De data asta chiar aveți ce citi. V-am lăsat articole de sunteți în pericol să ratați jumătate de zi de plajă, dacă e.
- E mare lumea (de multă vreme nu am mai citit un text atât de real și realist scris)
- Darius (din când în când avem nevoie de câte o poveste care să ne redea încrederea în ce va fi, asta e una dintre ele)
- Cum am ajuns să beau apă
- Cu Mamaia e cam asa (nu aveți idee cât mă bucur când aud schelălăielile celor care se dau cu fundul de pământ pe motiv că nu mai vrea lumea la Mamaia)
- Viorel
- „12 ore pe zi, șase zile pe săptămână”. De ce nu mai vor tinerii să lucreze în HoReCa (ahahahahaaaaaaaa, un sincer „mooie, mă” tuturor patronilor din HoReCa care se cred stăpâni de sclavi. Atenție, nu tuturor, doar celor care nu dau doi bani pe angajații lor, la propriu)
- ReUitarea
- Domnul Talibănescu
- „Pacea e mai înaltă decât dreptatea”. Filosofia unui abuzator de la vârful unei instituții publice
1. Am citit cu satisfacție articolul. Bun.
3. Detest alcoolul, și atunci când beam o făceam din considerații sociale și nu de puține ori, băut fiind, am făcut tot felul de tâmpenii. Fără, de atâția ani, mă simt fenomenal.
Multumesc de muncă. Continui citititul.
Comentariu beton!32
BTW de pct 5.Industria ușoară, 1500 lei net, bonuri de masă de 9,5 lei. Norma este norma, urletele sunt urlete. Salarii mici ca să avem noi haine ieftine.
Dacă ai curent, desigur. 😁
1. Bravo lui că a avut curajul să facă asta.
2. Dacă băiatului îi place ceea ce face, bravo lui.
3. Interesant
4. Ce om sănătos la cap mai merge pe litoralul românesc în ziua de azi?
5. 🤔
6. LoL?
7. Fain scris.
8. b0r. O adunătură de cretini. 🖕 b0r
9. Pe dobitocul ăla nu-l îndreaptă nimeni de spate c-o rangă bine plasată-n moalele capului? 🤬🤬🤬
Comentariu beton!16
Titlul la știrile ieri: „un român uimește Austria”. Să mor io dacă primul gând n-a fost că te-au prins la vecina și aia e cine știe ce soție de smecher. 🤭
@MV: 🤣🤣🤣🤣🤣🤣
N-or fost soții de șmecher, ci de muncitori. Doar că de la hectolitri de bere băuți au ajuns să se uite la ea ce frumos atârnă. 🤣
Dar, alea-s vremuri „demult apuse”. 🤣🤣🤣
Acum sunt un bărbat responsabil: bucătar, gigolo, șofer. 🤪
Comentariu beton!15
Aia e, bă, sunt alții la rând să uimească Austria. 😁😁😁
@MV: steaua mea a apus înainte să răsară. 🤣🤣🤣
Comentariu beton!17
Vezi, nu e corect ce faci tu.
Pe de-o parte, tot recomanzi Italia, am venit în Toscana și merg spre Sardinia, spre destinații luate de la tine.
Acum, îmi dai juma’ de zi de citit, practic nu pot înainta spre ce vreau să vizitez.
Cum facem să fie bine?:))
Comentariu beton!18
Soluții există. Citești în tren. Sau, dacă ai închiriat mașină, rogi pe cineva să-ți citească cu voce tare în timp ce conduci. Cu plăcere. :))))))))))
citit tot, mulțumesc; bor e o mizerie; litoralul la fel; chestia cu horeca… chiar, maestrul Rebengiuc cîte ore lucrează pe zi? are el liber 24 după 12 lucrate? @Edelweiss, tu?
îl „văzusem” pe Darius, la Andreea, da; și e fix la fel și în cazul meu; am o vrîstă (cum ar fi zis mamaia), mă apropii de moșii din The Muppets, care comentează non-stop; după care, la o săptămînă, o lună, îmi iese în cale cîte un Darius; un ospătar, un vînzător, un băiat de la vulcanizare, un polițist… și îmi revine speranța în umanitate;
bomboana însă, astăzi, a fost maestrul Ilișoi (acest Mark Twain de Botșăni), care scrie cu o dragoste aproape părintească și o înțelegere profundă despre această tară (mai ales) moldavă, care este alcoolismul; este un fel de Sf Augustin al bețivilor, știe tot și nu îi judecă; are inclusiv considerații filosofice pe temă, cum este aceea expusă într-un podcast despre plimbarea sa cu maestrul Cobîlă prin satul Vorona (leagănul vodcii), ambii ajunși băutori doar de apă, deoarece își terminaseră porția alocată întregii vieți, mai devreme…
glumă-glumă, da’ cu alcoolismul chiar nu-i de glumit; că nu alege!
Comentariu beton!29
Costică, eu am lăsat turația mult jos pentru că mi-am dat seama că viața mea liberă are prioritate. Viața mea cu familia mea, cu mine, hobby-urile mele au căpătat prioritate în fața muncii.
Câștig mai puțin? Da, dar nu cu mult. Merită? Din plin. Eram dispus să câștig și mai puțin dar să am timp liber mai mult.
Să te mândrești cu cât de mult muncești, asta chiar nu am să înțeleg niciodată.
Comentariu beton!22
@Edel (să știi că am aruncat un ochi și la tine -mai mult pentru poveste 😂, care astăzi nu-i; da’ deși mă străduiesc, c-am auzit io că roacării îs oamini valabili, nu se prinde de mine neam; oi fi expirat?!), mulțumesc pentru mingea la fileu; „am lăsat turația mai jos” înseamnă, pentru mine, că a fost și sus, cîndva; nu vrei să-mi spui că atunci cînd ai de recoltat rapița, pe la 17,30 zici „STOP! io mă duc acasă să bag un playlist cu copiii”…
pe mine mă rupe snowflake-istmul ăsta generalizat; boss, vrei parale? mergi la școală și fă-te doctor! nu te duce mintea? învață o meserie lucrativă, da’ fă-o să fii cel mai bun! nu te plătește patronul român? lumea-i largă, că doară nu (mai) s’tem sub neanicu, să nu poți ieși din țară…
toată lumea-i de acord că productivitatea lui Vasile nu-i totuna cu aia a lu’ Hans sau Jeanpierre… atunci, de ce vrei aceiași bani? la fel, capitalurile autohtone nu-s la fel cu ale frîncilor, nemților, italienilor, austriecilor…; ok, ăia au furat de prin imperiile/teritoriile pe care le-au avut de-a lungul istoriei; și? istoria contrafactuală e bună doar în săli de clasă, altfel ea nu există; nu-l ajută pe Vasile…; domnu’ reporter, dacă chiar vrea să facă ceva, să-l filmeze (suntem totuși în 2022) pe Nicu 3-4-5 zile, cum muncește el 12-14-16 ore la terasă, să scrie articolul și să trimită link-ul la ITM, poliție, lu’ mama lu’ Nicu, etc; după care, la 30-60-90 de zile să-i întrebe p’ăia: „cum ați rezolvat, boșilor?”; e greu, nu? păi grea a fost și activitatea/lupta sindicală în țările alea cu apă caldă din perete, de-a lungul cîtorva sute de ani…
ai votat 30 de ani comuniști și te vrei egalul ălora cu 150 de ani de democrație (așa, cu problemele ei)? nu prea se poate, zic…
așa că, dacă vrei A6 sau AMG, să știi că pe neamț nu-l prea interesează dacă-l vinde în RO sau nu, el vrea tot țîșpemii dă ieuro, vezi cum faci rost de banii ăia…
PS muncesc mai mult de 12 ore/zi, nu-s vreun bogat dar nici nu mor de foame; nu mă laud dar nici nu mă plîng; îmi place? sigur nu, că nu-s nici negru nici mașină (pentru alea e munca, nu?); dar îmi asum alegerile și voi avea grijă ca pe fie-mea s-o îndrum altfel decît am avut eu parte…
La articolul 3 am râs cu lacrimi și mă doare burta. E tragicomic, fiindcă nu sunt departe de ce povestește nea autorul in articol, legat de alcool și rolul lui în comunitățile românești și mai ales la sate. Cât am fost mai tânăr și neliniștit, am spart ficatul in mine ca adolescent, apoi in facultate, pe șantier și pe unde am avut ocazia. I-am făcut analize la un moment dat și mi-a zis doctoru catdunt bine. Îmi venea să îl scot și să-l pup.
In schimb de la un punct încolo nu prea mai ține faza cu maratoanele de consumat. Vine o vreme când nu mai e nici cool, nici ok și consumul redus spre moderat este recomandabil.
Declicul s-a produs acum 2 ani și de atunci nimic. Un pahar de șampanie la revelion și ăla doar o înghițitură. La fel și restul de vicii ușor ușor reduse: cafea 0 consum, mahoarcă de vreo 7 ani, cola de câteva luni. Apă minerală și plată, ocazional un suc de fructe. Și e mult mai bine pentru pateu și portofel.
Comentariu beton!15
1. La câți expați sunt printre cititorii blogului, nu cred sa nu fie cineva in asentiment cu Vlad C. Am auzit și eu maneaua (e remake după una de pe la inceputul anilor 2000 cu aproape aceleași versuri pe care o cânta tot Costi Ioniță – don’t ask 🤭). Nu mi-a stârnit niciun sentiment de dor față de patria în care m-am născut.
2. L-am citit la momentul publicării. There’s hope.
3. Am apucat să-l citesc și p-ăsta (hip, hip, mai mult timp de plajă!). Ca un om care a trăit câțiva ani în partea rurală a județului Botoșani, confirm ce a scris atât de sublim domnul Ilișoi.
6. Aici nu pot decât să mă bucur că patronatele și patronii se plâng că nu mai găsesc personal. Asta înseamnă că oamenii au înțeles că nu trebuie să accepte condițiile de lucru pe care menționații patroni le pun „la dispoziție”.
Atât.
Mă pregătesc să mă tirez la expoziția de mașini clasice din apropiere. Și poate ajung, totuși, și pe la Marea Nordului, la o sesiune scurtă de plajă.
Moama, de când n am mai citit atâtea
1. DA! in vacantele din străinătate evit sa vorbesc românește și întrebată fiind, spuneam că venim din Rusia (anul asta cred că schimb tara de proveniență 😁)
2. O postare tare simpatica, stricata de comentarii
3. Asta e realitatea și Viorel Ilisoi întotdeauna reușește să o povestească grozav de bine. Îmi place tare mult cum scrie
4. Și au făcut o cu mana lor, nu trebuie sa ne fie milă de ei, mai au și tupeul să spună că nu preturile sunt mari, ci turiștii sunt prea zgarciti
5. dragut, de regulă mai citesc pe Facebook astfel de povestiri
6. Și pe lângă toate astea mai au parte și de cazari mizere, înjurături și țepe. Horeca merita sa moară în chinuri
7. –
8. Bor își dă cu părerea cam mult pentru gustul meu, pe subiecte care nu ii privesc. Sunt pro avort și pro orice care privește doar corpul și intimitatea mea și pe nimeni altcineva
9. Din păcate in aproape orice instituție/srl/etc există situații de acest fel și nu prea pot fi soluționate
1. Subscriu. Dupa ce am plecat, nu am venit mai mult de un an, si nici atunci nu veneam daca nu as fi decis sa imi vand apartamentul. M-a intrebat o prietena daca nu mi-e dor de Bucuresti, de vibe…Sunt nascuta si crescuta in Brasov, am trait vreo 13 ani in Timisoara si alti 15 in Bucuresti. Mama m-a invatat sa ma leg de oameni, nu de locuri. Iar pe aia, mana de prieteni, ii duc cu mine in gand si in suflet oriunde as fi. Ne vedem de 2 ori pe an si suntem toti bine.
2. Cat de fain! Si cat de luminoasa imagine pentru ce poate fi generatia luI Darius. Numa’ ca am impresia ca familia aia mentionata e „cauza”, ca asa l-au crescut: curios, cu bun simt, implicat. Se poate sa ma insel si sa fi avut scoala romaneasca niste merite (glumesc!)
3. Fain scris si descris.
4. OK, inteleg realitatea obiectiva. Nu ma intereseaza. De foarte multi ani, cu banii pe care i-as lasa in Mamaia fac un concediu mai mult decat relaxat si decent in orice alta tara, iar calitatea serviciilor nu e comparabila.
6. Ultima data cand am fost o zi si o noapte la Mamaia, baiatul care ne servise pana la 3 dimineata aranja sezlongurile la 8. L-am intrebat cate ore lucreaza, a zambit incredibil de obosit si-a zis ca, in medie, 18 ore pe zi, zi de zi, cam doua luni. „Dar n-o sa mai fac asta, e al patrulea an si nu mai pot”. Avea 25 de ani. Am stiut atunci ca bataia aia de joc se va incheia cumva. Si ma bucur sa vad ca se incheie asa, ca poate niste patroni or pricepe ca slavagismul a apus cu ceva vreme in urma.
8. BOR e nu doar in Evul mediu, ci complet in alta realitate. Si are prea multe pareri despre subiecte pe care nu ar trebui sa aiba nicio parere
Comentariu beton!13
Terminat de citit, mulțam pentru selecție. Acu’ ma duc la piață dupa un pepene galben și trec și pe la loto – poate ies ceva bani de plajă 🙂 Duminică faină să aveți!
Doar la mine nu mai vin mailurile ca ai postat?
La mine vin. Și sunt abonat oe două adrese de email diferite. Vezi în spam.
Uei, ce de texte bune. Multumim pentru recomandari. Nu reusesc sa depasesc textul domnului Iliesiu. Dincolo de talent, care transpare de la prima fraza, ma socheaza similitudinile dintre localitatea din text si oricare sat/comuna/orasel din Oltenia sau Muntenia. Si cum ajung sa semene destinele celor din text cu alcoolicii pe care i-am cunoscut …
Mi-ai dat ceva de lucru azi, de dimineață am început și abia acum am reușit să termin de citit.
Nu le comentez, mi-am făcut propriile opinii, am dat dumnezeii de rigoare, am râs la spirt, etc.
Mulțumesc pt articole.
Am citit tot pe plajă. Că suntem la marea românească de vineri. Nu ajungeam dacă nu aveam ieri un eveniment în familie. Cazarea este bună, dar destul de scumpă. Am ales același loc în care era evenimentul, să ne fie mai ușor. Și, spre surprinderea noastră, plaja este decentă, avem șezlonguri asigurate de cazare, muzică ok pe plajă care nu îți sparge timpanele. Dacă n-ar fi unii părinți cu copii foarte mici care plâng într-una și ei nu se dau duși nicicum, ar fi și mai bine. Pentru acei copii în special.
Nu știu cum e în alte părți dar aici, în Mamaia nord plaja e plină.
Zi cu soare! Sau cu umbră, cum vă doriți!
”Dacă n-ar fi unii părinți cu copii foarte mici care plâng într-una și ei nu se dau duși nicicum, ar fi și mai bine.”
Vorbește cu Dj-ul să dea muzica mai tare să nu mai auzi plânsetele de copii. Băi nene, băii…
@Shoric, nu mă deranjează atât plânsetele copiilor, cât indolența părinților față de micuți.
Apropo de muzică, s-a dus atmosfera plăcută. De pe plaja alăturată se aude o muzică taaare, mi se zguduie rărunchii.
Mulțumesc pentru articole!
Deocamdată mă voi opri asupra primului.
De câțiva ani tot cochetez cu ideea de a pleca spre alte plaiuri cu iarba mai verde. Am sperat că va fi mai bine şi la noi..şi din anumite puncte de vedere este (mai ales în comparație cu ce era acum 10 ani). Dar nu este suficient. Degeaba am cunoştințe profesionale, spațiu adecvat şi aparatură, dacă trebuie să am grijă ce bifez într-un program informatic să nu mă trezesc şi f.. şi cu banii luați.
Aşa că după mai multe experiențe europene, cea mai recentă de la Malaga, mă gândesc serios să mă relochez în Spania după finalizarea celei de-a doua specialități. Sunt conştientă că probabil aş câştiga mai puțin decât aici, dar banii nu pot cumpăra liniştea. Vreau să fac medicină, rolul meu este să consult, investighez şi să ofer cele mai bune soluții de tratament pacienților, nu să mă preocupe ce asigurare au, ce pensie, dacă merge sistemul sau semnarea cu cardul. Să fie ordine la consultații şi programări, dacă nu vii să anunți şi să nu mă trezesc cu tine că ai avut treabă în oraş şi te-ai oprit şi la cabinet, că eu şi aşa stăteam degeaba. Dar ferească sfântul să faci aşa ceva la coafor sau la unghii, că nu te mai primesc acolo nici într-o mie de ani. Empatizez cu pacienții, fiind şi eu la rându-mi pacient, dar unii au adus nesimțirea la rang de artă.
Am încercat, am oferit acestei țări tot ce am putut, dar resursele de răbdare încep să mi se termine. Primesc lovituri din stânga şi din dreapta, de la CAS, ANAF, direcțiunea spitalului şi când ajung la lucru nu-s demnă nici măcar de o bună ziua..
Comentariu beton!24
@Ametist: dacă eviți Ungaria, Malta și Polonia, restul țărilor din UE sunt o opțiune bună dpdv profesional pentru un doctor.
Viena-i faină, dar Malaga și vremea de acolo sunt de nota 20.
Am fost în vacanță două săptămâni în Malaga și aș vrut să dureze o veșnicie.
@Ametist, aceeasi bransa dar alta specialitate. Am sperat dupa rezi ça lucrurile se vor améliora si in Ro. La intalnirea de 10 ani de la facultate am stiut ça nu mai pot. In 6 luni am invatat franceza acceptabil si am semnat contractul. Sunt 9 ani jumate de cand sunt in sfarsit impacata cu modul in care imi fac treaba.
Deci daca simti ça te sufoci, go for it! Nu va fi usor la inceput, dar nici in Ro nu e.
Foarte faină selecția de azi, mulțumesc!
1. Nu știu, eu am ridicat o sprânceană la faza că un electrician care lucra ”zi lumină” nu a putut să-și întrețină familia cu un copil acum 6 ani în România și cam făcea foamea cu un pui gătit pentru o săptămână. Am ridicat doar o sprînceană pentru că nu știu toate datele cum ar fi din ce zonă a României este autorul pentru că dacă era dintr-un sat sau comună uitată de lume ar cam fi de înțeles.
Nu știu cum este prin alte zone ale României dar la mine pe aicișa, pe la țară, căutau unii un coleg la muncă în construcții, necalificat, cu 3000 de lei salariu net, program de 9 ore de luni-vineri și nu găseau.
A, și aia cu ”Singurele lucruri urâte le-am primit doar de la alți români, inclusiv invitații la furat de materiale, Că nu se prind ăștia, dă-i în plm. În rest, dacă îți vezi de treaba ta, la muncă, ești apreciat și nimănui nu îi pasă de unde vii.”
Și noi am avut nevoie de un coleg, nu neapărat cu experiență în electricitate, mai mult ca ajutor dar cerința principală era să aibă permis de conducere B. Șăfu ne zice într-o dimineață:
– Băi, hai să vă zic o fază. L-am găsit pe unu care ar fi interesat să vină la noi, este curier și la negocierea salariului i-am oferit 500 de lei peste cât lua de la firma de curierat și mi-a zis așa:
– Boss, păi eu în afara salariului mai scot cel puțin 500 de lei din jmenuri cu motorina plus alți 5-600 din ciubuc.
PS. sunt sigur că băiatul este un electrician bun și un om serios pentru că a putut să scrie un text cu diacritice, lucru pe care nu-l fac mulți care lucrează cu scrisul.
Vezi că, undeva, băiatul menționează: „l-am rugat pe Arhi, în mail, să îmi corecteze scrisul, știu că sunt oarecum analfabet. Trebuie să mulțumesc pentru asta tot României, care a avut grijă să îmi dea religie la școală, nu carte”. Altfel, nu contest că „băiatul este un electrician bun și un om serios”, cel puțin prin felul în care se exprimă.
@Vasile, https://arhiblog.ro/constatare-vara/
Acuma nu știu dacă a făcut o excepție de la regula lui 🙂
Dacă e, într-adevăr, așa, merită cu atât mai mult respectul nostru și aprecierea că e și modest, pentru că, în mare, textul e foarte bine scris!
1. Cele câteva milioane de români plecați afară, sunt dovada că avem o problemă la nivel național privind condițiile de trai și nu în ultimul rând, modul în care autoritățile își tratează cetățenii. Evident, sunt destui printre milioanele alea, care au plecat doar pentru că aici nu reușeau să fure suficient sau pentru că nu-i duce capul să facă ceva concret. Dar, rămân mulți oameni buni, muncitori, care ar fi vrut să-și facă aici, o viață ca afară. Nu prea se poate… pentru că birocrația, dincolo de stufoşenie, e exasperantă și din cauza funcționarilor indolenți, mizerabili (ex. o hârtie care să corecteze niște date lipsă de pe un duplicat de CIV, deși emisă pe 15.06, a fost eliberată pe 15.07… de ce?! pentru că durere’n fund de plebe). Toți cei cu putere de decizie, fură tot ce mișcă, dar când e vorba să “datorezi“ ceva structurii de tip mafiot numită STAT, ți se blochează conturile și ești executat pentru 50 de bani.
2. Am întâlnit și eu câțiva „Darius”… sunt geniali când intră într-un colectiv de oameni buni, sau se pierd pe drum, pentru că nu-i vede nimeni la timpul potrivit. Mai există, încă, speranță… tocmai datorita lor.
3. Personal, știu că fără apă, nu funcționează nimic… nici în corpul uman, nici în natură. Vorbim de apă, nu lichide (sucuri, băuturi cu arome identic naturale sau mai știu eu ce mizerii chimizate). În același timp, pot aprecia un coniac bun, vechi, un gin de calitate, la o petrecere, sau un vin sec, vechiuț spre vechi, într-o seară de iarnă, după o zi de carving pe pârtia înghețată. Acum dacă bei spirt, pentru că așa e tradiția în zonă, ar cam trebui să schimbi zona… și nu poți să-mi spui să beau doar apă, după ce tu ai băut și apa de la flori. Numa’ zic!
4. Marea Neagră, doar pe plajă sălbatică. Altfel, prefer Grecia, Spania… pentru că în aceiași bani, primesc avion, hoteluri mai bune, plaje net mai civilizate, apa mai limpede și FĂRĂ cocălăreala din Rromânica.
5. Ok. Puțin ambiguu… ‘n fine.
6. Criza de personal în HORECA, este dată de combinația muncă multă / bani puțini. Pentru că în plin sezon, munca e grea, e multă, chinuitoare, iar după un timp, te face să clachezi… iar angajatorii imposibili. Dar nu, problema nu e la angajatori, nuuu… „tinerii nu vor să muncească”. Ba vor să muncească, dar nu vor să se îngroape pentru El Patron.
7. Raportarea permanentă la timp, ne face să pierdem din vedere tocmai intervalul dintre început și sfârșit, cu accent mare pe finalitate… de aici percepția accelerării timpului. Drumul în sine a devenit neimportant și ajungem să ne pierdem față de noi… uneori ‘reuitarea’ vine prea devreme.
8. Diferența dintre bărboșii noștri și bărboșii lui Allah, e că ai noștri sunt mai citiți, ceea ce îi face mai credibili. Dar nu de bărboși îmi fac eu griji, ci de hoardele de habotnici, gata să pornească cruciade, împotriva oricui nu merge pe linia impusă de purtătorii de armuri aurite și călare pe Bucifalii de la Mercedes.
9. Ăla trebuie „accidentat” … de mai multe ori. Pentru că altfel, nu se va opri aici… deja pare să fi căpătat complexul lui Dumnezeu, convins că pe el nu-l poate atinge nimic.
Comentariu beton!17
Continuarea:
2. Foarte tare Darius! Faith in humanity restored a bit. În altă ordine de idei sper să fie recompensat cumva pentru munca asiduă în afara laudei de pe Facebook.
3. Excelent, ca toate scrierile de altfel
4. Mă depăşeşte discuția şi sincer mă interesează puțin spre deloc
5. Se cam termină în coadă de peşte povestirea, merită dezvoltată după umila mea părere
7. Frumos
6, 8 şi 9: toate aceste personaje merită tratament a la JT.
Duminică frumoasă tuturor!
Mulțam pentru încredere. Hannibal Lecter ar fi mândru de mine. 😀 😀 😀
Șerif, ptiuu să nu te deochi. Mulțumesc, că bună treabă (ca de fiecare dată) făcuși. Mereu a fost jale în turismul și industria ospitalității dn țară. Acum și la nivel internațional.
Ma bucur ca am citit articolul 1 si nu ma mai simt atat de ciudat. Pt ca da, nici mie nu mi-e dor de Romania. Si sunt convinsa ca si daca ma mut pe undeva de aici, sigur nu va fi acolo. Nu am plecat de foame, nici pe motiv de politicieni, nici pt mai multi bani. Am plecat pt ca eram sigura ca viata inseamna mai mult decat pipera – unirii, melteni duhnind in 301 si orice iesire din buc insemnand chin si stress si nervi. In 2006 firma la care lucram ne-a dus la un on the job training in dublin. O experienta care mi-a schimbat viata. De cand am vazut cum e, nu ca turist, ci ca stil de viata, n-am mai avut stare, trebuia sa plec. Dupa 13 ani afirm si reafirm, cea mai buna decizie ever.