Din toată povestea asta cu isteria și devalizatul supermarketurilor, cel mai mult mi-a plăcut comentariul de azi dimineață despre cetățeanul care cumpărase de la metro douăsprezece cărucioare pline vârf cu marfă, pe motiv că el are restaurant și că dacă e să vină apocalipsa să fie pregătit.

Pentru că, nu-i așa, dacă se împute nasol treaba cu coronavirusul, toți ne vom repezi în cârciumi urlând:

– Băiete, patru mici, două beri și-o porție mare de cartofi prăjiți. Și repede, că acuș vine.

Iar când ăla pleacă să aducă comanda, zbierăm în urma lui:

– De fapt, știi ce, pune cinci mici, că nu se știe niciodată.

Absolut superb.