Cum e cu socoteală de acasă

am patit si noi o singura data pana acum, adica la aceste dimensiuni, vreau sa zic! ca asa, ca fiecare, am intrat dupa un bax de apa, si-am iesit cu carutul plin, asta se intampla frecvent.
eram mutati de vreo 3-4 ani in alt oras, alta casa, alte joburi, alta scoala, stiti voi, chestii de-astea care te destabilizeaza total si te fac sa bagi terapie macar juma de an – eu dacat vreo 8 luni, not funny!
schimbasem noi cate ceva in noua casa, dar lucrurile erau facute cu simt de raspundere de fostul proprietar, care intre timp ajunsese consul printr-un stat cu apa si clima calde.
cum ziceam, la vreo 3-4 ani ajunsesera si la noi minunatiile de usi metalice -not! eu cu initiativa: de ce sa nu avem si noi? ca-si cumparasera vreo doi vecini, luceau asa de frumos fata de lacul sters de pe usa de stejar pe care o aveam!
n-a fost greu sa-l conving pe om, a doua zi aveam usa si pe mesterica langa ea, gata s-o monteze.
dupa vreo ora de bormasina, ciocane si-o remorca de moloz, aveam usa montata plus niste gauri pe langa ea. o-ncearca mesterica, se inchidea in toc, se inchidea cu cheia, dar nu se deschidea. adica se deschidea asa, cam la 30grade, ca sa fim corecti.
pai ce facem, banene?
doamna, ca sa vedeti, dvs aveti gresia din hol pusa in panta, cu scurgere catre iesire si cota e mai jos la prag.
frate, nu voiam s-aud de cote, scurgeri si unghiuri ascutite, nu! io voiam sa se deschida usa, atat! inalt-o!
nu pe poate, doamna, eu am mai avut autorizatia suspendata, ca m-a parat un vecin carcotas c-am taiat din armatura de metal de deasupra usii, a zis ala ca se darama blocul, nu mai fac!
nu va zic cum stateam ca prostii, cu usa noua care nu se deschidea complet, cu casa dezastru! era o situatie de-aia deznadajduita cand doar ai vrea sa mori ca sa scapi de toate, sa nu mai vezi, sa nu mai stii!
dar mesterica, destept! el cu problema, el cu solutia: va decupez gresia pe semicerc, dupa traseul usii, si ciopliti dvs in placa ca sa coborati nivelul. va faceti o treapta, asa, la intrare, personalizati casa.
nu stiu cine i-a zis sa ciopleasca, nu-mi amintesc cum a facut, cand a plecat… trebuie sa fi fost in timpul ala in care imi induceam coma ca sa nu vad si sa nu simt.
cert e ca la un moment dat, pe langa dezastrul asumat, aveam si un sfert de hol cu gresie cioplita, ce mai, home, sweet home!
bref, ca deja m-am lungit, a doua zi, dupa intravenoase, am hotarat sa schimbam gresia de pe hol. si sa stiti ca eu am un hol destul de generos!
bref-bref iar, cand au dat jos gresia de pe hol, nu mai aveau suport usile de la camere, usi pline, groase, de stejar – traitz, dom’ consul! adica s-au dezmembrat tocurile si usile stateau intr-o rana, nu se mai inchideau, un cosmar!
am hotarat sa schimbam si usile, iar ultima picatura de cianura a venit de la om, care-a zis ca bal sa fie! schimbam si gresia si faianta din bucatarie, c-arata aiurea culori si forme diferite fata de ce-i pe hol.
bineinteles c-a trebuit si-o zugraveala, asa ca minunata usa de la intrare s-a transformat in gresie si faianta schimbata in toata casa, usi la toate incaperile si zugraveala noua – anul dinainte pusesem termopane si zugravisem dupa ele.
aventura cu usa a inceput la un sfarsit de august – ramasesera ceva bani din concediu! – si s-a terminat de Craciun.
iar la Craciunul ala am avut alta aventura, cu porcu’, da’ asta, altadata!

Cam ca bancul ăsta, numai că din perspectiva vânzătorului:
Un tip tânăr se duce la un supermarket să se angajeze. Managerul îl întreabă:
“Ai ceva experiență în vânzări?”
Tânărul răspunde:
“Da, am fost comis voiajor.”
Managerul, plăcându-i tânărul, îi spune:
“Bine, ești angajat! Începi de mâine, iar la sfârșitul programului am să vin să văd cum te-ai descurcat în prima zi.”
A doua zi se prezintă omul la treabă, își vede de ale lui, iar la sfârșitul programului vine managerul și îl întreabă:
“Ei, câte vânzări ai făcut astăzi?”
“Una.” Răspunde tânărul.
Managerul:
“Cum una? Media de vânzări pe angajat la noi este de 20-30 pe zi! De cât ai vândut?”
Tânărul: “De 101.237,64 dolari.”
Managerul: “101.237,64 dolari? !?!? Da’ ce i-ai vândut?”
“Mai întâi i-am vândut un cârlig mic de pescuit. După aia i-am vândut unul de dimensiune medie. După aia i-am vândut o lansetă. Pe urmă l-am întrebat unde merge să pescuiască și mi-a spus că pe coastă, așa că i-am spus că-i trebuie o barcă, așa că am fost la raionul de specialitate si i-am vândut șalupa aia cu două motoare. Pentru ca mi-a zis ca Honda e prea mică ca să remorcheze șalupa, l-am dus la raionul auto si i-am vândut un Jeep Grand Cherokee.”
Managerul, stupefiat:
“Cum, a intrat un tip să cumpere un cârlig mic de pescuit și tu i-ai vândut o șalupa și un 4X4? !?!?!”
Tânărul răspunde: “A, nu… Tipul a intrat să cumpere un pachet de tampoane pentru nevastă-sa, iar eu i-am spus că, dacă tot urmează un weekend nenorocit, ar fi mai bine să se ducă la pescuit.