Faptele stau așa. Un imbecil beat începe să arunce cu pietre și cu bolovani înspre bârlogul unei ursoaice cu pui. Ursoaica, care nu e imbecilă, își vede de treaba ei și ignoră prezența bipedului stupid. Totul ar fi putut să se termine aici, dar n-a fost să fie.

Nemulțumit că eforturile nu-i sunt răsplătite, bipedul stupid și-a zis că așa ceva nu se face, îi arată el ursoaicei cine e șefu’ la pădure. Nu de alta, dar el mai lucrase și ca gonaci, mai mersese și pe la vânătoare, mai știa el cum stă treaba, nu-i era lui frică de un amărât de urs. Așa că se îndreaptă hotărât spre bârlog, hotărât probabil ca s-o tragă de urechi sau ceva.

Rezultatul? Imbecilul este omorât de un animal sălbatic care s-a simțit încolțit și care n-a vrut decât să se apere. Pe ea însăși și pe puii ei. C-așa funcționează legile naturii.

Dar, pentru că trăim în România, această țară unde deciziile sunt luate mai mereu de niște cetățeni ori fără creier, ori fără coaie, lucrurile nu se sfârșesc aici. Mai pe scurt, ursoaica trebuie omorâtă. De ce? Pentru c-a devenit agresivă.

Serios, ăia de-acolo vor s-o omoare pentru că brusc a devenit agresivă. Practic sunt șocați că o ursoaică cu pui, pe lângă bârlogul căreia de vineri încoace (atunci s-a întâmplat) probabil mișună tot felul de pădurari, vânători, ziariști și alți băgători de seamă, a devenit agresivă. Practic acum se așteaptă doar aprobarea de la Ministerul Mediului pentru a o împușca. No fucking joke!

Jur că-mi fac tricou cu Ministrul Mediului (nici nu știu cine e, dar îl găsesc eu imediat) dacă le trimite ălora din zonă un singur mesaj: „dacă pățește ceva ursoaica, vă acuz de neglijență în serviciu și de braconaj și vă bag în pușcărie pe toți”.