doua incepea prima limba straina si in a cincea a doua. Am 53 de ani si nu am mai auzit de nimeni ca John sa inceapa in a sasea si a saptea, chiar nu cunosc pe nimeni si sistemul de invatamant era unic pe tara, poate nu-si aminteste bine. Insa nu te mira, Monica1, la multe se facea rusa si franceza, asa ca este foarte posibil ca MV sa nu fi facut engleza in scoala
Comentariu beton!13
Oameni buni, @Monica1 are dreptate, inainte de 90 a existat o perioada cand se incepea prima limba straina in clasa a 2-a iar a 2-a in clasa a 5-a. Nu mai stiu exact anii, am gugalit si nu am gasit intervalele de timp in clar (nu m-oi fi priceput eu sa definesc bine cautarea) dar pe un forum de pe Softpedia am gasit multe comentarii despre limbile studiate. Cea mai veche perioada pomenita acolo: „clasa a ll a – franceza –1972 clasa a V a – rusa – 1975” Va las link-ul mai jos: https://forum.softpedia.com/topic/1114910-ce-limbi-straine-se-invaau-inainte-de-comunism-i-in-perioada-comunista/
@IoanaS: io-s oleacă mai tânăr. Olecuță.
Am inceput scoala in ’78 si am facut asa: rusa V-XII, franceza VI-XII, latina intr-a VIII-a.
@Ioana S, în 1978 s-a emis o nouă lege a învățământului pe care am prins-o și eu când am început clasa întâi în 82 (Iași). Acolo zicea că în gimnaziu și liceu se fac obligatoriu 2 limbi străine, la alegere. Eu am făcut numai una și n-am nicio explicație pentru asta, idem frate-miu care e cu 2 ani ani mare (Liceul Sadoveanu, azi Colegiul Național). Legea din 68 a fost ceva de genul, faceți ceva ca să fie bine și frumos pentru tot poporul muncitor :))) este probabil ce ați prins voi.
@John, ce bine era dacă se prindea de mine germana studiată 8 ani :))) Dar nu. Urechea mea nu are nicio afinitate pentru limbi germanice, îmi intră blue screen când se adună atâtea consoane la un loc. În schimb cele de sorginte latină și engleza sunt cântecel de îngerași.
@John, @MikaH si @OanaS, si eu care am 59 am început germana in clasa a-2-a, și engleza in clasa a-5-a. Depindea foarte mult de școala respectiva. Nu mai fiți atât de vehemenți in afirmații.
@John Temple, mi-am dat seama, intre timp, din comentariile altora, ca, fiind mai tanar decat mine, ai prins alte alta organizare a scolii. Mea culpa! 🤗
Mama a fost profa de franceza, si preda o vreme din clasa a doua, dar inainte sa ajung eu la scoala, deci prin anii 70. Eu am inceput clasa I in 1980 si la scoala am facut franceza dintr-a cincea si engleza dintr-a sasea. Bine, in particular acasa mama m-a bagat pe franceza dintr-a doua, si tin minte cartile, erau foarte frumoase, aratau mult mai bine decat cele de-a cincea. Mi-a prins bine engleza din gimnaziu, aveam un profesor sever si am tocit la verbe neregulate la loc comanda, da pe alea chiar n-ai cum sa le inveti altfel. Dupa aia in liceu si de la TV am mai dezvoltat vocabularul, si cand am intrat la rezidentiat pe alergologie nu prea aveai ce sa studiezi in romana, asa ca am invatat de nevoie si terminologia in engleza. Mi s-a intamplat in excursii sa vorbesc mai corect decat ghizii italieni de ex, dar de accent n-am scapat, rusesc, cum zice Mihai.
Ciudat ce citesc pe aici, a propos de virsta de incepere a limbilor straine. Eu am acum 53 de ani, deci am inceput scoala „generala” cum era pe atunci, in anul 1976(parca). Doamne, are dreptate fii meu cind zice ca-s vintage. In fine. Am inceput cu franceza in clasa a doua si intr-a cincea a intrat la rind germana. Intre timp, am invatat acasa engleza, ca aia imi placea mie(dupa ureche). La liceu ar fi trebuit sa merg mai departe tot in ordinea asta engleza/germana, dar am avut parte de profi si, mai ales director (in vremea comunismului) superdestepti si am cerut sa fac engleza limba intii si franceza limba a doua. M-au testat si m-au acceptat, asa se face ca am scapat cu intensa bucurie de germana, care e o limba prea latrata pentru urechea mea iubitoare de frumos :). Copilul meu, acum clasa a opta, deci intrat in sistemul scolaresc zeci de ani mai tirziu, engleza de la gradinita(optional), apoi engleza in clasa a doua si franceza in clasa a cincea. Cu engleza 7 ani in particular ca, na, certificatele Cambridge nu se iau neaparat cu cunostintele din scoala primara+gimnaziala, oricit de misto e profa de la scoala(si e). Ma mir sa aud ca au fost generatii intregi, dupa mine, care au inceput limbile straine in clasa a cincea 🙁
Mai copii, eu am inceput clasa I in 1968. Prima limba, franceza, intr-a V-a. A doua, germana, un an mai tarziu. Cei care au intrat in clasa I in 1972 au fost prima promotie care a inceput prima limba straina in clasa a doua si a doua limba straina intr-a cincea. Iar eu am predat franceza in România, începând cu clasa pregătitoare.
Comentariu beton!13
Eu am început școala în 89, într-un oraș mic, prima limbă străină franceza în clasa a doua (dacă nu punem la socoteală că, de fapt, am crescut cu ea în casă), iar apoi engleza din clasa a șasea.
Și mie mi s-a părut ciudat că a zis Mihai că a ajuns la facultate fără să știe engleză că până la liceu cam toată lumea făcea chiar dacă unii la nivel avansat, alții începător, în funcție de clasa în care au început. Adică de făcut se făcea, era în orar la toate clasele, cel puțin teoretic, dar poate nu toată lumea a și învățat sau a avut profesori care să se țină de treabă. Foarte bine nu știam nici eu, abia prin clasa a 12-a a început să se prindă de mine mai mult, mai ales că am dat bacul din ea.
@JT, are dreptate @Monica1, si eu am facut engleza din clasa a 2-a, germana din clasa a 5-a, germana nu sa prins deloc de mine, pentru mine a fost imposibil de invatat, la fel cum si limba bastinasilor de aici.
Io am vreo 2-3 ani mai mult decat @Monica1 deci era in organigrama scolara de mai demult.
Si eu tot 52, inceput „oficial” engleza intr-a doua, si franceza in a 5a. Spun oficial pt ca neoficial, draga de mama mea mi-a luat o profesoara de engleza de la 6 ani si apoi, de pe la 8 si de franceza. Dumnezeu sa o odihneasca pe draga de mama, dar a avut viziune in ceea ce ma priveste si s-a tinut cu dintii sa invat limbi straine, si ce bine mi-au prins. Ce dor imi este de tine, mama!
@John Temple: Boss, depinde unde faceai scoala, ce profi de limbi straine erau in acea scoala, etc. (asta inainte de ’89, ca dupa aia cam peste tot s-a facut o limba straina din clasa a II-a sau chiar mai devreme).
De exemplu, eu am inceput in clasa a II-a (la o scoala de țară, prin ’78) dar cand am ajuns la liceu (unul bun din orasul Iași), aproape toti colegii mei (care facusera generala chiar in acel liceu) incepusera intr-a V-a (engleza) si intr-a VI-a (franceza).
Pe vremea lui Ceausescu se incepea cu limbile straine din clasa a doua. Si eu am invatat engleza din a doua si franceza din a 5a sau a 6a. Altii invatau franceza sau rusa din a doua. depindea de clasa si cred ca si scoala.
@JT, eu am început prima lb străină, franceza, in clasa 2, engleza in 5. Din motive de întrat la liceu am făcut rusă, (in locul englezei) pe care am urât-o din străfundurile ființei mele (am regretat mai apoi cand am întâlnit pe focoasa Margarita, care nu putea spune decât „da, spasiba”. Dacă mă îmbăt inteleg și rusa, iar franceza o graseez😜
@John Temple cred că am intrat în clasa I prin 1976 sau 1977. Aveam vecini de etaj doi frați care erau în clasa II respectiv III şi deja din clasa II învățau franceza. Eu n-am avut bafta asta, s-a schimbat programa şi a trebuit să aştept clasa V să încep cu engleza şi apoi franceza. Engleza era hm, pasabilă, am reînvățat-o făcându-mi dinții pe DR-DOS şi Windows. Franceza era parfum pentru mine. Germana nu ştiu cum am învățat-o. Cum se decidea ce limbi se învață în cutare clasā zic că dădeau cu zarul în cancelării, la intrarea în clasele V plecau şi veneau alți colegi din clasele alăturate.
Uite de asta îmi place mie in Italia, toți vorbesc română. In rest, cu engleza pe aici am avut cel mai puțin succes, nici in Ungaria nu m-a ajutat prea mult (culmea, si acolo tot cu româna am scos-o la capăt). Prin Japonia am înțeles că nu prea se știe engleză, n-am ajuns încă, dar ma bazez pe română și acolo când voi ajunge.
Comentariu beton!38
Exemplu : Italia, San Remo, acum vreo câțiva ani.
Mergeam spre ceva și cum nu mă prea descurcam eu p’acolo zic să întreb pe cineva. Pe stradă cam pustiu așa că intru în primul magazin. Primul șoc : eram într-un magazin de stofe, cu vic-uri (cred că așa le zice la sulurile acelea mari din diferite materiale), nu credeam că mai există astfel de magazine. Pe scară un tip ce aranja marfa pe raftul cel mai de sus. Întreb frumos în engleză, rar și tare, ca să fiu înțeles. La care vine răspunsul ăluia în limba italiană : de ce nu vorbim în limba italiană? E o limbă atât de frumoasă.
M-am enervat instant, m-am întors pe călcâie 180 de grade și am ieșit furios din magazin.
Olanda e singura țară din Europa în care timp de 7 zile nu am întâlnit pe nimeni care să nu vorbească limba engleză. Majoritatea mai bine ca mine. Și eu chiar o vorbesc binișor (vă miră că am o părere așa bună despre mine ? 😜).
Comentariu beton!15
Interviu la angajare.
– Vorbiți limba engleză?
– Fluent.
– Cum traduceți ” onion rings „?
– Te sună ceapa.
Comentariu beton!41
În 2004 am ajuns în Italia cu o bursa Erasmus la Universitatea din Torino, ne alegem cursurile și la intrebarea noastră ( eram 5 studenți romani) dacă ne-ar putea preda unele cursuri în engleză madam prof universitar: ma siamo in Italia, parliamo italiano(= suntem în Italia, vorbim italiana) , bine noi în o luna am ajuns sa vorbim destul de bine italiană ( am făcut un curs de limba pentru straini).
Îmi amintesc ca era o zi de sărbătoare națională ( ca tot e azi „festa della Republica „, ziua Italiei) și am ajutat niște americani cu niște indicații, după ce i-am ajutat ne-au mulțumit vreo 5 minute, ne-au mărturisit ca incercasera vreo ora sa ceara indicații în engleză și nu au reușit.
Povesteam acum ceva timp despre domnul sot ca vorbeste vreo 7 limbi straine, ca poate fi un interpret / translator desavarsit. Ei bine, e si un muzician bun. Specializat in orga clasica (unde nu mai poate canta la nivel din cauza unui accident la mână), poate canta si la pian, fluier, tobe, chitara. Dar acum singurul instrument pe care il foloseste cu regularitate este saxofonul. Canta intr-o fanfara.
Deci da, ai ureche muzicala, esti bun si la limbi straine.
Ach, uitasem, a invatat sa cante la saxofon in 3 luni.
Comentariu beton!34
Deci tu vrei sa cânți dumnezeieste ca baietii aia😁. Am trimis filmuletul domnului sot. Mi se pare demențial👌
Cu acordeonu’ /pianu’ de pept se descurca vecina, iar o fosta colega de a mea da concerte cu regularitate. Si intradevar bagi un Barbu Lautaru dar scoti si de un concert bun de cantat la opera din Viena. E un instrument popular aici la belgieni si usor de invatat.
Iar domnul sot zice: incearca si vei vedea ce iese🙂. Sau e vorba mea? 🤔😉
uitați o întrebare pentru domnul soț, dacă nu e cu bănat: aș vrea să învăț un instrument și nu știu ce? m-ar tenta un „pian dă pept”, că-mi place (fostul) Taraf deo Clejani (da’ mă dor șelele), la chitară n-o să pot face ever ce face Jeff Beck, iar vioara nu cred că se împacă bine cu cervicala și început de artroză…
mulțumesc
@Costicam, asta-i una dificila. Nu de alta dar nu e cunoscator fin/ fan al Clejanilor🤣. Aici iti recomand eu un țambal. Cred ca o sa te descurci minunat😁
nu, mulțumesc; poate nu am fost explicit; asta explică mai bine ce caut:
https://m.youtube.com/watch?v=Lm3lCA0oNOk
ori cu țambalul… sau nu știu eu;
cu acordeonul bagi și o lăutărească, dar și un Piazzolla
În zona de nord a Bavariei (mai sus de Nürnberg, cum ar veni) aproape își făceau un titlu de glorie că nu vorbesc engleză. Mai naționaliști decât acolo nu cred să existe, excepțiile erau puține.
Am învățat noi germana (și-o să învățăm tot restul vieții), dar pentru turiști trebuie să fie greu, nu mai vorbesc de imigranții aflați la început.
În Hamburg, altă viață. Cred că numai la job-urile unde prestezi aproape exclusiv muncă fizică nu se cere ȘI engleză.
Comentariu beton!13
De la Stuttgart pana la Munchen, daca nu e zona turistica, greu găsești pe cineva care sa vorbească Engleza. Tot în Zona asta accentul pe învațarea limbii engleze în școală tinde spre 0.
Ce sa vorbesc despre colegii mei de lucru nemți, care dacă îs in meeting-uri is 5 nemți și 1 roman o dau pe Germana. Mail-urile îs default în germana, dupa vreo 2 schimburi de mailuri în care le zic ca nu vorbesc germana, încep sa scrie în engleza. Dacă e un neamț ce îți trimite by default pt prima data mail în engleza, nu e Neamț 😂
Comentariu beton!11
Daaaa, a fost fii-miu cu o bursa Erasmus la o clinica din zonă. A zis ca efectiv când intra in magazine și vorbea în engleza nici nu-l băgau în seama. Noroc ca știa cat de cât limba germana să nu moara de foame. S-a dus la el în vizita celalalt baiat și era foarte revoltat ca intra în magazin și când cerea ceva în engleza îl ignorau. Pur și simplu se făceau ca nu aud. I s-a intamplat sa se intoarca vanzatoarea cu spatele. Îmi spunea cel mic ca i-a spus un medic german ca atâta timp cât germana este limba de circulație internațională cine vine la ei sa facă bine sa o vorbească.
În schimb îmi spunea ca la Berlin a auzit în jur toate limbile pământului, germana destul de rar.
@Greta zona aia e Franken, sau Franconia cum zice restul lumii. Chiar şi nemții mai puțin şcoliți ştiu engleza dar evită s-o folosească ba chiar ascund că o ştiu. Sunt exact la fel ca italienii de care se pomenea mai sus, genul italiana e o limbă aşa frumoasă, sau suntem în Italia, parlim italiana. Densitatea de imigranți e mare şi nemții nu sunt dispuşi să te ajute cu engleza în Vaterland. Ai venit să stai la ei, învață germana, ei nu sunt dispuşi să audă la ei acasă toate limbile. Fenomenul nu e singular, e şi în Franța şi mai ales în Spania. Hamburg e port de răsunet mondial.
Ca fapt divers, lângă gara centrală din Nürnberg e o şcoală de limbi străine. Nu mi-a venit a crede cât de aglomerată era, frecventată inclusiv de tineri cu aspect dubios de boschetari sau pe acolo.
M-ai descris pe mie, doar ca la mine a fost Mc în ’97. În echipa cu care făceam pregătirea, erau cinci ucrainieni care urmau sa deschidă restaurante la Kiev și Odessa. Trei dintre ei erau proaspeți profesori de engleză. Au fost cei mai buni dascăli pe care i-am avut la o limbă străină.
De ce sunt mulți care nu învață o limbă străină? Pe lângă ceea ce ai spus tu, adică lipsa de voință (asta presupune muncă, o chestie de care se fuge în general), cred că este și mult dezinteres (asta presupune ceva empatie).
PS Am mai avut noroc, pe lângă voință și de faptul că fosta și actuala soție, sunt fiecare poliglotă. (sună ciudat această ultimă frază 🤣)
@Cristi,sună într-un mare fel asta cu soțiile poliglote! 😁 Întrebarea e: ai rămas cu ceva de pe urma acestor căsnicii? Lingvistic vorbind (cum sună asta?!), evident!
Comentariu beton!13
Am avut același șoc prin anii 2000, când îmi terminam cele școli înalte. Trebuia să dăm și atestat de limbă străină. Și cei mai mulți dintre colegi erau super stresați, bună parte l-au și picat. Vorbim de oameni de 23-25 de ani, care au prins Cartoon Network nedublat în română 🙃 L-am luat cu 26 de puncte din 30, am primit mai multe felicitări atunci decât când mi-am luat licența.
În altă ordine de idei, bădie Mihai, tu te miri de cetățeni care nu pot/vor să vorbească o limbă străină. Eu mi-s grammar nazi de când tata m-a făcut, eu am boală pe cei care în limba maternă nu pot duce o conversație. De scris nici nu mai vorbesc…
Comentariu beton!19
Cred că doar anumite scoli începeau studiul limbilor străine în ciclul primar.restu in clasele 5 și 6
’92… 1 oră de franceză/săptămână în clasa I. Dintr-a doua, câte 3, iar dintr-a cincea câte 5. Engleză câte 2 ore /săptămână începând cu clasa a șasea, numai că apucasem deja să o învăț de la televizor.
În franceză conjug verbele conform regulilor învățate. În engleza, deși vreo 3 profesori, inclusiv unul vorbitor nativ, s-au străduit să mă învețe regulile, formez timpurile după cum îmi sună în ureche. Pentru că așa le-am auzit la TV. Tot grație televizorului bunghesc nițică germană și mă descurc decent în spaniolă (muchas gracias, Marimar)
E vorba de perioada. Eu am făcut franceza clasa 5, germană in liceu. Varu- meu a inceput a doua limbă intr-a șasea (3 ani mai tânăr decât mine) Aceeași școală. Apoi au început din clasa a 2a. In anii 80 când erau cartele au scos orele de limbi străine din ciclul prima. Economiseau un prof per școală. Copiii mei au început în clasa întâi, dar plăteam orele , statul plătea doar dintr-a doua. Asta era prin 92, 93. Dar de învățat – cartoon network nedublat.
Va dați seama Deutsche Sprache schwere Sprache din clasa a 9 a , 2 ore pe săptămână și teză.
Engleză am învățat în particoler cu o profa ucraineancă, facultate la Kiev, măritată cu un evreu din Reșița. Dădea ore de engleză și lua ore de română până și-a putut echivala facultatea.
In Ungaria la magazine mari mă uitam după vânzătoare asiatice. Cu alea puteam vorbi. Dar asta a fost cu ani în urmă.
Dap, “pe vremea mea” (urasc expresia dar nah, trebuie sa o folosesc) am inceput limbile straine in clasa a patra, limba rusa, evident, iar intr-a cincea am inceput franceza (doua clase ale liceului faceau franceza si a treia clasa engleza) .
Evident fiind din familie de filofrancezi, m-am bucurat atunci ca am nimerit la franceza si pot vorbi destul de cursiv si corect aceasta limba, dar in vremurile de acum mor de ciuda ca nu m-am nimerit la clasa de engleza!
Am multe de zis despre invatarea de catre mine a limbilor straine, chestii chiar amuzante. De exemplu cu rusa. Am facut rusa timp de opt ani si, cam tocilara de felul meu, la terminarea liceului ma cam descurcam (probabil ca totusi stau cam prost la chestia cu urechea muzicala)
Peste vreo douazeci de ani, merg acasa la parinti in vizita si taica-miu imi arata caietele de teza din liceu (tocmai facuse curatenie prin pod). Ma uit si nu-mi vine sa cred: caietul de teza la rusa avea vreo cinci-sase pagini scrise marunt cu viata si opera lui Cehov, totul in limba rusa, evident, si cu doar cu doua-trei corecturi minore cu rosu. Am crezut ca visez, dar era clar, caietul meu de teza, cu numele meu si clasa a XI-a!! Acum mai stiu doar cateva cuvinte uzuale in limba rusa iar la filme, cate se mai dau, pe ici oe colo mai ginesc cate un cuvant sau idee.
Cu franceza a fost mai fain. Din cauza ca mi-a placut, am avut sansa ca acum vreo opt ani cand firma avea un contract cu tari din Africa foste colinii franceze si care specificau ca limba de discutii este franceza, sa fiu “nevoita”sa merg eu acolo cateva saptamani, eu fiind deja o pensionara cu state lungi ca atare, in locul “pustimii” care fremata sa plece in delegatii platite peste hotare dar care nu stiau o boaba franceza ci doar engleza. Unu la zero pentru mine!
Cu engleza insa, lipsa urechii muzicale chiar isi spune cuvantul: am invatat-o dupa facultate mai intai timp de trei ani la cursurile Universitatii Populare, forma de invatamant chiar populara de pe timpul raposatului, cu un profesor pensionar care nu avea nicio treaba cu pronuntia. In rest, gramatica cat cuprinde. Apoi, am citit cat am putut in limba engleza (Jane Eire cam intr-o noapte deducand cuvintele necunoscute, din curiozitate prea mare sa aflu sfarsitul) si mai apoi cursuri de engleza la job, platite de firma. Eu ma dau ca stiu engleza cat sa ma descurc si sa nu mor de foame, dar dupa ce copii mei se hlizeau de engleza mea vorbita cu o familie de irlandezi venita profesional in Romania pe care ii poftise sotul la masa acasa ca nu ne permiteam la restaurant, nu am mai avut curaj sa vorbesc ceea ce e grav cand vrei sa inveti o limba straina fiind foarte util sa vorbesc cu aplomb, chiar daca suna ca dracu’. Senzatia ca pronunt nasol e foarte frustrant acum cand s-a inlocuit francofonia specifica pe vremuri Romaniei cu anglofonia, engleza fiind stiuta acum mai ales din filme, desene animate, reclame, de la copii de gradinita la mai tot omul care se da scolit.
Si ca sa nu va mai pluctisesc, trebuie sa inchei cu experienta linbii germane, cea mai tare!!!
Deci, cu rusa si franceza stiute binisor din liceu, evident ca la colocviul de limba straina din facultate, timp de trei ani, trebuia sa iau numai note de zece, nu? Ei bine, nu! Tatal meu, in strafunduri mare admirator al tehnicii si poporului german, imi zice: daca faci politehnica e musai sa inveti germana, deci te inscrii la limba germana ca limba straina. Eu copil inca ascultator, asa fac! Si in situatia in care colegii mei nu treceau macar pe la seminariile de limba straina si luau zece la examenul de limba constant, eu ma luptam cu carti de limba germana, dictionare tehnice si cuvinte kilometrice ca sa iau un parlit de opt si acela doar pentru ca profa il stia si admira pe fratele lui taica-miu lingvist recunoscut in Iasul meu drag. Dap, si nu numai atat, media pe toti anii de facultate mi-a fost influentata de notele alea si in consecinta si inclinarea balantei spre invers la nota de la proiectul de diploma! Fmm de germana, care de alftel imi place si mi-e cuuda ca se invata asa de greu!
Ce sa-i faci, daca nu am ureche muzicala…
@MV: iar s-o dus comentariul editat la gunoi, fără să-l șterg. 🤷♂️
Și al meu s-o dus tot acolo, fără să-l editez. Bă, și scrisesem, păcat de munculița mea 😪😪😪
Ken li budibudibudautiu….
Comentariu beton!17
fi-ți-ar de cap kenlivu’, că de dimineață caut aia grecească cu vinetele!
cum, care?
de vinete, de vinete,
ta ra raaaa, ra ra ra…
hai, care mă ajuți?
@costicam den ginete
https://youtu.be/xJR5t932quA
Cu plăcere
sar’na! am căutat la Vissi și Vass de m-am plictisit!
Nemții ăștia ai mei nu VOR să vorbească engleza. Țin cu dinții de limba lor imposibila. De-aia își fac concediile la Mallorca; acolo, toată lumea vorbește limba teutona. Au cârciumi nemțești in care canta Ballermani nemți. Puah!
Pe de alta parte, olandezii si cei din tarile scandinave, conștienți de faptul ca vorbesc niște limbi absolut imposibile, știu, toți, engleza. Si o știu bine si temeinic.
Francezii sunt alta nație care prefera sa nu vorbească engleza. Bine ca n-am avut nevoie de engleza la ei ca, nah, franceza o vorbesc de parca mi-ar fi limba materna.
Comentariu beton!15
@Ruxandra: nici austriecii, excepție fac zonele turistice unde este câte unu’ sau una care rupe 2-3 vorbe în engleză.
Francezii știm că-s o nație cretină. Au impresia că-s miezu’ din croissant, da’ n-au față nici de gaura din covrig. 🤣🤣🤣🤣🤣
Comentariu beton!20
@unsîrb: urăsc clasa politică germană începând cu Gerhard Schroder (cel care împreună cu Putin) a decis închiderea centralelor nucleare în Europa și crearea dependenței de gazul rusesc și pe cea austriacă din motiv de ascultat orbește a ordinelor venite de la Moscova pe filiera berlineză.
Sper ca-n viitorul apropiat partidele de extremă dreaptă să câștige peste tot în UE. 😎
Stai relax că și Macron e și un idiot care i-o suge lui Putin.
Mașina rusească de propagandă e una din cele mai bune din Europa, dacă nu cea mai bună.
Cu toate astea, consider că cea mai jegoasă țară din Europa, care a făcut cel mai mult rău Europei e Franța cu jegurile ei de emigranți din Africa.
Auzi, serifule JT, ca esti de-al casei pe aici, am si eu o intrebare la tine: tu cand balacaresti francezii si ridici, chiar si indirect, in slavi natiile germanice, iei in considerare si faptul ca idi0tii de nemti au pus in pericol toata bunastarea europeana cu dependenta lor de petrolul si, mai ales, gazul rusesc? Spre deosebire de amaratii de francezi, care au pastrat productia de energie nucleara, ca na, sunt mai fraieri probabil.
Sau, mai rau pe plan local, ca si-au amanetat toata tarisoara la aceiasi rusi, ca austriecii tai? Zic numai ca prin Viena mai mult ruseste auzi decat altceva, si asta cam strica feng-shui-ul, oricat de frumos ar fi in rest.
Comentariu beton!11
Deci nu prea ai treaba neaparat cu distrus industria, pus in pericol locuri de munca, sustinut o dictatura razboinica si primitiva, cat te deranjeaza sa vezi non-albi pe strada. Am inteles, multumesc pentru sinceritate 🙃
E foarte grea limba, sunt invidioasă pe ăștia de ați reușit să o învățați, fie și la nivel de bază. Mai ales mai târziu în viață. Ajută mult și profesional.
@unsîrb: industria europeană au pus-o pe butuci politicienii în momentul închiderii centralelor nucleare.
N-am nici o problemă cu negrii care se integrează în societate (vezi Obama, născut, crescut într-o țară africană), ci cu ăia care n-o fac.
Sper că nu te referi la Obama Barack, fostul președinte SUA*, care s-a născut și a crescut în Hawaii, nu „într-o țară africană”, că ar fi aiurea să dezinformezi așa rău.
*pentru a putea candida la președinție în SUA, trebuie să te naști pe teritoriul țării. Pe ăsta nu o știu trumpiștii, care tot urlau să îi vadă certificatul de naștere, că au aflat atunci de la fox news că l-au prins cu ceva.
@unsirb: fie cum spui tu.
Bun, e clar, ți-ai ales la fix țara în care să emigrezi. Trimit și un emoticon, că știu că îți plac: 🤗
Nu am mai multe, le-ai cam folosit tu pe toate în general.
In ’96 cind am ajuns in SUA(unde n-am stat decit 9 luni ca nu am simtit ca mi-ar placea cu adevarat sa traiesc acolo, dar nici rabdare prea multa n-am avut), asa zisul „soc cultural” a venit in primul week end, cind intr-o conversatie cu niste localnici mai educati(adica vorbeau engleza americana aia inteligibila, nu cea „cintata” model foaaarte sudist), am fost intrebata cind am sosit in tara. Am raspuns frumos „acum patru zile”. Si, cu ochii mari si wooooow-uri fara numar, am fost intrebata „si ai invatat limba asa de repede???” Probabil ca am facut o mutra expresiv-perplexa la asemenea intrebare cretina, ca s-au scuzat cu „noi incercam de ani de zile sa invatam ceva spaniola si nu prea reusim” 🙂 . Am inteles, ca si eu m-am chinuit 4 ani cu germana si nu s-a lipit nimic.
Comentariu beton!25
Ce este un tip care vorbește mai multe limbi?
Poliglot.
Ce este un tip care vorbește o singură limbă?
American.
Toate astea spuse mie de către un american. Tot el mi-a spus să nu mă mai chinui cu timpuri și acorduri că înțelege ce vreau să spun.
Comentariu beton!19
Mda si eu am soc cand mi se intampla sa dau peste oameni tineri care nu vorbesc o boaba de engleza. Am vazut in Franta insa eu vorbesc si franceza bine bine asa ca m-am descurcat, in Spania am vazut destui insa ma descurc si in spaniola sau italiana cat sa nu mor de foame. Unde locuiesc ma descurc cu engleza inclusiv la magazin insa casierii sau vanzatorii se feresc sa vb pentru ca au jena asta ca nu o vb corect insa ne intelegem. Bai am gasit la piata din Cracovia o groaza de producatori locali care vorbesc engleza si in Paris sau Barcelona ciuciu.Sincer sa nu vb engleza in 2023 e in mare handicap sau rea vointa nu de alta dar e o limba saraca in general si usoara si nu iti trebuie facultatea de tumbe sa o inveti.
Comentariu beton!14
În 2007 am fost cu o bursa în Wroclaw, Polonia, am făcut un curs de limba poloneza la universitate dar cuvinte uzuale și după vreo 3 luni am primit chiar compliment ca as vorbi foarte bine poloneza ( cerusem la un magazin niște fructe). Prima fraza pe care o știam în poloneza era :nu vorbesc poloneza, crezi ca ma pot ajuta în engleza?. Mi s-a întâmplat sa mă pierd în oras, un moșulica ( părea sa aibă vreo 60-70 ani) a încercat să mă ajute vorbindu-mi în germană ( am o figura si statura de germanca), văzând ca nu știu o boaba în germană a căutat un tânăr și respectivul m-a ajutat în engleza.
Am observat ca in tarile astea: Polonia, Cehia, Slovacia foarte mulți tineri vorbesc engleza.
La mine nu se aplica deloc: vorbesc vreo 5-6 limbi cam la nivelul de zici, dar imi pot paria capul ca am ureche muzicala mai slaba decat a ta. Pur si simplu nu se poate mai rau, in afara de surditate.
exceptiile nu se pun.
Limbile straine se invata si cu multa munca. Dar, aia cu ureche muzicala, care au mai facut si muzica, au niste avantaje.
1. muzica are o anumita structura. Deci…iti e mai usor sa inveti structurat limba
2. prinzi mai repede accenturile.
Sunt ferm convins si eu ca e un soi de exceptie, cei cu ureche muzicala sigur au un mare, mare avantaj. Habar n-am de unde am avut atata bulan sa prind ata de mult, luand in considerare c-am inceput-o la 31 de ani pe-asta cu limbile straine, ce facusem in scoala fiind egal cu zero.
La scoala am facut doar franceza si rusa, incepand cu cl a 5-a, resp a 6-a. Cu ceva talent, dublat de multa lene.
In schimb, am acumulat engleza cat am putut, cu colegii de clasa care faceau engleza-in liceu, a doua limba straina era la juma de clasa rusa, la cealalta jumatate engleza si preferam, desi ora o aveam libera sa stau in clasa la ora de engleza. Dupa revolutie, cand au aparut la tvr emisiune acelea tip telescoala, imi facusem caiete la toate limbile straine, dar, bineinteles, nu aveam cum sa le duc pe toate. Am ramas totusi cu niste chestii si din germana, si din spaniola, si din italiana…
Apoi,cu copilul, am luat-o metodic, cu gramatica, cu fonetica-atat cat am putut. Imi place sa identific radacinile comune ale cuvintelor in diferite limbi, inteleg si retin usor, si, da, de multe ori intuitiv mai mult decat urmand logica si regulile gramaticale stricte. Din pacate, nu am stiut la timp ca e chiar un talent! Lasa ca eram si artista la serbari!!
Na, asta fu pentru ieri!
Cred ca este si contextul familial un factor important. Uite, de exemplu, eu m-am mutat in Danemarca, iar la scoala de limba daneza sunt 90% oameni din Ucraina, de obicei femei. Multe au 30-40 de ani si nu vorbesc decat limba lor sau limba rusa. E foarte dificil de privit cat se lupta sa invete o limba care nu are sens deloc pentru ei si cum fac asta aproape exclusiv (la inceput, cel putin, prin aplicatii telefonice. Nu provin din zone urbane, asta insemnand ca au avut foarte putine oportunitati de a invata si altceva, ca sa nu mai zic de deplasari in strainatate sau altele. Cred ca la fel este cazul si in Romania.
Si, desi se spune ca toti danezii stiu engleza – nu este asa. Cu cat te indepartezi de capitala si de orasele mari in general, cu atat e mai mare reticenta (unii spun ca nu stiu, altii cred ca nu au incredere in nivelul lor de engleza). Am intalnit inclusiv tineri de 16-18 ani care nu vorbeau deloc engleza…
Comentariu beton!12
Am aproape 60 și am fost prima generație care a început școala la 6 ani obligatoriu, în clasa a II a am început limba franceză și în clasa a V a limba germană, iar am fost prima generație care nu a mai avut rusa obligatoriu ca primă limbă străină, apoi la liceu am continuat cu franceză și engleză. Fratele meu mai mare a avut parte de rusă și în liceu, franceza, germana și engleza nu i s-au potrivit după atâta rusă 😁 Nu știu cum se descurcă cei care au ceva treabă cu programarea sau folosirea diverselor programe de care au nevoie, exemple de la francezi: portable, ordinateur pfff și multe altele.
Adriana, eu lucrez pentru o companie flamanda de stat. Deci limba neerlandeza e obligatorie. Inchipuie-ti toate sistemele de ICT in neerlandeza cand peste tot sunt in engleza. Lucram pe partea de IT cu un partener extern. Sa vezi cum vorbim amestecat in engleza si neerlandeza. Si e singurul departement unde e permisa engleza + la cei de la procurement. E de groaza 😐
Te descurci simplu: îți iei un partener/partenera care vorbește engleza
@Dan, mă refeream la situațiile de la birou nu de vacanțe sau device urile personale.
Posibil sa ai dreptate privind urechea muzicala, dar pe langa asta si pe langa capacitatea nativa probabil transmisa genetic/ereditar, cu certitudine exista un alt factor pe care (mai) putina lume il cunoaste:
La bebelusi incepand de la varsta de cateva luni pana la +- 2 ani se formeaza conexiunile neuronale lingvistice. Nu de cand incep sa exprime ceva ci de cand incep sa asculte si sunt curiosi sa inteleaga ceea ce aud. Ei bine, e constatat ca daca in perioada asta sunt expusi la mai multe limbi vor avea si ca adulti o usurinta mai mare in invatarea altor limbi. Si viceversa, le va fi mai greu sa invete limbi straine daca sunt expusi unei singure limbi. De asta celor din familii mixte, celor care au crescut cu o bona de limba diferita le va fi mai usor. Nu la 4-5-x ani trebuie expusi la limbi diferite. Ci atunci in acele luni de formare a limbajului. Chiar daca nu sunteti in familii mixte sau nu va permiteti bona, daca stiti limbi straine sau cunoasteti pe cineva care interactioneaza des cu copilul care stie, folositi-va de asta (…). Apoi va fi mult mai usor.
.
In ce ma priveste, invat foarte usor o noua limba. Nu cunosc rezonabil decat engleza si germana, dar daca sunt expus unui mediu diferit invat repede acea limba. Aproape la modul inconstient. Mimetic. Chiar si accentele se prind de mine repede, involuntar. Daca locuiesc un timp in alta tara sau intr-o zona din tara cu alt accent, inevitabil voi adopta accentul/limba respective. Lingvist urechist. :p Si da, provin dintr-o familie mixta. Am mai scris depre asta candva. (inevitabile probleme de gramatica ar fi neajunsul 😀 )
Comentariu beton!20
@Radu, asa este, eu am fost crescuta de bunici, de la un an pana la 6 ani, bunici care vorbeau intre ei maghiara. Doar bunica era unguroaica) si, chiar daca dupa aceea nu am mai avut cu cine vorbi limba asta atat de total diferita, dupa 2-3 zile in Ungaria imi amintesc totul si o vorbesc fluent. Si am mai auzit ceva, cica de la a treia limba straina invatata ( deci 4 cu cea materna) este muuuult mai usor sa inveti orice alta. Confirm, inafara de germana, am prins foarte usor si urmatoarele limbi straine dupa magiara, franceza si engleza. Am si ureche muzicala, insa eu cred mai repede in povestea cu „de la a treia limba straina incolo”, pentru ca se formeaza mult mai multe sinapse pe zona asta si si mai multe legaturi intre asemanarile dintre limbi
@Radu, asa e. Eu ma descurc binisor spre bine cu engleza. Putina germana pe care o stiam, am folosit-o in invatarea limbii neerlandeze pe la 30 de ani. Dar juniorul la 9 ani e deja poliglot. Vorbeste neerlandeza (tata belgian), româna (de la mine) si engleza de la jocuri si filme. Plus ca are cunostinte de franceza destul de acceptabile. De la anul va face franceza la scoala, asa ca sunt curioasa cum se va descurca.
Traiasca familia mixta😉
Nici in Austria nu vorbesc engleza tinerii din secunda in care ai pus piciorul afara din Viena. De spanioli ce sa mai zic, nici macar angajatii din aeroportul din Madrid nu o vorbeau acum cativa ani. Lasa ca nici cu Franta nu mi-e rusine, in afara de Paris, restul rup maxim 2 vorbe intr un fel de pasareasca. Spre deosebire de astia, romanii sunt lingvisti de talie mondiala.
Comentariu beton!14
În Spania este un nivel de engleză minim, spre inexistent. De vreo 7-8 ani încoace pare că începe să se schimbe un pic. Sunt unele explicații care par mai degrabă scuze: rivalitatea istorica cu englezii, spaniola este limba de circulație internațională cu care te poți descurca, dublajul absolut al tuturor filmelor sau conținutului tv în altă limba, etc. Apoi mai au și dificultăți fonetice, practic nu au sunetele „ă” și „â”. Poate ai observat și tu când ai vizitat Spania…
Mă duc la tuns. Pe scaunul celălalt era un Gigi, 30, cu un pepene nedigerat, român din construcții. Sunt foarte foarte bine apreciați aici, IE.
Tipul nu putea să îi explice doamnei de-l tundea ce vrea! Îi spunea nevestei în română și ea traducea. Tipa care m-a tuns pe mine din Republica Moldova. Îi ajuta ea.
Mie unu mi-a dat cu virgulă!
Am invatat engleza in primul rand de la Cartoon Network, apoi de la scoala, din clasa a doua si mai tarziu m-am perfectionat direct de la sursa (UK). O consider a doua limba, fara sa folosesc “rom-gleza” in vorbirea libera, dar da, mi se pare atat de aiurea sa nu stii macar engleza in ziua de azi, daca nu inca o limba de circulatie internationala. Il mentionez si pe tata aici, de la care am prins acest gust, vorbitor de 5 limbi straine. Avem si ureche muzicala, deci se confirma in familie, desi nu suntem muzicieni/cantareti, ci doar pasionati.
54 de ani, engleza din a 2a, franceza dintr-a 5a. Neerlandeza acum in studiu inca, abia B1. Limba de serviciu engleza, drept pt care franceza a ramas in plan secundar, fac dezacorduri dar ma descurc. Mai spun casul in loc de casa sau dulapa in loc de dulapul, dar merge. Francezii au refuzat si refuza in continuare engleza; germanilor am aflat ca nu e exact vina lor, dupa razboi nu li s-a predat si sint unii care se simt handicapati. In Belgia flamanzii vorbesc aproape toti engleza, valonii nu, ca ei e mai shmekeri, vorbesc franceza, care duuuh, e suprematia culturii si bunului-gust (de ar vorbi-o corect macar). A doua limba de circulatie internationala nu e totusi franceza ci da, spaniola. Conchistadorii sa traiasca acolo la ei, in istorie. Vorbeam cu o amica despre copii si ea mi-a spus (in total acord cu parerea mea): exhipeaza-ti copilul cu limbi straine, restul de stiinta o prinde daca ii place, dar cu limbile straine ii dai sanse sa se descurce mai usor in viata.
Comentariu beton!11
Italia…prin 2008, întreb o vecina de vreo 17 ani ,,de ce nu stii engleza…măcar puțin,,
,,stau în Italia, vorbesc italiana…..,,
Pokerface
Am intrat într-o pepinieră din Grecia ca să cumpăr niste puieți de măslin. Era acolo o femeie de vărstă incertă, mărunțică, frântă de mijloc și cu mâinile crăpate de la munca cu pământul. Curte plină cu tot felul de plante mici si mari, chiar și pomi și in mijloc un fel de foișor. Destul de mare, închis pe 3 laturi, mobilat cu o măsuță de ratan, 2 fotolii vechi, dar curate, un pat intr-un colț si evident multe ghivece cu plante. Până să ies din mașină a venit la poartă, ne-am salutat pe grecește, probabil însă că a văzut numarul de înmatriculare și într-o engleză care m-a uimit, mi-a zis sa închid repede geamul mașinii. Am fost intrigat, dar a fost o introducere ușor impresionantă. Frământându-și mâinile și-a cerut scuze că are un fiu (cam 25 de ani) cu retard căruia îi place să ia câte o amintire din mașinile lăsate deschise.
Mă rog, una peste alta ne-am înțeles excelent, am primit și sfaturi de specialitate, toate în engleză. Nu mă așteptam ca într-un asemenea loc să găsesc pe cineva care vorbește engleză!
Comentariu beton!28
Am facut engleza de la 4 ani jumate, acasa cu o profesoara, apoi din clasa a-II-a la scoala, franceza, am facut intr-o vacanta de vara tot cu meditator, a IV-a spre a-V-a, apoi din a-VI-a la scoala, spaniola de la tv, italiana la fel. Vorbesc aproape nativ engleza, cursiv franceza si ma descurc in cele 2 prinse la tv, doar ca in astea 2, nu prea stiu sa scriu, citesc un text, daca e gata scris. Nu as spune ca am ureche muzicala, am invatat sa dansez pe la 30 de ani, si mi-a luat 6 luni ca sa pricep putintel ritmul, acum dansez dupa niste ani de cursuri de dans, dar daca nu sunt atenta, plec pe langa melodie. De cantat nu se pune problema, ca voce chiar nu am.
Complicat subiectul 🙂
Din contactele pe care le am cu francezii, am observat că ei aleg să NU vorbească în engleză deşi cunosc limba engleză – este pentru o ei o formă de patriotism (ohh, LA France!) şi de „je m’en fiche”. Se consideră că restul (lumii, europei) trebuie să le învețe limba, nu invers. Pentru că ei sunt francezi şi consideră-n continuare că țara lor este cea mai cea-n toate cele bune : cea mai frumoasă limbă, cei mai faini munți pentru ski, cele mai frumoase plaje, cei mai buni cartofi prăjiți etc…
La toate acestea se adaugă şi prezența, sau mai corect lipsa, englezei în viața de zi cu zi. Noi am „prins” limba şi din filme, şi din jocuri, şi din cântece. Eh, în majoritatea țărilor francofone, filmele străine sunt dublate fie la cinema sau la tv. Şi nu mă refer la filmele pentru copii, ci la cele pentru adulți.
Iar atunci de ce tinerii să se străduiască să vorbească engleza, când văd că se descurcă fără? Mentionez că o învață totuşi la şcoală.
Comentariu beton!14
Adevarul ca pt Franta, datorita celor enumerate de tine mai sus, dar nu numai, merita sa facem efortul sa-i invatam limba.
Foarte greu pentru francezi cu filmele in vost, au probleme mari să citească subtitrările.Am avut un șoc cu filmele și serialele dublate.Bătaie de joc. Cum să învețe francezii o limbă străină ? Când nu ești interesat de o limbă străină nu ești interesat de multe alte lucruri. Cocoș galic înfumurat cat cuprinde
La școală în ciuda anilor de limbi străine n-am învățat nici 20 de cuvinte să iasă cinciu cu ajutorul indicatorului peste degete.
După școală, din nevoie am învățat engleză, germană, italiană.
Luna trecută fiind la Napoli nu le venea să creadă napolitanilor că e prima dată când călcăm in Italia.
Încearcă să vorbești germană în Polonia.
Vorba lui Teo: NE DESCURCĂM
Și eu spun asta mereu, engleza e ca muzica 💖 cine are ureche muzicală, învață ușor limba engleză. Nu am citit asta niciunde, asta am simțit de mult timp și am tot spus-o.
🤣🤣🤣
Io am urechea muzicală a cizmei de cauciuc, dar engleza am învățat-o extrem de repede. E drept că-n generală și liceu am avut profesoare de limba engleză sexy rău și o trebuit să le impresionez cumva. 🤭
Bă frate, io am inceput franceza in clasa a II-a și rusa într-a V-a. Rusă am făcut și în primii doi ani de facultate și pot să zic că după 10 ani știam tot alfabetul ăla chirilic, sau cum îi zice!!!
Acum evident că am uitat toată rusa pe care n-am știut-o. Anul trecut când am trecut prin Cannes, am constatat cu satisfacție maximă că mai am prin creieraș niște vagi sechele de franceză.
Altfel pe afară mă descurc cu un soi de russian english, fix dialectul Vasilescu.
De exemplu la Auschwitz, cum comentam eu la masă la cârciumă cu nevastă-mea cât de frumoasă putea fi o chelneriță (și adevăru’ că era frumoasă de pica) m-a dus capul să-i zic ” I just talking with my sister if all polish girls are beautiful like you?” Sigur că fata s-a înroșit de plăcere că doar îi făcuse tătăiță un compliment iar eu mi-am luat vreo două capace că nici nevastă-mea nu știe engleză decât la nivelul de a înțelege ce nu trebuie.
Altfel, și la fie-mea am avut fixul cu engleza fără să știu că peste ani va ajunge IT-istă in Marbella așa că acum învață și spaniola.
Da, și eu zic că nu prea se poate fără engleză, nici măcar fără romgleza corporatistă. Astea-s vremurile, n-avem ce face
Comentariu beton!12
Pentru noi, românii, este mult mai ușor să învățăm spaniola, italiana, franceza decât pentru un american, de exemplu. Nu mai zic de un germanic. Originea latină a limbilor ajută enorm, iar dacă ai mai avut și norocul ( da, norocul, deși nu știu cum se face că întotdeauna profa în cauză era cea mai afurisită sau poate tocmai de aceea) sa înveți temeinic latină, e cam floare la ureche sa prinzi limbile romanice. La nivel conversațional, desigur, nu academic. Limbile nordice, în schimb, mi se par horror. Nu seamănă cu nimic, fonetica e cruntă, nu s-a lipit nimic de mine. Și da, eu învăț cu plăcere și ușurință o limba străină.
Fiu-meu, în schimb, nu mi-a moștenit talentul. Nu știe decât engleza, pe care o face de la grădiniță. Când era mic și am fost cu el la Disney, a fost foarte impresionat când m-a auzit vorbind în franceză. Mi-a cerut să-i găsesc un profesor cu care sa învețe și el (încă nu făcea franceză la școală). L-a ținut 1 an toată povestea, apoi s-a lăsat.
nordicele is simple simple. probleme e in zona de vorbit – inteles ca au o melodicitate ciudata.
dar. gramatica e simpla simpla.
Si seamana cu neamta/engleza la lucruri
Ai mare dreptate. La școală am învățat franceza și rusa. Spre mirarea mea, am reușit să ma descurc, când am fost la Paris. Engleza am învățat-o ca și tine, după ureche, dar nu mor de foame. Acum la 50 și mai mulți 😂, m-am mutat în Germania și mi sa părut normal să învăț, limba țării în care trăiesc. Nu știam de ce îmi este greu cu limbile🤣. Să știi că adevăr grăiești, sunt afoană. 😂😂
Așa naiv eram și eu, când m-am mutat în Polonia. Învârtindu-mă doar prin zonele turistice în vizitele mele anterioare, m-am mințit singur că engleza îmi va fi suficientă, cel puțin la început. Până m-am dus să-mi fac un fel de CNP local și doamna de la ghișeu a răcnit la mine, într-o engleză ireproșabilă, că nu e ea obligată să-mi vorbească în limba lui Shakespeare și să învăț eu polonă. Eu fiind mutat în patria SZCZ-urilor de 3 zile. Și a refuzat să mă ajute.
Am zis eh, e doar o excepție, mă voi descurca în continuare cu engleza cât de cât, iar limba polonă o s-o învăț doar locuind aici. Aiurea! Până m-am făcut de râs în fața unei casiere care m-a întrebat ”wszystko?” (asta e tot?) și eu am răspuns ”nie, karta” (nu, cu cardul!). Și atunci am zis gata, mă duc la școală.
După 4 semestre de cursuri de polski, pot spune că acum mă descurc onorabil și, așa reci și suspicioși cum sunt ei, se luminează instantaneu când aud un străin că măcar încearcă să bălmăjească ceva în limba locală.
Cele mai admirative priviri le-am primit într-un birt aflat la parterul unui bloc, undeva la marginea Cracoviei. Bețivii cartierului, care nu cred că văzuseră un străin vreodată în bufetul ăla, au făcut ochii mari când au auzit că sunt ”z Bukaresztu”. Am băut bere cu ei, am vorbit despre Steaua, Dinamo, Dacia Duster și despre cum au ajuns ei pe litoralul românesc, în anii ’80. Mișto 🙂
Mai eu in Cracovia cu engleza inca ma descurc bine, nu am avut nefericirea nici la Urzad nici ZUS, spital de stat etc sa racneasca cineva la mine sau sa nu gasesc macar un vorbitor de engleza si stau aici de peste 6 ani. Cred ca cucoana aia avea ceva la capuț nu ceva personal.
@Aura – am pățit asta de două ori la Urząd Miasta, o dată la Urząd Skarbowy, la Tesco… Cred că am avut eu ceva mai mult ghinion decât tine :)) Dar da, cred că acea cucoană avea ceva la cap, pentru că în ambele dăți mi-a servit aceeași placă. Noroc cu un coleg mai tânăr, care, probabil sătul de crizele ei zilnice la adresa străinilor, își dădea ochii peste cap când o auzea și mă invita la ghișeul lui (Urząd Miasta din Galeria Bronowice, ca să știi unde era distracția).
Cum ziceam si mai sus. Mi se pare de bun simt sa inveti limba tarii de adoptie. Nu trebuie sa o vorbesti ca un nativ dar localnicii vor aprecia eforturile tale si vor deveni mai amabili si mai prietenosi. Cred ca e in avanrajul nostru al tuturor.
Mie nu mi-a mai vorbit nimeni in engleza dupa 6 luni de locuit in Belgia. Si desi la inceput a fost greu ca nu intelegeam tot, acum dupa 15 ani pot sa zic ca ma descurc chiar bine.
Eu prind limbile din zbor, e un talent, ca plec in Thailanda si stiu sa zic buna ziua si Multumesc, ca ma uit la filme coreene sau daneze si dupa cateva episoade stiu care e da, nu, buna ziua si te iubesc 😜
Si nu ma raportez la mine, cand zic ca nici eu nu inteleg cum sa nu vorbesti engleza deloc?
Am doua cunostinte, care au batut lumea in lung si in lat (la propriu), fara sa stie o boaba de engleza/franceza/germana… cum, frate?!
cum a zis Rică Răducanu că vorbea el engleză: mă descurcam, mă înțelegeam cu ăia, da’ după o juma’ de oră mă cam dureau mîinile…
Am început școala în 1980, limbi străine din clasa a V-a. Știam deja engleză, dar din particular (au plătit ai mei meditații). În școală am făcut engleză din a V-a și rusă din a VI-a. Școală de centru, aproape de Piața Victoriei. Engleză știu (am și predat în facultate), rusă…înțeleg dacă nu se vorbește prea repede și se folosesc cuvinte de bază. Pot citi în rusă sau bulgară 😂😂😂😂, dar nu neapărat știu ce citesc. In franceză și italiană in general înțeleg cuvintele cheie și pot urmări o conversație, dacă nu e prea rapidă. Cam atât cu limbile străine la mine. Oh, și cu toate că am și predat engleză, îmi e greu sa îi înțeleg pe scoțieni și australieni 😂😂😂😂
Referitor la nemți, am ajuns la concluzia că știu engleză (măcar cei din locurile unde ar trebui să o știe – instituții și alte locuri publice), dar nu o vorbesc dintr-o combinație de motive precum teama și naționalismul.
Cred că am povestit la un moment dat pe-aici cum am ajuns la medic specialist înainte să parlesc vreo boabă de germană și, când am făcut programarea, toată lumea de la recepție vorbea engleză, iar când am ajuns să onorez acea programare mi s-a servit un sictirit „Sie sind in Deutschland, Sie müßen Deutsch sprechen” (sunteți în Germania, trebuie să vorbiți germană).
Reversul medaliei a fost săptămâna trecută, când am ieșit la o tură cu biclele organizată de firmă. Eram singurul guler albastru de-acolo, restul fiind oameni „cu școală”. Dar asta nu m-a împiedicat să am niște discuții interesante cu ceilalți. Si am zis „reversul medaliei” pentru că, la un moment dat, am scăpat un Any bike is a gravel bike if you’re brave enough, iar colegul (mă rog, ceva șefuleț prin birouri) a răspuns că putem continua discuția fără probleme in engleză. L-am refuzat politicos, spunându-i că engleza mea vorbită e destul de ruginită.
Și mai interesant a fost în producție, unde am un coleg african cu care am început acum ceva vreme să mă salut cu „bonjour, Lulu! Ça va bien aujourd’hui?”.
Fețele celorlalți când m-au auzit… De neprețuit. 😅😅😅
Ba o colegă nemțoaică din secție m-a întrebat câte limbi vorbesc.
Câte sunt necesare, plm.
Dincolo de toate astea, dintre prietenii și cunoscuții mei români cred că pot să-i număr pe degetele de la o mână pe cei care pot purta o conversație de complezență în engleză.
Și asta e într-adevăr trist, pentru că, neștiind engleza, le cam limitează grav posibilitățile de orice: vacanțe, educație, you name it.
Comentariu beton!23
Ok, dar nu înțeleg de ce cei din instituțiile sau locurile publice ar trebui să știe engleza? Sunt de acord că în gara ar trebui poate făcute anunțurile in engleza, dar în afară de asta….
In Stockholm anunțau stațiile la metrou in suedeză și franceză, și da, in Suedia toți vorbeau engleză, de la bătrâni de 70 de ani la puști de 5 ani, dar nu pentru că „ar trebui”…. De fapt nici nu știu de ce…
@Minaosi: în Austria, în sistemul feroviar anunțurile se fac în germană și engleză. Și în tren și pe peron, inclusiv panourile cu mersul trenurilor.
@Minaosi, pentru că sunt FOARTE mulți străini care au nevoie de instituțiile alea și care nu au învățat încă limba germană.
Mi-au trebuit doi ani de zile de la venirea în Germania să ajung să vorbesc puțină germană. Ce zici, în ăștia doi ani n-am avut nevoie de primărie și spital?
Din motiv de respect pentru tara in care locuiesti si muncesti trebuie sa inveti limba. Intr-adevar este foarte important sa poti comunica , explica cine esti si ce vrei. Fara sa inveti germana -cand locuiesti intr-o zona unde predomina aceasta limba-te izolezi si auto-sabotezi .
Absolut intotdeauna ,indiferent de pregatirea pe care ai avut-o in Romania si de nivelul de educatie, daca nu iti misti creierul sa inveti rapid cel putin niste notiuni de baza -un B1,B2- nu vei avea nicio sansa sa gasesti un loc de munca bine platit in meseria ta. Pur si simplu e ca un semn de Accesul interzis.
Stiu exact ce spun, am in spate ceva anisori investiti in invatarea limbilor straine. Iar roadele le culeg acum.
Am inceput engleza cand aveam vreo 4 ani, franceza un pic mai incolo , la scoala . Singura m-am apucat mai tarziu de un pic de italiana si spaniola (nivel -nu mor de foame).
Pe la vreo 23 de ani am dat niste examene si am obtinut niste atestate de limba engeza si franceza. Pe la vreo 25 -atestat de traducator -engleza juridica.
Ajunsa in Germania , am invatat de la zero la un nivel multumitor in 6 luni intensiv, rezultatul : 98,5 din 100 de puncte.
Intre timp am ajuns la un C1. Am deja C1 franceza, acum perfectionez de zor portugheza,sunt undeva la B2.
Am remarcat insa si aici, la granita cu Franta,ca sunt foarte putini nemti care vorbesc franceza. Alsacienii vorbesc in schimb germana (s-a plimbat regiunea asta de cateva ori intre stapaniri).Mi s-a parut absolut absurd ca doar 1 coleg (!) vorbeste bine engleza si nimeni in afara de mine nu vorbese franceza…
p.s .cred ca invatatul are ceva legatura cu urechea muzicala,dar mai ales cu munca investita…
”Ba o colegă nemțoaică din secție m-a întrebat câte limbi vorbesc. Câte sunt necesare, plm.”
am râs tare, dar e super adevărat!
Mi-am amintiti o chestie din tineretea mea cand ma jucam cu Tuthankamon la Piramide.
Era dupa 89 si eram la un gratar la iarba verde cu barbatul si copiii din dotare,in gradina unui domn care era partonul unei firme de constructii.
Domnu’isi cumparase un filtru de cafea si nu stia cum sa il foloseasca,manualul nu avea si instructiuni in limba romana,asa ca eu m-am oferit sa traduc.
Pana aici numic special.
Pana cand domnu’ m-a intrebat cate limbi straine stiu.
Cinci ,am spus.
Pai duduie faci bani cu ele,m-a intrebat domu’.
Nu,am zis,ce bani sa fac.
Atunci inseamna duduie ca esti prosta de cinci ori,a grait domnu’ si m-a privit cu un dispret suveran.
Am avut un soc si m-am uitat ca cruca-n lemne minute in sir ca lovita de marfar.
De atunci nu mai raspund la provocari.
Comentariu beton!17
@Maria nu sunteți unica. Soacra mea ştie 7 limbi şi n-a făcut deloc bani, dar nici proastă n-a putut-o considera nimeni.
Eu trebuie sa iti stric teoria. Sint complet afona, am facut scoala germana, ma jucam cu Marika pe scara, si vorbeam ungureste. In afara de asta citesc, scriu si vorbesc engleza si bineinteles ebraica si dupa cum se vede romana.
Comentariu beton!11
Well, daca te referi la francezi, hahahah, ei bine la fel am fost și eu siderată când m-am mutat la Paris (da? Care e unul din cele mai vizitate orașe din lume da?), că lumea nu vorbește engleza. Asta era acu 15 ani. Între timp, ei bine, situația nu s-au schimbat prea mult. Am teoria mea de ce: pentru că nu au nevoie. Vin turiștii și vb in engleză? E treabă ălora de la hoteluri sau de la agențiile de turism, nu treabă francezului de pe strada. Pe de altă parte, in Paris se amestecă atâtea limbi, minorități, că nu ai nevoie, fiecare se descurcă. Unii părinți imigrați, se folosesc de copii pt partea administrativă, doctori etc. E cazul comunităților asiatice. Pe de altă altă parte, până acum vreo câțiva ani, filmele nu erau subtitrate, erau dublate. Și acum sunt, dar poți să alegi versiunea. Deci francezii nu aud engleza, de aia și pronunță așa catastrofic (aia care știu cât de cât vorbi).
Apoi la job in general nu ai nevoie sau daca ai, ai scris, și tot așa, de nișă. Plus ça totul e tradus… Mna, asta e părerea mea.
Plus că dacă vrei să te integrezi, trebuie musai sa vorbești. Îți dau un tips : la chelner când îți aduce cafeaua zi-i „merci bien” in loc de „merci beaucoup”, e mai familiar așa și arată că știi obiceiurile locului. :))
la primu job de aici aveam multi romani si indieni. Si ii explicam unui roman ca nevasta-mea e la cursurile de suedeza, dar ca invata mai mult spaniola ca are colege din america latina si alea vorbesc mult cu ea in spaniola.
El: wow. Dar, ea stie engleza nu? Ca nevasta-mea nu stie engleza, i-ar fi greu aici.
El avand in zona 20-30 de ani.
Aici m-a pierdut. Cum plm, acum, ca roman, sa nu stii engleza. Macar la nivel „I R baboo”. Esti inconjurat de engleza, totu in jur e numa engleza. Muzica, filme, internet.
Plm. Sunt multe tantici >50 care au invatat turceasca/coreeana
Eu: am facut engleza la scoala, dar am invatat-o de la cartoon network.
Italiana, ca omu. O stiu sa o vorbesc (*evident, acum nu prea, ca daca nu o folosesc, o pierd). O stiu ca lautaru. nu stiu sa o citesc, nu stiu sa o scriu.
Franceza am facut de m-am saturat eu. Scoala. Munca. Gajica. Ar trebui sa o pot folosi ca pe romana, dar de fapt o folosesc ca pe franceza. Dar, stiu indeajuns incat sa vorbesc cu salvamontii la 3000 de metri cand am o mana rupta si 2 coaste in aceeasi stare de agregare.
Spaniola/portugheza – cat sa pot sa ma uit la un meci de fotbal si sa il inteleg. Greu de tot in tarile alea, dar, daca m-as muta acolo as vorbi cam in 2 luni
Germana: cand lucram acolo a trebuit sa invat putina, cat sa nu mor de foame in baruri. Stiu sa cer „inca o bere „:D
Suedeza/Norvegiana: toma ce am dat un examen si l-am luat. Undeva intre A2 si B1. Am citit 3 carti, la modu asta. Si pot sa inteleg cand vorbesc migrantii intre ei.
si, mai bag cate un ochi pe indoneziana: Nama saya animaloo
Comentariu beton!13
ca idee. In Suedia, majoritatea vorbesc engleza. Din orasele mari. Mai prost, mai putin prost, dar majoritatea. Suedezilor.
Emigrantii insa…vaiplm. Sunt foarte multi veniti pe saracie. Si fara educatie din tara lor. Asa ca isi stiu limba lor si suedeza.
Am vandut o bicla. au venit doi sud safarieni. Unu de 14 si unu de 8. Ala mic stia suedeza. Ala mare isi stia ciuciungheza lui. Abia dupa ce am facut transferu de produse m-am gandit ca poate stiau franceza. Dar a fost de pic si poc cum incercam sa le explic intr-o limba oarecare compusa din romana, engleza, suedeza cum functioneaza o cursiera 😀
Hai să îți spun cum stă treaba, am plecat din țară în 2004 știam franceza din școală fiindcă mi-a plăcut iar cu engleza mă descurcam in dialoguri simple numa că în Spania nu m-a ajutat cu nimic, am învățat spaniolă relativ repede cam într-o lună puteam dialoga onorabil în spaniolă da ce să vezi frate s-a șters cu buretele franceza abia mai bălmăjesc câte ceva că nu îmi mai vin cuvintele în cap, engleza a trebuit să o repet că fiică-mea stă pe lângă Londra numa că nu are nimic de-a face engleza din școală cu aia britanică pură, măcar ea a rămas cu spaniola făcută la liceu în Spania și engleza pentru care a plecat din Spania ca învățătoare!!!! 😂 😂 😂 😂
Doi ani de rusă în școală, nu mai știu mai nimic și sper să nu fie nevoie. Apoi engleză și franceză tot la școala, italiana învațat că am trăit acolo ceva ani. Ma descurc minim și în spaniolă.
În Franța mi s-a spus sa vorbesc franceza, chiar dacă fac greșeli, dar nu engleza. Hm …
Exemplu de tenacitate în a învăța o limbă străină este șeful meu 🤭 la ~ 50 de ani a învățat germana de draci că un contract la care avusese interpret nu a ieșit așa cum a crezut el, și-a promis sieși că își ia revanșa și așa a fost. Nu are înclinație spre limbile străine așa cum nici cu simțul muzical nu este prieten dar înțelege subtilitățile acum și și-a lăsat mască partenerii la o altă negociere când ăștia vorbeau între ei crezând că șef nu pricepe o boabă și le-a răspuns pre limba lor. Priceless a fost momentul. Are copiii la școală internațională și la fel a învățat engleza ca să poată vorbi cu profesorii fără să îl doară mâinile, nu are accentul potrivit dar vorbește cursiv.
Comentariu beton!16
S-o crezi tu că ăia își vorbesc limba maternă cum trebuie.
Eu am o problemă la căpuț: fiind control freak, faptul că fac dezacorduri și încurc timpurile într-o limbă străină pe care am învățat-o ca adult, la fel ca tine, mă face să mă blochez în momentul in care trebuie să verbalizez în engleză. Treaba e că în minte vorbesc cursiv, corect gramatical, dar dacă trebuie să și verbalizez, am pus-o. Abia scot 3 cuvinte :))))
Este vorba și de un blocaj. Copiii din generația fiicei mele (aproape 16 ani), se enervau vizibil, când erau mici, dacă filmele nu erau subtitrate în română. Pentru că nu înțelegeau. Este și „păcatul ” alegerii căii mai ușoare. Și cunosc mulți adolescenți care pur și simplu manifestă repulsie față de învățarea unei limbi străine. Scot în față deja binecunoscutele „e greu” , „la ce-mi trebuie mie”, „învăț eu când e vremea”, crezand că dacă pleacă în altă țară vor începe să vorbească de parcă s ar fi scoborât Sfântul Duh asupra lor.
0
La ce iti trebuie sa vorbesti limbi straine? ACTIRIS- oficiul NATIONAL de forta de munca in Belgia, propune tinerilor (fete si baieti!) care merg sa caute loc de munca sa fie „actori in filme porno”! Da, ai citit bine! E scandal mare in presa belgiana!
https://www.rtbf.be/article/actiris-demande-aux-artistes-sils-sont-prets-a-jouer-dans-des-films-porno…Noaptea mintii!!!
@Luci.bxl: așa și? Ș-acolo trebuie nițică germană: 🤣🤣🤣🤣🤣
El: Ja! Gut! Gut! Lutsch mich! Lutsch mich gut!
Ea: Ja! Ja! Schneller! Tiefer! Schwerer!
Sau engleză, dar asta știți deja cu toții cum sună. 🤣🤣🤣🤣🤣
E simplu, nu se preda la cursurile de la scoala „vetzii” 😆 Si acum exista Google Translate si alte unelte utile. Nu stiu ce sa zic de treaba cu urechea muzicala, eu am avut Cartoon Network doar in engleza cand eram mic. De acolo am invatat 70% din engleza pe care o stiu, restul de la filmele subtitrate si ceva gramatica din scoala.
Mai depinde și de părinți, scuzați. Dacă aceștia nu au manifestat interesul pentru o limbă străină, asta ca un minim, nemaivorbind de o cultură străină, atunci e greu la deal cu boii afoni.
Mulți vorbesc aici de ceea ce se învață la școală. Lucruri utile, gramatica de exemplu. Însă nu știu cum se face dar limba aia din manualele școlare nu se potrivește ioc cu ce se vorbește pe stradă. Un manual de conversație te scoate mai bine la liman.
Am început să studiez engleza din a 2a, franceza din a 5a și germana, din liceu. Engleza am prins-o, mi-a plăcut. Mi-a plăcut foarte mult profesoara, era sarcastică, ne mai lua la mișto, inteligentă femeie, care acum e la pensie. Aveam cărți de engleză ce se numeau Splash, casete, exerciții interactive, dialoguri. Mi-a făcut plăcere să o învăț. Am avut si profesor din State o perioadă, in clasa a 9a. Germana nu mi-a plăcut, franceza, nici atât. Engleza e singura ce o știu foarte bine fiindcă e singura la care mi-a plăcut modul de predare și profesorul. Și am avut norocul de filme si desene nedublate, le urăsc și acum. Am studiat-o fără întrerupere până la facultate inclusiv. Și în liceu, am participat și la olimpiadă pe județ, unde am luat mențiune. Acum, gândindu-mă în urmă, a fost o realizare importantă. Atunci, nu credeam. Cred că cel mai ușor e să înveți limbi străine din copilărie, ești ca un burete. Dar important e să îți și placă limba, profesorul, modul de predare. Cel puțin, pentru mine, asta a fost.
Ce profă sexy de germană aveam în generală. AUUUUUUUUUUUU!!!
Din păcate, m-am bucurat de ea doar pe coridor.
La noi în clasă intra urâta de limbă franceză. 😔
Era blondă profa de germană? Ai învățat limba, chiar dacă o vedeai pe femeie numa pe hol? :))
@Deea M, ai dreptate, studiile arata ca o limba straina se invata mult mai usor de la varste fragede. Cand erau ai mei mici i-am expus la limbi straine ca asa am gandit noi ca e bine, fara sa stim de vreun studiu. 😊 Casete video cu desene animate fara Irina Nistor (adica cu sonorul original), carti pentru copii in limba engleza primite de la rudele din strainatate (primii ani dupa ’90), jocurile pe calculator (lucram in IT si aveam deja calculator), canalele italienesti ale lui Berlusconi (Tartarughe Ninja). Si amandoi, fara pic de meditatii, sunt fluenti in engleza, au facut scoala in limba engleza , locuiesc la Londra dar se descurca onorabil si in franceza si italiana.
@Deea M: asta spuneam că io-n generală și liceu am făcut franceză, nu germană, cum mi-aș fi dorit și engleză.
@John, m-am prins că n-ai făcut 😄
Și a mea de franceză era bătrână si cu metode învechite de predare, cărți vechi, chiuleam adesea. Iar germana, nu știu, se zice că dacă știi engleză, germana e simplu de prins. Eu nu am putut, eram deja în liceu și nu mai aveam răbdarea. Să nu zic că în facultate am studiat rusă, doar alfabetul îl știu. Cred că faptul că nu am învățat alte limbi mai târziu a fost o răzvrătire neasumată împotriva lui mamă mea, care începuse să mă împingă înspre limbi străine și 10 mii de activități în tot felul de domenii. Sfat pentru părinți, și copiii au o limită.
Ai învățat ulterior germană și engleză?
@Deea M: engleza am învățat-o-n școală (3 ani în generală și 4-n liceu). Am făcut și 2 în facultate, da’ acolo mergeam ca la birt. Am luat 10 doar pentru prezență, că s-o prins repede profesoara că n-are ce să mă-nvețe.
De germană m-am apucat abia-n 2017 când m-am mutat în Austria.
Germana-i mult mai grea ca engleza, mai ales gramatica. Și-n plus există o mulțime de „false friends”: gift (EN) = cadou, gift (DE) = otravă; become (EN) = a deveni, bekommen (DE) = a primi, a recepționa. Șamd.
E foarte grea limba, sunt invidioasă pe ăștia de ați reușit să o învățați, fie și la nivel de bază. Mai ales mai târziu în viață. Ajută mult și profesional.
Inca imi aduc aminte cum, prin primele luni in Franta, am avut nevoie de cateva minute bune ca sa procesez despre cine e vorba la TV: Mișel Jacson si David Camron.
In afara de faptul ca inca au impresia ca sunt speciali si ca e datoria celorlalti sa invete franceza, ca s-au obisnuit, de la mic la mare, cu filmele dublate (ca na, e greu sa auzi VO si sa citesti si sa mai vezi si filmul in acelasi timp), mai au un handicap legat de limba franceza si pronuntie: faptul ca nu au H, modul in care il pronunta pe R, diverse grupuri de sunete care nu exista in limba franceza, toate astea fac ca engleza sa fie complicata pentru ei.
De apreciat totusi ca incearca, incet-incet, sa schimbe lucrurile cu introducerea claselor bilingve chiar si prin orasele mici.
43 de ani aici. am început franceză în clasa a iv-a, dar cred că s-a datorat faptului că era 1990 și venise revoluția și am continuat cu ea până inclusiv va liceu, dar am uitat cam tot. în a v și a vi-a am făcut rusa.
apoi taică-meu, care era director la școala aia, a făcut pe dracu-n patru și pe mă-sa în paișpe, inclusiv făcut dușmani din profa de rusă și juma’ din inspectorat, și a adus engleza în școală, inclusiv la clasa mea. am continuat cu ea și în liceu, inclusiv meditații, și facultate.
am un accent oribil (nu am ureche și voce pt muzici) și nu am avut ocazia s-o vorbesc.
a ajutat mult faptul că filmele sunt subtitrate, nu dublate. mult timp nu mi-am dat seama câtă engleză pot să pricep, doar că acum mulți ani am văzut la cinema filmele făcute după seria Millenium. alea suedeze. am ieșit cu cele mai crunte dureri de cap ever, deși nu erau 3d. abia atunci mi-am dat seama că atenția mea era doar parțial concentrată și pe subtitrare. abia atunci când nu am putut înțelege nimic din limba vorbită pe ecran și a fost nevoie să mă bazez exclusiv pe subtitrare mi-am dat seama că e posibil să știu/înțeleg mai mult decât îmi dau seama.
ulterior am mai văzut ici-colo vreun film (în engleză) fără subtitrare și înțeleg destul de bine. partea amuzantă e că atunci când văd un film fără subtitrare simt nevoia să dau sonorul mai tare. 🙂 jur.
apoi am început să și citesc. cărți. bineînțeles nu chestii complicate, dar mă descurc cât de cât. nu-mi place pt că nu pot citi la fel de repede ca în română.
apoi, după FB, mai un articol, mai un grup la nivel global, am mai început să comentez. chiar simt că engleza mea s-a îmbunătățit mult datorită acestor interacțiuni.
în continuare nu am unde folosit engleza vorbită și e posibil ca aici să am probleme.
ca chestie amuzantă, acum câțiva ani am ajuns în luxembourg pt cca 24 de ore. am folosit engleza, sau am intenționat să o fac. oamenii păreau că mă înțeleg. doar că franceza mea, pe care o credeam demult moartă și îngropată extrem de adânc, s-a gândit că ar fi cazul să revină. astfel că ajungeam să întreb chestii într-o babilonie totală de franglish, de nu mai realizam nici eu ce vreau să spun. 🙂
Eu am avut noroc de o profesoară superbă, roșcată cu ochi verzi… da, frumusețea ei ne-a convins să iubim engleza, pe care am inceput-o din clasa a V-a și aveam doar 1 oră pe săptămână. Dar nu pot spune același lucru despre limba franceză, profesoara citea presa la ore și ne punea să citim pentru orele de română (ea era si de latină, dar și de română), doar la orele de limba română preda si avea pretenția să învățăm, altfel ne sancționa.
Eu nu mă mir când cineva de peste 30 ani nu știe să vorbească o limbă străina, din motive de tot felul, însă o fac atunci când întâlnesc copii din generațiile vremii, care fac limbi străine de la grădiniță, dar nu știu mai mult de 5 cuvinte.
Nu mi se pare nimic anormal, pentru că nici n-am avut un sistem care să pună accent pe limbile străine – cum se face acum – și nici nu se pleca frecvent peste hotare. Bine, cred că sunt extrem de puțini cei care chiar nu știu câteva cuvinte.
Și în alte țări e la fel, se vorbește o altă limbă în orașele turistice, nu peste tot. Mulți nu stiu, iar mulți nu vor. Am pățit să avem probleme cu mașina in Germania, ajunși la reprezentanță, am încercat să vorbim cu ei în engleză și olandeză, am dedus că ei înțeleg engleza, pentru că ne răspundeau, dar în germană. 😬 La ei, ca și în cazul austriecilor sau francezilor, cred că e mai mult din prea mult naționalism, nu vor să invețe altă limbă, iar dacă invață, evită să vorbească. Italia e cam la fel, dar acolo mi-am dat seama că ei chiar nu știu altă limbă, mulți refuză să invețe, susțin că nu le trebuie, se descurcă doar cu limba lor (am discutat despre asta, de mai multe ori, cu mulți italieni, de vârste diferite), iar acum există, “google traduttore”, care face toată treaba. Să mai spun cât ne-au durut mâinile de atâta gesticulat, când ne-am rătăcit prin Croația și nimeni nu vorbea engleză/franceză/germană?! Sau în Ungaria și Bulgaria? 😬
Așa că, noi tot ne descurcăm, măcar încercăm, suntem mai cu mult mai ok decât alții.
Cred că pe noi ne ajută și faptul că filmele sunt difuzate cu subtitrare, nu ca în alte țări, doar cu titrare, atât la tv cât și la cinema.
peste 30 de ani. inseamna nascuti in 90. Bombardati cu filme si muzica englezeasca. sau telenovele. nu, nu au nici o scuza.
#animaloo, da, asa e, dar nici in anii ‘90 nu se strofoca sistemul să insiste pe limbile străine. Eu am făcut referire la cei care au făcut școala în anii ‘90, nu la cei născuți atunci, eroare de exprimare 🙃
Dar da, cei născuți din ‘90 incoace au prins, cumva, alt sistem, că au prins școala după anul 2000 – nu iau în calcul clasele I-IV.
am facut scoala in anii 90. Am prins engleza ca limba a doua. 1 ora/saptamana timp de mereu.
IERELE-FUCKING-VANT. Engleza numa cine nu a vrut nu a invatat-o. Efectiv, am fost asaltati de limba asta. Peste tot. Cum naiba sa nu o inveti, macar la nivel acceptabil, vorbit..
bine. e retoric. Cei 50% analfabeti pe care ii produce scoala romaneasca nu stiu nici romana
@animaloo, aia voiam să zic, ăștia de acum, care au toată tehnologia din lume si se nasc cu engleza in ochi, nu sunt capabili să scrie/vorbească corect nici română 🙄 și noi îi tragem de urechi pe cei care, e posibil, să fi studiat limbi străine, cum făceam eu franceză si latină 🤪😂 d-aia nu îi judec 😇
Pe mine m-au ajutat limbile straine inainte de a iesi din tara. In 1998 am fost prima generatie care am dat bacu la 4 obiecte, si-am dat franceza oral si engleza scris, 10 la amandoua, in locul fizicei de-a 12-a, care nu-mi trebuia la admiterea la facultate, si mi-am crescut nota la bac. In Italia si Spania inteleg ce vorbesc ei, si reusesc sa ma fac inteleasa, numai cu ce-am prins de la tv, telenovelele sa traiasca. In franceza citesc si ascult fara probleme, cu vorbitul imi trebuie ceva exercitiu, din cauza englezei, imi vin pe limba primele. Regret in schimb ca nu stiu germana.
Erratum, in 1992 am dat bacu, facultatea am terminat-o in 1998. Asa de mult in urma, c-am inceput sa le uit 😂
Vorbind germană. Just jocking around.
Io’s din generatia cu o singura limba straina (franceza) in generala si liceu. A fost o tentativa de a introduce a doua limba intr-a zecea, dar fiind doar facultativ, s-a fasait repede. Fiind clasa de mate-fizica, ce ne trebuiau atatea limbi straine 🙄, ca uite ministresele de invatamant, cultura etc., Gâdea si cum dreaq le mai chemau, nu stiu nici o limba straina, da’ uite ce sus au ajuns…(vorbesc de anii ‘70). Eram fluenta i franceza, acum mai greu, ca n-o folosesc, dar imi dau drumul dupa 2 sapt. in Franta. Engleza am invatat-o dupa ureche, de la TV, cred, dar am “practicat-o” doar dupa ce am emigrat. Aici am invatat, evident, limba locala (daneza), dar am facut si cursuri de italiana, portugheza si spaniola (nu le vorbesc fluent, dar inteleg cam tot si ca turist ma descurc onorabil), pentru ca mi-au placut dintotdeauna limbile straine si invat relativ repede, in orice caz pe astea latine. Urmatoarea cred ca va fi germana, dar la asta tre’ sa muncesc 😁 cu gramatica.
A propos de expus copiii la limbi straine: am o prietena moldoveanca “de dincolo”, care a incercat, si reusit intr-o masura, sa-si invete fata limba materna. Avea 14-15 ani cand am intrebat-o cum comunica cu bunicii din Moldova, si-mi raspunde danezoaica: “ieu vorghiesc moldovinești”. Am crezut ca mor de ras, dar am felicitat-o.
Comentariu beton!11
Mi-a venit inspirația, vă las idei.
Lăsând relația mea cu limbile străine de-o parte, pot să spun că „urechea muzicală” poate fi utilă, dar este departe de a fi totul. Argumentul? Sunt într-un cor cu literalmente moși și babe (le cobor media de vârstă, dar nu suficient) și dacă se propune ceva în engleză, trebuie transcris literă cu sunet ca să îl poată citi într-o catalano-spaniola aproximativă. Nici un nativ dintre milioanele de vorbitori de engleză nu ar înțelege ce cântă ei, și sunt chestii simple!
Apoi este eleva mea, care are 70 plus. Mi-a spus că nu prea aude sunetele înalte (ghinion, sunt soprano) și încerc să spun și să repet totul pe tonuri mai joase. Femeia se chinuie de ani de zile cu gramatica. De câteva luni cu mine lucrăm doar listening și speaking și reușim să avem conversații. Foarte scurte, dar sunt.
Personal cred că este chestiune de necesitate și de motivație.
La 35 m-am lovit de calatana și am învățat. Totodată am întâlnit pensionari care nici propria limbă nu o știu prea bine, dar trăiesc în mediul lor bine merci.
Firma la care lucrez mai comandă chestii de prin Polonia care sunt furnizate direct cu duba de niște polonezi cu care m-am înțeles într-o engleză aproximativă. Chiar am rămas surprins câte cuvinte și expresii știu io în engleză care nu am învățat o oră la școală pentru că franceză și rusă. Mbine, rusa a fost în 5-8 pentru că la școala aia era o profesoară bătrânică ca o bunicuță umpic exigentă dar dacă știai măcar să numeri de la 1 la zece în rusă era mulțumită. În schimb la franceză sunt AS ca coana Chirița 🙂 .
Nuș ce să zic dar părerea mea este că din punctul ăsta de vedere, noi românii, suntem umpic mai ”dezvoltați” ca cei care trăiesc în unele țări cu apă mai caldă dar care sunt ultranaționaliști.
Doi poliţişti patrulează pe o stradă.
La un moment dat, lângă ei, opreşte o maşină străină, din care coboară un tip:
– Parlez vous francais? Poliţiştii, nimic….
– Gavarit pa ruski ? Poliţiştii, tot nimic…
– Do you speak English? Poliţiştii, iar nimic…
Străinul se urcă, supărat, în maşină şi demarează în trombă…
– Ai văzut câte limbi ştia tipul?, întreabă unul…
Păi… şi la ce i-a folosit?, răspunde celălalt.
Ha, ha, ha! Banc spus mie de frati-miu acum 35 de ani cand imi chinuiam copiii cu ore in particular de franceza, engleza, muzica(pian), etc. iar el isi lasa copiii sa se joace si sa aiba copilarie. E adevarat insa ca si ai lui, toti, stiu engleza la fel de bine ca si ai mei 😀
Acum ceva timp, din plictiseală, butonam telecomanda și dau peste un film de desene animate care mie îmi place foarte mult, Open Season. Am mărit volumul și am fost oripilat când am auzit niște voci pițigăiate în română. N-ai cum bă cum să faci așa ceva.
@Shoric: aia-i moștenirea lu’ Pruteanu.
@JT, hă? Ce treabă a avut Pruteanu cu mizeriile făcute de televiziuni particulare care au dublat vocile la filme de animație care nu erau pentru copii de 3-4 ani?
@Shoric: ăla o fost visu’ umed al lui Pruteanu. S-audă română peste tot. I s-a îndeplinit parțial.
In Varna, am intrebat niste elevi de liceu ceva in engleza, nu ne orientam in chirilica, toate-mi suna ceva gen zargozite, pectopant. Niciunul, din vreo 7, nu a inteles nimic, zambeau tamp. Si nu stiau caractere latine.
Ești arogant un pic. Uite știu persoana la 30 ani care abia leagă câteva cuvinte în engleza. Aia e, la ea în sat nu veneau străini. Și da, se ținea de școală, a avut burse mai mereu, dar nu a avut norocul altora sa se nască unde trebuie. Și da, s-a apucat de meditații, doar ca nu la 20+ ca na, la ea la job nu veneau straini
Mi aduc aminte de farmacista cu care am interactionat de vreo 3 ori in ultima vacanta: ghem intr o zona turistica din Spania. Pana cand nu i am pus „a”-ul la coada „easpirin” ului nu s a prins proasta proastelor ca i vorba de aspirina. Mai mai sa l cheme pe Manuel. I am zis „lasa l pe Manuel ca nici ala nu e doxa de engleza…fii atenta cum invat limba voastra in 2 secunde!”
Nu știu de ce trebuie să ști lb engleză la tine în țară, unde limba oficială este limba română. Toate documentațiile tehnice, toate etichetele de pe produse trebuie scrise în lb. română.
Uitați-vă la nemți, la francezi,nu au nici „în stres” în a pretinde să ști germană sau franceză pentru a putea să te înțelegi cu ei. Nu-i „doare capu’ dacă știu sau nu engleză.
E ok. Tu nu știi nici română. Scuze, tu nu ști…
Legiunile de imbecili, să-mi bagpl…
@Ovidiu, ai dreptate, eu propun ca nu numai desenele animate, dar și filmele artistice să fie dublate în romană. Dacă se poate de Margarina Nistor.
Ce atâta stres?
Mai bine am introduce o lege ca nici translatorii să nu mai învețe alte limbi😜
Îți doresc sa te descurci în Franța cu engleza! Mori de foame garantat! Doar doua exemple din Lyon, unde am văzut ca ai fost:
1. oficiant la aeroport (nu la check in, evident). Nu a fost în stare sa dea o relatie în alta limbă decât franceza. Fată tânără! Noroc că o mai rupeam eu în limba lui Voltaire…
2. Fată (tot tânără) la tejghea, la un local, culmea, cu specific american, din apropierea stadionului echipei Olympique Lyon. Nu tu o boabă de engleza.
Cum spuneam, fete tinere, născute în secolul XXI! Și în locuri unde se perindau atâția străini! Unde engleza ar trebui să fie un „must”…
Naționaliști francezii, știam, dar cred ca o fac și dinadins!
si cu toate astea in Lyon cu engleza m-am descurcat de minune.
Experiente diferite as zice.
În Franța? O, oui.
În Germania, dacă ai treabă serioasă, dacă nu ești cu „sprachen der deutsche”, ești luat de prost. Le convine așa. Nu-i interesează, sunt extrem de comozi.
Mi-e ciudă (serios) de comoditatea asta mintală a lor: să nu cunoști altă limbă decât cea nativă și să trăiești excelent toată viața și așa, poate chiar să devii bogat.
Parcă noi suntem ultimii proști de ne chinuim ca ultimii câini…
Ești într-o profundă eroare. Mergi puțin orin țările nordice, benelux. Chiar și in UK au inceput serios să învețe engleza.
Nici eu nu-mi explic. Eu sunt din școala generală cu traduceri de versuri, fiind cu muzica în sânge, cu maximă admirație pentru teacher. Întotdeauna profii de engleză au fost cei mai cool profi! Ai mei cel puțin. Iar profu’ de la liceu a fost la alt nivel! Primeam 3 dacă nu știam un verb neregulat, le visam și noaptea, plus multe altele. Ne-a prins atât de bine! Oricum, cu timpul se mai șterg, dar dacă îți place engleza mai deschizi o carte, mai vezi un curs online, sunt atâtea posibilități azi. „Pe vremea mea” făceai rost greu de un dicționar, era aur.
Deși auzisem că francezii nu știu, nu vor… am avut surprize plăcute, chiar au vorbit bine engleza, nu vorbim aici de ghizi și alții asemenea. Vorbim de oamenii de pe stradă pe care i-am întrebat diverse sau la restaurante, terase,…