Ești într-o relație de ceva vreme. Lucrurile par să se miște bine și în direcția în care trebuie. Până când, într-o seară, observi că iubi are o față cam tuflită. Dar pentru că tu ești prins cu niște treburi extrem de importante (cum ar fi noul Fifa abia lansat sau să numeri stelele de pe lângă Ursa Mare), te prinzi târziu că nu-i sunt boii acasă. În acest punct, numai începătorii sau inconștienții au îndrăzneala să întrebe senini, din prima:
– Ești bine? Te văd cam acră. Ți-ai mușcat limba?
Dar cum tu nu ești vreun ageamiu, o iei cu duhul blândeții:
– Ce-ai, beibi, s-a întâmlat ceva? Ești bine, e toul ok la job? Maică-ta e în regulă?
Desigur, pentru că ești un bărbat adevărat, vei ignora primul ei răspuns la întreabarea ta grijulie. Acela fiind un „mda” sau „eh”, din vârful buzelor. Și insiști, doar vrei să arăți că-ți pasă:
– Hai, iubito, că pe mine nu mă duci. Ceva s-a întâmplat. Te rog, spune care e problema. Te-a supărat cineva? Lasă că-l rezolv eu.
Și dai să te ridici ostentativ de pe canapea, deși tot ce-ai putea rezolva în momentul ăla, ar fi încă o bere rece. Acesta este momentul în care iubi cedează și-ți spune cu voce tremurândă:
– Ar fi ceva… Dar nu știu dacă să-ți spun…
Știind prea bine că aceasta este formula secretă care te face să te umfli ca un cocoș, să bombezi ostentativ pieptul și, în timp ce sugi din răsputeri burta, să declari răspicat:
– Trebuie să-mi spui ce s-a întâmplat. Acum, beibi! Știi că eu pot să rezolv orice dacă-mi pun mintea.
Și te uiți la ea semeț, cu atitudinea pe care ar avea-o Superman înainte să dea timpul inapoi cu două zile. Moment în care ea va trece cu seninătate peste bășina care-ți scapă, din cauza efortului de a sta cu burta suptă, și zice mieros:
– Știi, m-am gândit că n-ar mai trebui să avem secrete unul față de celălat. Ar trebui să ducem relatia noastră la alt nivel de încredere…
Tu faci ochii mari, Superman dispare instantaneu, dai sa spui ceva de genul „dar, iubito, eu am mare încredere în tine”, însă nu apuci, că urmează decisiva:
– Dacă vrei să-mi arăti cât ții la mine, dă-mi și mie parola ta de Facebook (aici, cei care n-aveți cont, puteți să înlocuiți cu „email”, „mess”, „telefon” sau ce mai folosiți pe-acolo).
Well, ajunși în acest punct, când Superman deja e mort sau se tăvălește în chinuri, ce naiba faceți? Asta era mica mea întrebare, pentru voi, de astăzi. Considerați normală o astfel de cerere? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce? Ah, evident, vreau să știu și părerea doamnelor sau domnișoarelor cărora le cere partenerul așa ceva. Unde se oprește accesul la intimitatea celuilalt într-o relație? Asta vreau să știu.
P.S. Răspunsurile de genul „i-o dau și o schimb a doua zi” sunt puerile și mai bine evitați sa scrieți o așa gogomanie, că face lumea mișto de voi. Peste șase luni dac-o schimbați, în următoarele două minute o să vă sune telefonul: „De ce-ai schimbat parola??? Îmi ascunzi ceva???!!!
sursa foto
Eu as intreba:care cont, al meu cu numele sau ala cu Titi Bo$$?
Comentariu beton!19
@Redoo, am tău, dragă. 🙂
La capitolul asta…am fost intrebat odata de un prieten ce dracu fac de joc asa mult rummy pe facebook..nu prea a crezut cand i-am zis ca joaca soacra’mea, ca dupa ce-si termina punctele ei, pe ale soatei, trece si la contul meu
Comentariu beton!29
@Redoo, ahahahaaaaa
Nu ştiu ce minte ar trebui să ai ca să vrei aşa ceva? 🙂
@GabiI, ai să râzi…
Cine da peste un om de genul asta, sa fuga. Nu inseamna ca ai ceva de ascuns, da’ ai dreptul la intimitate. E o chestiune de principiu. Daca nu vreau sa-i dau parola lu’ gagica-mea nu inseamna ca sunt un gigolo italiano care f*te 3 cand ea se apleaca sa-si lege sireturile. E o chestie de bun simt. Avem chestii in comun, avem chestii care-s doar ale noastre. Daca nu avem vreun cont comun la banca sau vreun mail de business, n-are rost sa ne facem o lista cu toate parolele s-o punem pe frigider, in cazul in care pisi n-are ce face si se-apuca sa caute nod in papura, ca e paranoica si a scris in horoscop ca o sa fie surprinsa de persoana iubita.
Comentariu beton!57
@Pamfil, well… Să vezi ce… N-o iubești.
Eu cred ca oamenii care au pretentii din astea au prea mult timp liber 😀
Comentariu beton!17
@Bia, unii nu au, dar își fac.
Eu sincer i-o dau, cu conditia sa-mi dea si el parola la cardul lui de sanatate:)))))
@Cati, mai are încă bani pe el?
@Mihai, da siiiiigur, doar pentru bani ii cer parola:)))))
@Cati, cineva trebuie să bage și la păcănele în familia aia. :)))
Nu m-am obișnuit cu acel”niciunul”, dar îți mulțumesc pentru corectare. Aveam altă idee în minte când am scris posesivitate, nu o privi ad litteram. Era tot legat de dorința/obsesia de control. De obicei suntem obsedați de control atunci când suntem posesivi, egoiști. Sper că acum se înțelege mai bine ce am vrut să spun.
@Mihai, a trecut pe lângă tine gluma, așa-i?! E pentru prima dată când observ că nu te prinzi. @DedeCati se referea la cardul de sănătate…pentru a-l putea „interna” în spital… ? Soțul meu are parola de la contul de fb și eu o am pe a lui, cred. Oricum nu suntem posesivi nici unul. Cred că asta contează mult.
@ElianaSi, well, era dă dimineață, nu băusem cafeaua…
Ăăă… „oricum nu suntem posesivi niciunul”… doar puțin obsedați de control. 🙂
Eu cunosc parola mail și facebook la nevastă, plus acces la telefonul ei că e pe android și am ceva aplicație cu care mă recreez, reciproca valabilă, dar nu am folosit, pe motiv de nevastă faină și de încredere (părerea mea și singura care contează).
@biaggio, mă cam abțin.
Ca să fie bine și eu mă abțin.
Da, am să-i cer iubitului meu parola pentru a citi conversațiile noastre din alt unghi, gen dacă îmi văd propriile cuvinte pe fond gri, în loc de albastru, e foarte probabil să am o revelație în ceea ce privește relația noastră.
Mai, eu una nu cer nici o parolă, că pierd destul timp pe facebook-ul meu, așa as mai pierde și pe a lui. Dacă îi dau parola mea, s-ar uita încurcat și în timp ce se scarpina în cap, m-ar întreba cu o naivitate aproape amuzanta :”și eu ce să fac cu asta, iubito? „. Nu avem nevoie de parole, nu-și roade nici unul unghiile că nu știe cu cine vorbește celălalt. Și eu o văd ca pe o cerere absurdă, adică cât să fii de obsedat de ideea de a-i controla viața celuilalt?
Comentariu beton!24
@MIRABELA, foarte obsedat!!!
Cel mai bine ar fi un cont adevarat de Facebook ( ala unde discuti cu baietii despre fotbal, bere si alte chestii serioase) si unul fals pentru iubi-iubi in care pui poze cu pisici (ma injura adminu’ acuma de nu ma vad) si alte treburi melodramatice d’astea. Zic si eu….
@Alex, tu ai impresia c-o duci cu contul tău plin de pisici? No way!
E o incercare. Mai pui acolo 2-3 poze cu fotbalisti, masini si bere, pentru inducerea in eroare 🙂
@Alex, nu ţine nici așa, man. 🙂
Nu, nu, nu.
Nu as cere asa ceva, si nici nu as accepta o atare cerinta!
Bro, suntem impreuna, se presupune ca exista un grad de incredere reciproca, si respect!
Da, tin la tine, da` asta nu inseamna ca simt nevoia sa te tin de mana cand te caci, sau sa te tin de mana libera cand ai chef de sex de unul singur…
Parerea mea!
Comentariu beton!18
@raluca, dacă nu mi-o dai, înseamnă că nu mă iubești.
E? Ce faci?
Ba da, te iubesc. Si ca sa vezi cat de mult, iti voi da ceva mult mult mai valoros.
Sansa de a fi singur.
Pa. Te pup si te iubesc.
Daca mi-ar cere parola si eu i-as da-o, intr-un moment de cretinism maxim, as trece cu siguranta la urmatorul nivel ???. Si acesta ar fi: DESPARTIRE!!!!
@Elena, 😉
Eu nu consider ceva anormal chestia cu parola.intr-o relatie (casatorie) nu mai exista ..EU sau TU ;ci NOI.si chestia cu spatiu si intimitatea e de rahat.Atunci daca vrei intimitate sau spatiu stai dracu singur/a.si nu e vorba de control asupra partenerului .e vorba de sinceritate ,de intreg.eu am acces la contul sotului dar nu intru ca nu am de ce ..nici macar din curiozitate.
Se dezbate încă. Ce zici?7
@irinuca, serios? Dacă ești într-o relație nu mai ai nevoie de intimitate? Auzi? Mergeţi împreună la căcare? Că, na, e de porc altfel.
Aaaa si banuiesc ca si cardul lui+ pinul sunt tot la tine. Ca na, femeia e cu finantele… Si iti cere zilnic bani de tigari/ bere/ buzunar…. Nu?
Io nu o inteleg nici pe aia cu toti banii la comun.. Dar na, sunt eu mai inapoiata
Eu i-am dat acces la contul meu de PokémonGO. Se pune?
Comentariu beton!11
@Alexandra, merci, acum când nu se mai joacă nimeni…
Multe beibi au inventat ceva mult mai odios de atât: au luat contul lui și l-au făcut cont comun. Am câțiva în listă care au pățit asta. L-am întrebat pe un amic de ce a acceptat și mi-a răspuns că beibi a lui i-a zis că-i este lene să-și facă cont separat :))))))
Comentariu beton!17
@diabolic, Ahahahahaaa, ce minciună ordinară!
Mai nasol e când ea acapareză contul lui dar şi-l păstrează şi pe al ei parolat ?
@diabolic, proști există peste tot.
ar trebui sa o intrebe…beibi, da’ sa devalizezi contul nu ti-e lene?
Eu una, nu as intelege la ce i-ar folosi parola mea de fb si nici mie a lui … Dar in cazul in care mi-ar cere parola si ar face un capat de tara pentru ca nu ar primi-o, i-as sugera sa ne vedem fiecare de viata lui 😉
@MadaP, nu ar fi un semnal însuși faptul că a cerut-o? Aștepți să vezi că face un capăt de țară?
Mailul facebook-ul si telefonul sunt lucruri personale.
Chiar daca uneori facem dus impreuna asta nu inseamna ca folosim aceasi chiloti sau ca ne c*cam impreuna.
Nu am cerut nimanui parole de nici un fel. Si nici nu mi s-au cerut.
@Miki, și totuși, există oameni care cred altfel. Eu sunt siderat.
Daca vrei sa ai o relatie fericita nu te uiți in portofel, telefon, buzunare, mail, skipe, etc.
Comentariu beton!19
@Nicoleta, amin!
Astea sunt chestii de pitzi, femei si barbati. Eu nu cred ca sunt de-astia/de-astea pe aici. Daca sunt, sa ne laseeeeee :)))
@DOINA, ia citește toate comentariile.
Ma retrag frumos in ale mele… 🙁
N-am cerut, nu mi s-au cerut. Cu toate astea, ne cunoastem parolele pe la mail-uri si fb. Nu din curiozitate, doar din necesitate. Aaa, da, si nu avem nimic de ascuns. Nu tii chestii „dubioase” pe mail, fb sau telefon. Doar in cap. ?
@Ionut, aici nu suntem de acord. Dar, na, nu se poate de fiecare dată.
Ei, nu te gandi acum ca am facut schimb de parole sau ceva de genul! S-a intamplat sa am nevoie de contul ei de mail pentru un joc online unde mai aveam facute deja doua, sau m-a rugat sa postez pe fb niste poze de pe contul ei etc. chestii de genul asta. Mai mult decat atat, eu am o memorie proasta in materie de parole, am doar vreo 3 sau 4 pe care le folosesc si le uit des. Cum utilitatile sunt pe numele meu dar sotia le plateste (??), imi cunoaste parolele. Iar daca eu uit vreuna, o intreb pe ea.?
@Ionut, lasă că pe tine nici nu te bănuiam de altceva. 😀
Prietenul meu mi-a zis de vreo 5 ori pana acum parola de la laptopul lui (unde e logat cam pe toate cele), tot asa, ca a cerut-o situatia, si tot nu am retinut-o, pentru ca nu m-a interesat. Ideea asta de control e o aberatie, pentru ca omul care vrea sa insele, o va face oricum, cu sau fara parola. Cine e asa paranoic de vrea sa stie tot, poate ar trebui sa stea singur.
Comentariu beton!12
N-am avut niciodata probleme din astea pentru ca sunt om normal si astept si de la partenerul meu sa fie la fel, daca nu la revedere. Dar prietenele mele bune au avut cat incape. Inclusiv el cumparat telefon special pentru ea ca el sa isi bage manutzele cand vrea, cum vrea. I-a blocat toti prietenii barbati. Colegi de liceu, faculta, colegi de la lucru… pana recent ea nu a stiut. Cum ea nu se prea pricepe la tehnologii, el i-a setat tot. Consider ca poporul asta ar trebui sa se caute, ca mare e gradina cu gelozii absurde.
@anca, și alea au stat în relații de genul ăsta? Gizăs!!!
Una a scapat, aialalta mai sta. Eu nu inteleg pana in ziua de azi, ca ne stim de 20 ani, ce te atrage la asa ceva. Eu i-am mirosit din prima, ele de ce nu? Sunt si femei si barbati din ce in ce mai multi c mirositul in troaca aluilalt.. Sigur au existat si inainte, numai nu era FB sa ne ofuscam noi.
@anca, normal că au existat și înainte, numai că acum e mult mai simplu să-i depistezi. Are și Facebook-ul parțile lui bune.
Pai mai intrebi ? La așa profil de bărbat model ? Musai sa aflam de ce se comporta mizerabil Beibi, ca sigur am gresit noi cu ceva ! Niște agheasmă cu împrumut n-ai ?
@faiantaru’, mi-a mai rămas ceva, dar e pe ducă. De agheasmă zic. :))))
Da, probabil ţii agiazmă în gură când scrii. Iar dacă nu, ar trebui s-o faci. 🙂
@GabiI, da, da, de-aia mi s-a terminat.
Asta mi se pare o tampenie crasa mai ales printre cei fara minte. Tampenie reciproca, adica din ambele parti.Prima, din partea celui care cere, sa nu te gandesti tu ca ala/aia cu care iti imparti toate cele, blah-blah daca iti da parolele de la conturile astea FIX pe acele conturi incearca sa agate si sa se pisiceasca cu altii/altele. Fii dracu’ convins ca daca vrea, alalalt te traduce de nu te vezi (am plecat de la prezumptia de port legal de creier si instructiuni de folosire 😉 ) A doua, din partea celui/celei vaduvit/a de parole. Daca ai ganduri necurate, deja ar trebui sa fii ” blindat” in fata unor astfel de potentiale atacuri, potentiale pana se transforma in realitate iar tu, cu zambetul cel mai firesc de pe lume sa spui…” poftim, draga, uite parolele, stii cat de mult te iubesc!”. Plm, in concluzie, e o imbecilitate dar din pacate se mai intampla pe la destui. De bine, de rau, atat eu cat si nevasta nu avem ganduri de genul asta, suntem de aproape 5 ani impreuna, nu de alta dar amandoi stim cat de penibil este. Iar aia cu conturi comune, mai faina :)))))
@alt_mihai, citește comentariil de pe aici. Cică în relații nu mai există intimitate.
Da frateee…fix asta e problema, ca nu mai exista intimitate…nu ca relatiile se fut din toate motivele de pe planeta…asta e cel mai al dracu’, nu? :))))
Interesant cum s-au schimbat timpurile si mai ales cum poate fi demonstrata sau nu increderea intr-o relatie. Printr-o parola de facebook. 🙂
Insa ca sa raman in discutie, raspund cu da. As da parola. Facebook-ul nu inseamna intimitatea mea si nu-l vad ca pe un lucru personal sau ca pe ceva ce nu poate fi impartit intr-o relatie. Locuim impreuna, mancam si dormim impreuna, la naiba, facem schimb de saliva! Si sa nu dau facebook-ul? Hahaha. Facebook-ul nu ocupa atat loc in relatia mea. Si pe urma, cand amandoi am decis sa formam un cuplu, stiam ca vine cu anumite costuri. Unul din ele fiind chiar acesta. Faptul ca putem arunca o privire peste telefoane si implicit pe aplicatiile din ele. Nu ne verificam telefoanele, nu intru pe facebook-ul ei si nici ea pe al meu, insa si ea si eu, stim ca ne putem uita fara ca asta sa ne afecteze viata, fara ca asta sa insemne ca ii invadez intimitatea. Poate fi vorba de curiozitate, intamplare sau o zi in care vrei sa faci misto „Iubito, cine e Gigel si de ce ti-a dat like?”. Dar cred ca asta tine de maturitatea fiecarui cuplu.
Si cu riscul sa primesc numai thumbs down, pot spune ca intr-o relatie sanatoasa nu prea e loc de egoism. De „spatiul meu”, „intimitatea mea”. S-a cam dus cu intimitatea din clipa in care ti-a bagat chilotii la spalat. Stie ca nu ti-o scuturi bine. Da pula mea.. unii insista pe intimitate!
Comentariu beton!35
@Cezar, mie nu-mi vine să cred că există oameni care cred că într-o relație nu este loc de intimitate. Serios? Și aia e o relatie sănătoasă? Gizăs fucking craist!
hahaha, vad acum cum poate fi interpretata replica mea. Sigur ca exista loc pentru intimitate. Sigur ca avem momente amandoi cand dorim singuratate si le avem. Eu ies la fotografiat, ea.. nu stiu ce face :). Insa de la aceste momente pana la spune ca Facebook-ul face parte din ele (momente de intimitate) e o cale destul de lunga in mintea mea. Si hai, nu te speria prea tare. Avem doar moduri diferite de a privi o relatie.
Si da, e o relatie sanatoasa dupa standardele noastre.
In fond despre asta e vorba intr-o relatie, nu? Sa gasesti pe cineva cu care sa te potrivesti si sa te completezi, nu? Iar din acest punct de vedere, al parolei la facebook, ne potrivim. (NU NE PASA) 🙂
P.S.: Daca mi-ar cere istoricul browserului, am avea o problema! :))
Comentariu beton!17
@Cezar, nu-mi dau seama ce vârstă ai. Dacă ești foarte tânăr, pot înțelege. Dacă nu, nu. Nu există moduri diferite de a privi o relație, ci doar grade diferite de siguranță și nesiguranță.
am 34 Mihai. Am si o fetita de 6 ani. Si inainte de toate hai sa lamuresc ceva.
Nu-i stiu parola de la facebook, nu stiu daca ea o stie pe a mea. Nu am acordat importanta acestui lucru. Insa inainte de a da raspunsul meu. Hai sa intreb ceva. Luam situatia data de tine. Nu ti se pare normal sa-i dai parola de la un cont. Si pot intelege asta.
Insa in clipa in care ajungi acasa, ce faci cu telefonul? Il lasi pe masa sau il tii mereu langa tine? Sau il lasi pe masa, dar te deloghezi din facebook, mail, whatsapp s.a.m.d.?
Pentru ca daca-l lasi pe masa, ce o opreste pe ea/el sa se uite? Iar daca te deloghezi e si mai grav. Lucrurile nu sunt doar albe sau negre, exista si nuante de gri.
@Cezar, ce o oprește să se uite? Doua chestii. Prima se numește „încredere”, a doua „bun-simț”.
Mihai, daca sotia/iubita ta nu s-a uitat niciodata pe telefonul tau, fara ca tu sa stii (nu pentru ca nu are incredere, poate a fost pura curiozitate sau pur si simplu o greseala), atunci esti un tip extraordinar de norocos.
In fine, ca sa nu ma indepartez de subiect te mai intreb ceva si gata, nu vreau sa te plictisesc.
Esti constient sper, ca nu toata lumea considera facebook-ul spatiul personal sau intimitate?
Din aceste motive nu as avea o problema daca mi-ar cere vreodata parola. M-as uita putin ciudat? Probabil ca da, mai ales ca nu ma feresc niciodata de ea cand vorbesc cu cineva pe facebook.
Si merci de timpul acordat! 🙂
@Cezar, pe același sistem se poate considera că nici mersul la budă nu este o chestie personală.
Indiferent ce consideri tu sau nu, Facebook-ul ESTE o chestie personală și intimă. Contul tău, prietenii tăi, discuțiile tale. Prinzi ideea?
Pe principiul: N-ai facebook, nu existi?
Eu am prins ideea, dar tu nu vrei sa accepti faptul ca EU nu consider facebook-ul o chestie personala.
Cum spunea cineva mai sus intr-un comentariu „nici macar nu sunt amic pe facebook cu prietenii mei cei mai buni”. Nu am nici macar o conversatie pe facebook cu prietenii mei cei mai buni. Nici una. Ne sunam sau ne vedem.
Conversatia cu tine pe facebook e mai lunga decat cea cu maica-mea. Facebook-ul face parte din viata intima a unei persoane atat cat i se permite. Este o alegere si nu o necesitate. La asta ma refer.
Indiferent ce consider eu sau nu? Nu, nu e indiferent.
Comentariu beton!18
@Cezar, e ok, man, nu-i problemă. Tu să fii fericit.
Trăim în lumi diferite, iar în a mea există conceptul de spațiu personal si de intimitate. chiar și într-o relație. În a ta, nu. Atât de simplu.
@Mihai, trei chestii. nu doua. Prima se numește “încredere”, a doua “bun-simț” si a treia este PAROLA. Pe care nu o stie.????
alb sau negru! Fara gri! 🙂
@Cezar, omule LA TINE e fără gri. Asta nu înțelegi tu. În afară de „noi”, într-o relație normală mai trebuie să existe „eu” și „tu”. Fiecare dintre ei cu chestiile lui, separate de cuplu. Inclusiv un anumit nivel de intimitate la care celălat nu trebuie și nu este sănătos să aibă acces. Dar, pula mea, n-am de ce să explic asta dacă nu simți.
Mihai, nu am zis nici o secunda ca intr-o relatie nu trebuie sa existe „el” si „ea” separat de „noi”. Am zis doar ca facebook-ul pentru mine, strict pentru mine, nu inseamna intimitate. In rest, da, evident ca ea are nevoie de spatiu la un moment dat, eu am nevoie de spatiu la un moment dat si lucrurile sunt si gri.
Sper ca nu te-am suparat prea tare!
@Cezar, eu când mă supăr, reacționez urăt. Deci, nu, fost o doar o discuție în contradictoriu, mai aprinsă așa.
Eu una, chiar am înțeles ce ai vrut sa spui sau cel puțin am înțeles punctul tău de vedere. Nu toată lumea e ahtiată după Facebook, nu toți au sute de poze sau petrec un timp într-atât de mare pe Facebook pentru a-l considera ceva intim.
Been there. Done that. A fost ceruta, acum 4 ani si cu cea mai mare seninatate i-am dat-o. O luna a stat pe el cot la cot cu mine apoi i-a trecut. Recent am intrebat-o daca mai stie parola iar reactia ei a fost „care parola?” Deci priceless :)) nu am nimic de ascuns, oricum chestiile care ma privesc pe mine (masini, diy etc.) O lasa rece, ca pe mine cu retetele ei. Eu nu am cerut, daca ascunde ceva, se da de gol singura. Toata lumea o face.
@Alexandru, m-a spart aia cu „o lună a stat pe el cot la cot cu mine”.
daca eu intram si eram delogat, cam asa mi-am dat seama, dar dup-aia s-a calmat, i-a trecut, si nici in ziua de azi nu am schimbat-o, e aceeasi, daca isi doreste din cale afara sa intre pe el, e la liber albitru 🙂
Eu stiu parola/PIN-ul de la telefonul sotiei, ea il stie pe cel de la telefonul meu. Ca nu vrem sa apara vreo situatie neprevazuta in care ai nevoie de telefon si nu il poti folosi.
Stiu si parola de la laptop-ul ei ca din cand in cand mai trebuie sa ii rezolv ceva problema de soft care nu merge sau update-uri.
Eu nu stie parola de la laptop-ul meu ca este prea complicata si nu o tine minte.
Restul de parole nu ni le stim.
@MikeW, știu, așa zice toată lumea. Doar că stuațiile alea în care ai nevoie de telefonul celuilalt sunt mai rare decât părul de pe broască. Dar să zicem că admit. Textul meu este despre o chestie absolut personală, cum e contul de Facebook. Iar în cazul lui nu are ce situație urgentă să apară, care să necesite parola celuilalt.
iti dau pinu la card, te las sa ma suni cand sunt cu fetele la o bauta, iti calc dracu si camasa verde pe care n-o suport, ii zic maica-tii ca ma innebuneste zacusca ei, dar lasa-mi baiete parolele in pace!!! Adica get a life and breathe,,poate bate si steaua daca nu-ti fac un vodoo mic:))
@lorelai, la aia cu Steaua m-ai atins grav. 😛
Cum să spun… Dacă nu e o glumă şi chiar m-ar surprinde că vrea asta la modul serios, aş considera că a fost o experienţă interesantă şi mi-ar schimba calitativ în bine filtrele prin care văd oamenii, exact din momentul ăla. Dacă, dimpotrivă, nu m-ar surprinde, ar fi pentru că e exact ceea ce ştiam că e şi alea câteva calităţi pe care le are sunt singurele care m-au interesat de fapt. N-am fost în situaţia asta, dar mi se pare cea mai mare dovadă ce prostie să îţi pretindă cineva asta şi chiar m-ar enerva, tocmai pentru că ar însemna că eu am fost proasta secolului care a văzut ceva inteligent la idiotul ăla. Bine, asta pentru cazul în care nu m-ar surprinde nimic de genul asta de la ăla care se spală pe dinţi în baia mea. The fuck. Dar asta-i pură teorie.
Varianta scurtă la vorbăria asta ar fi să-l bag în p „””” mă-sii.
@Marisa, într-o altă viață o să te iau de nevastă. :)))))
:)))))) În altă viaţă lumea n-o să mai aibă criterii de-astea. Sper să nu rămână la infinit doar sci-fi toată imaginaţia noastră. Că atunci chiar e obositor să trăieşti iar pe o planetă de cretini.
@Marisa, ziceam așa, dacă e… Să fiu sigur că te-am cerut din viața asta. 😀
Atunci aşa rămâne 😀
Mie mi-e drag de ăştia de încearcă să ne lămurească „ah, ce relaţie perfectă avem noi”. Aici nu e vorba că ai avea ceva de ascuns, tocmai că având încredere în partener, ce rost ar avea să îi ceri parolele? Ca să ce? Să verifici un om în care ai deplină încredere?! 😛
Comentariu beton!14
@GabiI, da, da, da. Dar pentru ca n-au cum sa recunoască asta, o dau pe aiai cu „într-o relație nu trebuie să existe secrete și intimitate”. Fuuuuuuuck!
@Gabil, esti tare rau :)))))))
Sunt REA. 🙂
Nope! N-am cerut-o, nu mi s-a cerut. Nici măcar nu s-a discutat subiectul – e o chestie de bun simţ şi respect pentru intimitatea celuilalt (păcătoasă sau imaculată – e a lui!).
1. odată eram la dracu’n praznic, fără net, aveam nevoie de un detaliu din e-mail. L-am sunat să mi-l spună – i-am dat parola şi indicaţii de găsire. S-a rezolvat şi gata. Cred că a uitat parola în secunda 2. Dacă n-a uitat-o, nu contează…
2. parola de la facebook n-o dau nici moartă (dacă mi-ar cere-o). Şi asta pentru că glumele mele cu prietenele (despre bărbaţi) sunt strict secrete. Şi cam ofensatoare, la o adică 🙂
(precizare: sunt măritată de enşpe milioane de ani)
@Laura, păi de-aia ești măritată de enșpe milioane de ani. Sunt curios căt o să reziste relațiile astea frumoase, în care nu există intimitate. Pentru că e de porc într-o relație să ai lucrurile tale și doar ale tale. Gizăăăăăăăs!
Unele nu vor rezista (şi nici nu merită, având în vedere intruziunea până la nivel de celulă). Altele vor rezista – forţat, stresant, obositor. Mai bine nu! Secretele, oricât de banale, dau un pic de savoare vieţii 🙂
@Laura, da, da, se vor târâi de la sine și de gura lumii în relații unde intimitatea n-are dreptul să existe pentru că… Nu știu de ce. N-am un răspuns logic.
Buna intrebarea!Sefa mea a considerat cu totul deplasat cand i-am spus ca nu am parola de facebook a sotului si nici nu doresc sa o dau pe a mea.”Dar de ce,draga?Ai ceva de ascuns?”.Bai,nu am nimic de ascuns,dar am dreptul la felia mea de intimitate,zic.Nu ma intereseaza parola lui ptr ca il respect.Nu stiu altii cum sunt,dar noi ne respectam si dupa atatia ani feliuta fiecaruia de intimitate.Dupa atatia ani impreuna inca imi fac toate treburile muieresti(cremuit,epilat,mani-pedi,dus,etc)cu usa inchisa si fara spectatori,asa cum si el si le face pe ale lui tot in spatele unei usi inchise.Telefoanele amandorura sunt parolate si nu sufera nici unul din cauza asta.E liniste si pace.Am cunostinte care nu se spala daca nu vine si iubi sa se spele,care socotesc usa de la baie un blocaj in dragostea lor….dar,frate,zau ca nu ma intereseaza daca face tare sau moale si multe dintre chestiile astea le-as lua drept nesimtire si nicidecum iubire.Impartim o dragoste impreuna si nu un rahat!Nu ma intereseaza sa-i intru in suflet cu bocancii si imi ajunge ce si cat imi spune.
Am sa o iau si invers…imi da parola de facebook si are alt cont pe care activeaza din greu…am rezolvat ce?!Imi da parola telefonului,dar are altul la servici unde sta mai mult decat acasa…am rezolvat ce?!
O relatie se bazeaza pe altceva si nu pe parole,parole,parole…..
Comentariu beton!25
@Andreea, băi, jos pălăria! Eu n-aș fi reușit sa spun atât de bine. Pentru că, da, ai dreptate de la prima la ultima literă.
Nu i-as da parola mea si nici a lui nu as cere. In schimb as avea un comportament absolut normal in momentul in care as navigha pe site sa ii dau de inteles ca nu ascund nimic. [Si vice versa, adica ma astept la aceleasi comportament de la el]
@Fairy, vorbim despre lucruri diferite.
FB-ul nu este pt secrete. Sunt atatea modalitati si spy scripts care pot sa-ti dea cu troaca-n cap. Numai un copil copac tine secrete (stiti voi de care) pe FB/Internet. Daca esti player, pai fi pana la capat sau las-o naibii :)))))))))
@Madalina, nu, textul meu nu era despre asta.
Eu nu sunt nici macar prieten cu nevasta-mea pe facebook. Si nici cu prietenii mei cei mai buni. E nasol?
@Bit, nu e nasol. Dar chestia asta nu răsunde la întrebare. 😉
” Moment în care ea va trece cu seninătate peste bășina care-ți scapă…..” Gata, nu te mai citesc nici in 104. Mi se reduce dramatic lista cu locatiile in care te pot citi si sa nu ma fac de bacanie… nu ca mi-ar pasa. Un ras zdravan, la prima ora, face ca martea, 13, sa fie ca o zi de sambata pe varf de munte, cu o bere rece in mana.
@Celi, dar n-ai răspuns la întrebare. 😉
Sincer, n-am cui sa cer. Dar, daca mi-as dori sa stiu parola, m-as descurca fara sa intreb…. da’ de ce s-o fac?!!!! Cat despre parola mea… ar fi suficient doar sa bata un apropo ca sa treaca pe post negru.
@Celi, parcă nu poate să-și facă și singur de mâncare.
Eu nu prea înțeleg ce ar oferi parola în plus, pentru că dacă amândoi au conturi de facebook și sunt prieteni, oricum văd fiecare ce postează sau ce face celălalt pe pagina lui. Parola ar însemna să intri pe pagina altcuiva și să postezi sau altceva în locul lui, nu? Asta mi se pare ciudat, să vrei să faci ceva în locul altcuiva, ca și cum te-ai da drept altcineva…
Cred că într-o relație de cuplu, chiar f. apropiată și minunată, trebuie să rămână și individualitatea, adică suntem una, ne trăim viața împreună, dar totuși suntem 2 persoane 🙂
@Corina, nu să postezi, mă, asta ar fi culmea. Doar așa, ca să-i controlezi nițel viața.
I-o dau, nu mi se pare mare brânza. Ne cacaim ca e intimitate, ca domne nu are încredere etc. Dar eu am încredere ca nu-mi scotocește prin mail. Si daca o face nu e nimic de ascuns.
Facem prea mare caz de chestiile astea. Adică vorba ceea ne împărtășim toate lichidele personale dar cand e vorba de parole ne aducem aminte de intimitate 🙂
@Elena, cerutul parolei de Facebook era un simbol. Înlocuiește-l cu ce vrei tu. Pentru că, da, este vorba despre intimitate și spatiu personal.
Cerutul parolelor,controlul acesta stupid,gelozia fara fundament este,din punctul meu de vedere,apanajul oamenilor prosti sau cu probleme de incredere in ei.mie nu mi a cerut parolele,dar mi a spart toate conturile.ca daca ma conversam eu cu cineva?!s a dat drept eu,trimitea mesaje in numele meu,pana cand m am prins.si ca de ce fac scandal?!ca din iubire se poarta asa.I am zis sa si bage iubirea undeva,ca eu nu am nevoie de obsedati de control pseudo iubitori.Eu credeam ca doar fetele sunt proaste si geloase astfel,pana l am intalnit pe el.
@Gia, nu este vorba despre prostie. Am întâlnit oameni pe care-i duce capul, dar procedează exact așa. Este vorba despre încrederea în propria-ți persoană, care duce la nevoia de control. Dar oamenii preferă să-i zică „la noi în cuplu nu există secrete”. Well, felicitări, ce pot să le urez?
Da,ai dreptate,in cazul meu ex-ul era inteligent dar avea mai vere probleme rau cu increderea in el,paranoia ca toata lumea vrea sa l insele si nevoia asta de control dincolo de paroxism,teoria conspiratiilor impotriva lui,dar la modul extrem,adica mi a citit mesajele din Facebook de cand aveam contul deschis,iti dai seama ce lectura palpitanta,mailuri si tot.Mie una mi se pare o tampenie sa cer parola sau sa umblu in telefonul,prin buzunare sau mai stiu ce metode stupide de verificare,mi se pare sub demnitatea mea,avand in vedere ca ar trebui sa existe o incredere reciproca.Dar nevoia asta de control de rahat numai bine nu face in cuplu.Eu i am zis ca din partea mea,plate s o controleze pe ma-sa,apoi am revenit la ganduri mai bune,am schimbat parolele sparte,facandu i onoarea de a i folosi numele drept parola si calificativele „prost impotent”,ca sa se simta bine daca mai intra pe facebookul meu.Iar conturile gen gigel+maricica xulescu sunt penibile,iubirea asta sufocanta sterge asa individualitatea oamenilor,de mai mare scarba.sau asta o fi trendul si noi suntem in urma:)))
@Gia, aia nu e iubire sufocantă. este nesiguranță și nevoie de control.
Mda…Treaba este ca întotdeauna un un apel telefonic, înainte de ajunge acasă, costa mai putin decat un divorț… Așa si cu parola/parolele… Cat poate costa o parola/parolele?
@Gabel, sunt moca, man. Un „moca” al naibii de scump. Te costă „dăcât” intimitatea. 😉
Se zbat scheletele în dulapuri… ?
În plus mama si tata m-au învățat ca nimic nu este gratis pe lume… ?
@Gabel, e mai rău de atât. Atunci când e gratis, tu ești produsul cumpărat.
Si vorba lui Yang Tzin -englezul- „curiosity kill the cat”… ? ?
Initial am crezut ca e o noua zi de gluma. Pe urma am realizat ca esti foarte serios, iar citind si anumite comentarii… pfiuuu imi vine sa-mi dau palme. Cum e aia avem incredere unul in altul, dar auzi da-mi si mie parolele la conturile tale (de orice natura), da-mi si telefonul sa vad toate mesajele si toate apelurile etc. Da-o in p..a mea de treaba asta e incredere?!
@Marius, ăăă… NU!
Știi când e cel mai „super”? Ii face cineva cont pe fb pe numele lui, il acaparează „ea”, postezi/ discuți/ primești „la mulți ani”, dar doar câțiva știu că tu ești „ea” și nu „el”! Restul cred ce scrii. Aaaaa, când uită parola trebuie sa sune la cine i-a facut contul?
@kya, well… :)))))
Pueril. Dacă vrea să te înșele, o face și cu tine de mână :))
@Anca, și deja ai mers prea departe. Dar, da, așa e.
Da, mi s-ar parea mega dubios sa-mi ceara parola. La fel de dubios cum mi s-ar parea sa ma intrebe cat castig. Mi-as pierde rapid interesul si n-am ajunge nicaieri.
La modul concret, nu ne-am cerut unul altuia parolele la inceputuri si nici acum dupa 9-10 ani de relatie nu ni le stim. Nici PIN-ul de la card. Dar amandoi avem parolele salvate pe tot felul de conturi (mail, fb, online shopping), asa incat daca pornesti calculatorul / laptopul e totul acolo. Nu stiu altii, dar eu n-am rabdare sa tot bag ID-uri si parole, n-am nimic de ascuns (nici macar extrasul de cont 😀 ) asa ca nu ma deranjeaza, da’ nici el nu-i curios.
Si nici el n-a parut vreodata preocupat sa se delogheze de pe site-uri, nici la inceputul relatiei, cand nu locuiam impreuna si doar mergeam la el in „vizita”. Uneori pleaca de acasa sau doarme si le lasa toate deschise pe ecran, deci pot sa presupun ca are incredere ca nu caut pe acolo si ca n-are nimic de ascuns. Sau daca are, le ascunde pe altundeva 😀
Mai mult, pe tableta aplicatiile sunt cu contul lui si uneori piuie messengerul sau altele de ma dispera si tot nu ma duc sa-mi bag nasul.
Da, chiar pot trai si fara sa stiu cine tocmai i-a scris! 🙂
@Rox, jos pălăria pentru acest comentariu!
Nu mi-a cerut-o, nu i-am cerut-o(casatoriti cu copil, caine and everything), parca e un pic asa….din epoca de piatra sau direct de sub papuc sa-ti verifici consoarta, sa vezi ce mai face omu’ pe FB. Poate e chiar treaba de inteligenta…nu m-ar deranja daca s-ar uita pe FB ul meu intr-o situatie in care eu ii arat o poza si dupa ce se lamureste incepe sa scroll eze mai departe, mai deranjant mi se pare sa mi-o ceara pur si simplu…adica ce? tu chiar ai stat si ai reflectat la chestia asta? hmm…
Dar de cei cu conturi de genul „Maria si Marian Marinescu” ce mai zici? :))))
@Laura, păi de scrolat, poate și fără parolă.
da dar are si mess ul de fb la dispozitie…btw daca e relevant eu nu-mi mai stiu parola de la fb…am aplicatia pe telefon, iar pe laptop nu intru din motivul asta….adresa de mail pe care am facut contul n-o mai folosesc de ani buni, nici aleia nu-i mai stiu parola…asa ca problem soved
Dau si eu o provocare, ce ati face daca perechea ar pleca cate o zi, doua, sau chiar o saptamana si nu ti-ar spune nici ca pleaca nici unde pleaca.Daca primesc niste raspunsuri bune s-ar putea sa mai spun cate ceva.Mihai daca faci si un articol pe tema asta.
@O altă Vio, păi n-am cum să fac, că nu știu cazuri.
Din punctul meu de vedere, nu ar exista ca „perechea pleaca asa cate-o zi”. O data, una singura, ar face asa ceva, n-ar mai apuca a doua. Nu pentru ca l-as banui ca face ceva dubios, ci pentru ca eu nu am nervii destul de tari pentru asa ceva. Nu pot sa traiesc cu unu care acum e, acum nu e si nu se stie nici pe unde e, nici cat sta. Ma ingrijorez foarte usor cand intarzie si pe langa ganduri normale de genul „o fi intervenit ceva, o fi trafic”, ma mai gandesc si la nenorociri de alea cum vezi la stiri.
Nu am o problema sa mergem separat in diverse locuri, atat de placere cat si cu munca, nu ne verificam, dar stim unul despre celalalt pe unde suntem si cat stam. Un om responsabil, cu familie, nu pleaca asa.
As face…cu mana :))
Eu cunosc o situație și mai aberantă. Ea îi spune lui să își schimbe parola fiindcă e prea ”porcoasă”.. Despre asta ce părere mai ai? :))
Personal, mi-e indiferent, am trecut peste fazele astea copilăroase, iar cum a zis și cineva mai sus.. dacă e să te înșele, o va face indiferent.. poate chiar verificatul ăsta excesiv întărâtă și mai rău la așa ceva 🙂
@Ela, îi sune că are parola prea porcoasă? Ahahahahahaaaaaaa! Dar de ce-o fute grija pe ea? I-o dictează și lu’ mă-sa sau ce?
Habar n-am.. sau nu vreau să am :D, dar după ce că idiotul.. ăă.. pardon, partenerul îți face pe plac, mai ai și de comentat la adresa unei parole.. aia da relație sănătoasă..
@Ela, beton curat. Casă de piatră, ce să mai…
Au avut, acum o săptămână.. ori pe acolo 😀
@Ela, o să dureze… 😛
Ii e rusine sa tasteze obscenitati cand ii verifica lui „yuby” conturile 🙂
Cred că se face o eroare de exprimare/înțelegere, între „intimacy” și „privacy” cumva, și de aici și unele atitudini „dubioase”: intimitatea este între parteneri (deci se împarte), este legătura strânsă dintre voi, sunt lucrurile pe care le faceți împreună etc. O relație sănătoasă înseamnă să îl lași pe partener în intimitatea ta, cum ar veni.
Spațiul personal, însă, cu ăla e altă poveste. E al fiecăruia pentru el, iar partenerul nu are ce căuta acolo, dacă aveți o relație sănătoasă. (da, mersul la baie și epilatul mi se par chestii din spațiul personal 🙂 )
Acestea fiind spuse, pentru mine contul de Facebook ține de spațiul personal. E un loc în care vorbesc cu prietenele despre chestii de fete, unde îmi salvez articole pe care aș vrea să le citesc etc. E al meu, deci dacă îmi ceri parola de la el avem o problemă. Înseamnă că ești nesigur pe relația noastră și deci că pe undeva am luat-o pe breteaua greșită. Sigur, s-au mai întâmplat din astea; te uiți pe hartă, te întorci, o iei pe drumul bun. Dacă vrei și are sens.
Pe de altă parte, Mihai, cred că se poate ca Facebook-ul să nu fie considerat spațiu personal de către unii. Dacă e făcut doar pentru jocuri, concursuri, poze cu mașini…e posibil să nu îl vadă așa, mă gândesc.
Dar nu e problema articolului tău, contul de Facebook era în articol un simbol al spațiului personal. Iar ăla, cum ziceam, ar trebui să existe și să fie separat.
@Raluca, exact, exact, exact. De la început până la sfârșit.
Măi, mie mi-a dat o dată parola de la contul de FB, să intru să-i zic nu știu ce. Am intrat, i-am dat informația dar parola … am uitat-o. Într-o zi mi-a cerut să verific dacă i-a trimis nu știu cine ceva pe chatul privat. I-am cerut să mi-o mai spună o dată. Mi-a zis-o, am uitat-o. Apoi m-am jucat într-o zi pe nuj ce joculete, aveam nevoie de-o viață, am vrut să mă duc să-mi dau una de pe contul lui, i-am cerut iar parola și m-a-njurat ca un porc. Acum zice că mi-a zis de vreo 5, 6 ori parola doar că eu nu-mi amintesc decât de astea trei.
La mine-s setate toate pe ”ține-mă minte”, dar nu citește nici dacă-l rog, atât de rău îl plictisește limbarița mea cu prietenii. Nici să vrea nu-mi poate cere ce-i dat deja.
Lăsând gluma la o parte, a-mi cere parola ca semn de încredere e semn de dileală periculoasă iar eu nu stau în relații cu demenții, că mi-e frică de mine însămi. Și nu-mi pasă cum interpetează el facebook – că intim, că privat, că cucubau. Nu ceri dacă nu verifici cum intepretează celălalt cererea. Îi simplu.
@Alina, să trăiești, că m-ai uns la corazon.
odata cu parola vin și păpuceii (despărțirii)! Așa că, să aleagă ce poftește .Am alergie și mă enervează la culme asta cu parolele controlatul prin buzunare, sertare, urmariri ca in filme. La 7 adrese de mail si 2 conturi de fb toate cu parole diferite…am de unde alege ce sa-i dau.
ps: nu as vrea sa-si luxeze degetele tastand o parola de genul : șomboricocrocobrontocenodinozaur
@ardei gras, :))))))
pana si fii-miu de un an jumate poate sa imi deschida mailul, facebookul si in principiu orice aplicatie de messaging pentru ca nu am parolat telefonul. barbata-miu, la fel. cat de tamp sa fii sa tii chestii necurate in aplicatii la care poate accede si un tanc de nici doi ani? eu nu bag mana in foc pentru nimeni ca n-ar avea ceva de ascuns, dar stiu sigur ca daca barbata-miu ar avea, n-as gasi ever vreo urma in telefonul sau laptopul lui (in fine, el are si un phd in data security deci … snowball in hell …). cred ca si el stie ca-s mai desteapta de atat si n-ar gasi veci lumina nimic.
In alta ordine de idei, daca tot te chinui intr-o relatie in care te rod indoieli si neincrederi, eu zic ca decat sa te pisicesti penibil mai bine ii instalezi omului un key spy pe pc si gata, afli si ce lapte a supt de la ma-sa. Dar daca ai ajuns sa vrei sa faci asta, mai bine salvezi timp apucandu-te direct de impachetat (ale tale, ale lui , depinde de situatia locativa) ca oricum tre’ s-o faci mai devreme sau mai tarziu, sigur nu imbatraniti impreuna. Decat zic.
@Cami, „parola de la facebook” era un simbol. Despre încredere vorbeam.
si eu la fel. daca ai incredere, nu-ti trebuie nici o parola si n-o folosesti in scopuri de investigatie „domestica” nici daca circumstantial ai aflat-o , daca n-ai (incredere) iti irosesti tineretile langa cine nu trebuie si/sau ai nevoie de un psiholog bun.
Am contul meu si al sotiei cu parolele salvate in PC…poate intra oricine sta la tastatura…da ma rog eu folosesc facemuku pentru alte chestii…adica ma distrez, mai un blog -2-3…mai un joculet, mai un forum de interes personal (offroad)in rest la gagici ma duc in parc sau pe centru (da’ nu ma lasa fiimea…in mintea ei de 7 ani ea e gagica mea si gata…)mno…vorba lu” duomnu Mihai…beat this…:)))))))
Ma, am cugetat indelung….pana acum, din umila mea experienta, e mai bine sa nu share uiesti parole. Daca ai cva de ascuns sau, neesential, problemele vor aparea mai devreme sau mai tarziu in alta parte.
A existat o singura persoana careia i am spus parolele, asata asa, in caz ca mor sa aiba cineva acces la datele mele :)) si era singura persoana data de care nu aveam nimic de ascuns. Stateam pe FB fara ne mai dam seama la un moment dat pe care cont suntem 🙂 Desigur, acest tip de relatie e rar intalnit si greu de pastrat. In rest, zic pas. Nu ma intereseaza parolele lui si nu vreau sa le dau pe ale mele. Pana acum nu mi au fost de nici un folos. Daca vrei sa ascunzi ceva, o faci oricum, cu sau fara parole. Si nu asta e ideea intr o relatie.
Daca are intrebari, ma poate intreba direct si am sa i raspund la fel de sincer.