Salutare tuturor ! Am făcut un mic experiment, i-am trimis un album lui Paul, căruia trebuie să îi urăm răbdare și sănătate, unul care știam că era sigur dincolo de zona lui de confort. Și aici intervine frumusețea muzicii, pe care fiecare dintre noi o vedem altfel prin ochii sufletului. Eu aș fi descris altfel albumul ăla, nu mai bine, nici mai rău, doar altfel. Îl felicit pe Paul pentru implicare și curaj și fac tot posibilul să îl mai împing pe aici. Să îi dăm drumul la ceva treabă.

NEWS:

🔵 Capul de afiș al lansărilor este ținut de Metallica cu primul lor cântec nou după șase ani. Parcă este un back to roots și nu îmi displace deloc.

🔵 Tim Commerford de Rage Against The Machine a creat un nou proiect 7D7D și nu a stat degeaba și a scos single.

🔵 Jared James Nichols anunță lansarea celui de al treilea lui LP, cum altfel decât printr-un nou cântec.

🔵 Trasherii de la Sadus s-au săturat să spună lumea că nu au mai scos nimic în cinsprezece ani, așa că iată.

🔵 Multă energie pe Bodyfarm, cred și eu după patru ani de pauză. Cumva, cred că vor să recupereze.

🔵 Bad Magic, albumul celor de la MOTORHEAD o să fie relansat împreună cu două bonus tracks, ambele nelansate atunci când LEMMY era în viață. Este dureros pentru ca fan să văd mulgerea asta postumă, în același timp mă bucur de descoperiri de genul.

🔵 Yeah baby, Obituary își anunță al unsprezecelea lor album cu lovituri brutale de baros.

🔵 Katatonia țin steagul sus cu fiecare release. Nici acum cu Austerity nu fac rabat de la calitate.

🔵 Zulu își anunță albumul de debut cu un single scurt dar bun.

🔵 Jaret Jay Reddick cu un country rock foarte, foarte mișto.

Trecem la albume:

➡️ HIGH COMMAND – ECLIPSE OF DUAL MOONS (2022) – 9.5/10

🔹 Thrash/Crossover/Speed Metal/ Punk

Când începi un album în felul ăsta nu îi mai dai celui care îl ascultă nici o șansă. Îi așteptam pe americani din 2020, de la excelentul lor EP, EVERLASTING TORMENT fiind pentru mine, zece minute divine de încântare. Și în 2022 the au venit, și cum au venit.

Este exact albumul cu care poti da peste nas nostalgicilor rigizi care au rămas prizonieri în timpul tinereților lor și care repetă obsesiv mantra, nu se mai face muzică ca pe timpul nostru, bro. Știu că o să îmi enervez pe mulți dintre colegii de generație, însă se face rock și se face bun bine. Nu este vina rock-ului că destui dintre voi v-ați transformat în nenea ăla urâcios, de la parter  care tăia mingi.

HIGH COMMAND, reușesc cumva să fie METALLICA, aia de pe primele trei albume și SLAYER de pe Seasons in the Abyss și în același timp să își păstreze identitatea neștirbită.

Kevin Fitzgerald, voce, Mike Bonetti, Ryan McArdle, chitare, Chris Berg, bass, Ryan Pitz, tobe, sunt cei care au reușit să scoată un disc care poate împărți tronul cu orice album METALLICA, SLAYER din perioada lor de aur. Și sunt foarte sigur că oamenii nu or să se oprească aici.

ECLIPSE OF DUAL MOONS, a intrat lejer în primele cinsprezece materiale muzicale de excepție ale acestui an și se califică clar ca unul dintre cele mai bune albume de thrash pe care le-am ascultat de-a lungul vieții mele.

În picioare aplaud o realizare muzicală de excepție HIGH COMMAND cu monstruosul lor ECLIPSE OF DUAL MOONS.

➡️ GAUPA – MYRIAD (2022) – 9/10 

🔹 Doom Psihedelic/Stoner/Progresiv

Gaupa este genul de trupă care evita încadrarea într-un anumit gen, care face tot posibilul să fenteze un șablon clar.

Sunt destule band-uri care încearcă asta, bine, și mai puține reușesc, Gaupa o fac cu o lejeritate care uimește.

Suedezii au fost definiți de specialiști ca unii care prestează ceva psihedelic doom și stoner. Nu îi contrazic, pentru că da, este și așa ceva acolo.

Dacă Bjork ar fi fost vocalista celor de la Gaupa și nu Emma Naslund, sunt convins că trupa ar fi sunat la fel de bine. Poate Bjork ar fi adus un plus de exotism vocal.

Ra este exemplul perfect cât de hipnotică este vocea Emmei și cum inflexiunile pot crea culori și vise dotorită muzicii unui cântec.

Myriad este premiul pe care îl primești la capătul unei zile grele atunci când vrei să te relaxezi și altfel decât să vezi ceva pe Netflix.

Pentru un album de excepție click aici.

➡️ NEKROGOBLIKON  – THE  FUNDAMENTAL SLIMES AND HUMOROUS (2022) – 8,5/10

🔹 Death metal/Folk Metal/Heavy Metal – made by Paul

Oohh, acest album.

Pentru cei care nu știu (me included) Nekrogoblikon este o formație care cântă Death Metal Melodic in L.A. de prin 2006. Și mai mult decât atât se concentrează pe un goblin.

Ca să traducem ce am scris mai sus vorbim de o formație matură de instrumentiști talentați și capabili care o grămadă de vreme se joacă cu sunetele într-un stil aparte. Este ca o echipă de tocilari care și-a propus să demonstreze lumii că știu și pot face muzica. Ce le iese: un amestec de hard rock melodios cu death metal ce-ți vibrează timpanele umplut cu acorduri viclene de chitară, refrenuri ce-și umflă mâinile, riff-uri fulgerătoare și înflorituri de clape.

Ce primești tu ca ascultător: un pic de autoflagelare. Pentru ca albumul este foarte ezoteric și eterogen. Trecem prin un amestec haotic de power metal, death/black metal melodios, și poate chiar și nu-metal. Uneori te duc cu gândul pe acorduri de Daft Punk sau poate Michael JacksonThriller, dar în mare parte metal și power metal.

Ca un adaos la confuzia generală și la revolta ta internă vine vocea solistului. Inițial m-am gândit că e slab și nu e din același film cu restul echipei sau măcar că e prost înregistrat/mixat. Dar în final cred că este atent și calculat adăugat melodiilor tocmai pentru a continua joaca tocilarilor.

Per total albumul are un tonus pozitiv, dar trebuie să accepți o trupa care se joacă cu muzica care glumește sau parodiază un fel de Weird Al Yankovic doar ca pe Death Metal Melodic.

Pentru a trăi experiența lui Paul, press aic.

➡️ SOEN – ANTLANTIS (2022) – 9/10 

🔹 Progresiv/ Orchestral Live Version

SOEN este unul dintre grupurile care din punct de vedere al recunoașterii ar merita mult,mult mai mult. Tot ce au scos oamenii a fost hrană pentru orice fel de suflet iar Atlantis este o încununare a talentului.

Sunt piese vechi dar care par atât de noi, sunt ca întâlnirele alea de peste ani cu oameni pe care i-ați iubit cândva, timpul nu a șters căldura amintirilor.

Snuff cântat de Joel are acolo sufletul lui pe lângă cel al lui Corey și din câte am înțeles Soen au fost felicitați de Taylor pentru felul în care a ieșit una dintre melodiile lui de suflet.

Mi-a plăcut mult Atlantis, mult de tot și probabil o să rămâna una dintre variantele de cursă lungă atunci când timpurile sunt gri sau atunci când zâmbesc amintirilor. Recomad albumul Anduțelor, Bagherelor, Costicilor, de fapt, puneți urechea pe album.Merită.

Soen pentru toate sufletele de oriunde.

➡️ SECOND TO SUN – NOCTURNAL PHILOSOPHY (2022) -8,5/10

🔹 Black Metal/Post-Metal/Groove

Știu că datorită unor criminali a devenit mult mai ușor să arunci pe foc absolut orice ține de Rusia. Eu văd situația mai nuanțate atunci când este vorba de artă. Dacă manifestarea aia artistică nu aduce ode dobitocului de la Kremlin, dacă nu există declarații, atitudini pro-putiniste, pentru mine, unul, este doar o bucată de artă.

Second to Sun este al doilea proiect muzical al fraților Sysoev, care fac o treabă a naibii de bună în Grima, și printre picături găsesc timp să finiseze și alte proiecte.

Albumul este deschis cu o melodie de 12 minute care începe cumva blând și catifelat. Se răzgândesc repede și de la lullaby trec rapid la cavalcada iadului și schimbarea asta pare să le placă mult.

Nocturnal Philosophy, celălalt cântec de 12 minute este o altfel de bestie, este ca o declarație artistică a rușilor, iar părțile de atmo se îmbină perfect cu vocea absolut dementă.

Second to Sun reușesc un album de black aproape fără greșeală unul care poate fi luat ca reper și de alte trupe mult mai titrate ale genului.

Pentru călătorii pe cărări întunecate click aici.

Atât pentru astăzi, aveți grijă de voi ca să puteți avea grijă de ai voștri. Pentru tot felul de gânduri avem, nu știu dacă am mai spus, email: [email protected]

sursa foto: freepik.com