La o recepție, Winston Churchill o întreabă pe una dintre doamnele prezente la eveniment:

– V-ați culca cu mine pentru un milion de lire sterline?

Femeia reacționează uimită:

– De ce mai întrebați? Da, aș face-o.

Winston Churchill continuă netulburat:

– Dar pentru 10 lire?

La auzul acestor cuvinte, doamna sare ultragiată:

– Ce fel de femeie credeți că sunt?

Winston Churchill:

– Am stabilit deja ce fel de femeie sunteți, acum doar negociem prețul.

Nu înțelegeți ce legătură are bancul ăsta vechi cu antivaxxerii? Lasă că vă explic imediat.

Eram în mașină când am auzit știrea despre cum scepticii și antivaxxerii americani ar renunța imediat la scepticism dacă ar primi niște bani. M-a pufnit râsul cu zgomot la volan.

Pe scurt, un american din trei s-a vaccina în secunda doi pentru sume cuprinse între 25 și 100 de dolari. Muhahahahaaa, atâta verticalitate și putere de susținere a principiilor de viață n-am mai văzut niciodată.

Iar dacă la americani, unde vorbim totuși despre alt nivel de trai, 28% s-ar vaccina pentru 25 de dolari, sunt convins că aici ai obține măcar aceleași rezultate cu 25 de lei. Că doar îi iei, nu-i dai. Iar pentru 100 de lei, sunt convins c-ar fi cozi la centrele de vaccinare de la prima oră până noaptea târziu. Pun pariu pe orice.

Acum vedeți legătura cu bancul?

Voiam doar să vă mai spun că-i detest mult mai tare pe așa-zișii sceptici. Mă refer la toți cei care “mai așteaptă până să se vaccineze ca să vadă ce se întâmplă”. Din cauza lor, nu a antivaxxerilor, vaccinarea merge atât de prost. În loc să ne întoarcem mai repede la normal, stăm să-i ascultăm cum eructează sinistru despre cum mai așteaptă ei. Ce aștepți, coaie? Efectele pe termen mediu și lung? Adică mai aștepți tu cam vreo trei ani așa până-ți faci vaccinul, nu? Ca să fii pe deplin lămurit că nu-ți mai crește o mână. Hai, sictir!

Vă spun, îi detest mult mai tare decât pe antivaxxeri, ăștia măcar sunt proști, dar sinceri în prostia lor.