Dacă tot e Crăciun, ai găsit că este și cea mai nimerită ocazie să-mi arăți ce mult mă apreciezi, sau ții la mine, sau ceva. Și cum poți să faci cel mai bine asta, dacă nu trimițându-mi un mesaj privat cu mizeria sinistră de mai jos sau cu variațiuni pe aceeași temă? Știi tu, în loc de lumânări, să fie cu cozonăcei, moși crăciuni, saramale, prunci isuși sau orice altceva care să-i arate destinatarului (în cazul de față, eu) cât de mult îți pasă de el, dar să-i și aducă aminte că sărbătorim nașterea domnului.

Pentru că, nu-i așa, tu ești convins că destinatarul (în cazul de față, tot eu) suferă de amnezie severă și de-abia când primește mesajul tău are adevărata revelație: “Ai, sa-mi bag pwla, uitasem complet că e Crăciunul”.

Revenind. Ai găsit de cuviință să-mi trimiți porcăria asta absolut impersonală care mai e și scrisă greșit (“fiecăruia”, în plm, nu “la fiecare”) și pe care nu i-aș trimite-o nici măcar portarului de la mine de la birou, că doar n-am nimic cu omul, ne salutăm în fiecare zi, practic aproape că avem o frumoasă semi-relație.

Cam ce-ți imaginezi tu că se vă întâmpla când voi deschide mesajul de la tine? C-o să-mi șoptesc, cu lacrimi de bucurie în colțul ochilor: “Ce frumos! Ce gest! Ce om! Asta zic și eu urare de Crăciun”.

Pentru că, dacă-ți imaginezi că asa stau lucrurile, ai o gravă problemă de percepție a realității înconjurătoare. Mi-e jenă să-ți scriu aici cam ce-am gândit când am văzut mesajul și cam ce gândesc nouă din zece oameni care primesc mesaje de genul ăsta. Și asta doar pentru că al zecelea e din ăla care nu-și citeste mesajele de Crăciun, Revelion și Paști.

Boss, ține minte, dacă vrei să-i transmiți unui om că-l apreciezi, sau că te-ai gândit la el, sau pur și simplu ții tu musai să-i urezi chestii de Crăciun, pune în plm mâna și scrie-i asta CU CUVINTELE TALE. Sau sună-l. Sau găsește o metodă care să presupună un minim de efort personal. Iar dacă nu poți și tot ce te simți în stare să faci este să-i redirecționezi un rahat din ăsta, mai bine NU-I MAI SCRIE NIMIC.

Îți garantez eu că nici nu va suferi și nici nu-și va spune înciudat: “Frate, ce mi-ar fi plăcut să primesc acum o felicitare cu lumânări, brăduți sau moși crăciuni, scrisă semi-analfabet, dar nu se găsește nimeni să-mi trimită și mie”. Îți garantez eu.

Mno, cam atât am avut să vă transmit în această tulburătoare a doua zi de Crăciun.