Guest post by Ana R.
A scris Mihai un articol legat de exprimarea libera, foarte bine argumentat. Acolo spune despre femeile, care nu accepta limbajul mai colorat ce iese din guritele barbatilor ce le inconjoara, ca sunt niste semipretioase.
Ei bine, si eu sunt o semipretioasa dar am cateva scuze.
Sa nu credeti ca nu am auzit in viata mea ceva vorbe de „ocara”. Din contra, sunt in stare sa reproduc multe cuvinte cu „beep” minute in sir, fara sa ma repet (cred ca faptul ca am locuit aproape de stadionul Steaua are oarescare influenta asupra acestor cunostinte). Cunosc si eu oameni care au in limbaj astfel de cuvinte si care chiar dau culoare peisajului, prin modul lor de a comunica cu cei din jur. Nu fac icter cand aud, nu ma albastresc de indignare si nici nu dau ochii pe bulgari. Ma amuz, rad, dar nu reproduc in public nimic din ceea ce am auzit.
In familia din care provin nu se foloseau prea multe cuvinte colorate. Am o mama extrem de eleganta si de pedanta, genul ala de femeie pe care iti vine sa o apelezi cu „Doamna” si cand o vezi iesind din cada, despre care crezi ca s-a nascut in vreo familie nobiliara nu in centrul Teleormanului. Ca sa intelegeti, fiul meu, cand avea trei ani, a vazut o poza cu regina Angliei si a spus hotarat: „uite-o pe Buni”. Asa ca in prezenta ei nu ii trece nimanui prin cap sa scoata vreo perla mai deocheata. Tata mai injura cateodata, dar doar atunci cand era ceva chiar grav. Iar eu, copil fiind, eram destul de socata, pentru ca acasa nu se folosea asemenea limbaj. Frati nu am, asa ca nu prea am perceput „colorari” ale limbajului decat din exterior.
In mediul de lucru iar nu am auzit prea multe. Nici in tara, chit ca lucram cu multi barbati. Pentru ca aveam un sef ce nu prea inghitea genul asta de sinceritate verbala, asa ca nu se avanta colectivul in figuri de stil, mai ales cu fuste prin preajma.
Acum traiesc intr-o tara in care suprema injuratura e „Arschloch”, varianta nemteasca pentru „Asshole”. Credeti-ma, ceva mai groaznic nu exista. Sa va mai zic ca pentru organul sexual masculin se foloseste fix acelasi cuvant ca si pentru „coada”? Stiu, stiu, atata lipsa de imaginate mai rar. Nemtii astia nu sunt in stare sa zica nimic nici despre mame, nici despre mostenitori sau macar ceva legat de religie. Pe scurt, nu sunt funny deloc. – sa ma ierti, ca intervin, dar mie mi se pare mega-amuzant ca poti sa injuri pe cineva cu „manca-mi-ai coada”. Sau ca poti concluziona, folosind un „ce coada mea”, hotarat. 🙂 – nota lu’ Sefu’ de la blog.
Minunea mea de sot, crescut in spirit nemtesc, asociaza limbajul deochiat cu lipsa de civilizatie. Si asta numai pentru ca asa a fost educat, nu din lipsa de imaginatie. Intr-o situatie extrema, singura injuratura pe care a fost capabil sa o emita, a fost ” idiotule”! Am ras jumatate de ora de mutra lui doritoare de a-si exprima refularile interioare, aflata in imposibilitatea de a le exterioriza. Prin urmare, in familie eu sunt cea mai colorata in exprimare, macar de dragul de a nu uita de unde provin. El rade de mine si spune ca se vede ca am copilarit in Bucuresti.
Ei bine, daca in exprimarea libera mai accept pasreasca din asta colorata, in scris recunosc ca ma cam socheaza (iar rade Mihai de mine, zice ca sunt o mironosita si-si roaga prietenii sa ma puna la punct si sa imi demonstreze cum se vorbeste in mediul virtual).
Si daca la Eminovici si Creanga exprimarea e scuzabila de dragul artei, la restul nu prea o inteleg. Adica hai, in conversatie daca mai scapi ceva mai merge, dar in scris parca prea ramane pentru eternitate. Aia cu „verba volant, scripta manent” e pentru mine super valabila. Adica exprim mai clar ceea ce am vrut sa spun, daca mai adaug ceva cu „beep”, fata de textul original? Pricepe lumea mai bine, adauga chestii de intonatie, pe care nu le pot exprima prin semne de punctuatie?
La unul dintre articolele scrise de mine si publicat aici, au comentat cativa dintre cititori un pic mai liber. Comentariile erau super inteligente si pertinente, deci nicio secunda nu am gandit ca sunt niste necivilizati. Ei au argumentat chiar ca se exprima la fel cum o fac in cercul de prieteni. Si am apreciat sinceritatea si dovada de prietenie. Insa cateva prietene de-ale mele au cam strambat din nasucul fin si au intrebat cum de e posibil sa se exprime asa? Adica de ce presupun ei ca e ok sa o faca, fara sa vada o dovada din partea mea ca si eu ma exprim la fel? Sau la barbati e acceptabil si la femei e o dovada de proasta crestere? Oricine are dreptul sa comenteze numai daca detine ” echipamentul” necesar? Daca noi tipele am baga beep-uri din cinci in cinci minute ce ati crede despre noi? Sau cum ar suna injuraturile daca femeile s-ar folosi de propriile „dotari”? Sau atunci s-ar pierde tot farmecul si ati deveni voi zanele sensibile si ultragiate?
Vorbind cu Mihai despre blog, l-am intrebat daca nu ii e frica de faptul ca exista multi oameni ce au o reactie de respingere a limbajului colorat si exista posibilitatea sa-i piarda de cititori. Poate ei se regasesc in continutul blogului, dar se sperie de forma de exprimare. Mi-a spus ca acesta e modul majoritar de exprimare in mediul virtual, si ca ” zanele degraba batatoare din gene a indignare” nu isi prea au locul pe aici. – imi cer scuze ca intervin din nou, dar eu nu am zis asa ceva. Iti spuneam ca prefer sa ma exprim, pe blogul meu, fix la fel cum as face-o intr-o discutie libera cu prietenii. Iar cui nu-i place, are o gramada de alte bloguri din care poate alege, ce coada mea! – nota lu’ Sefu’ de la blog.
Ana, imi place cum ai scris, dar daca pe noi doua nu ne-a indepartat limbajul lui Mihai, nu va indeparta pe nimeni. :))
@Ica Datcu, ai dreptate. Adevarul e ca el e un delicat in exprimare fata de ce mai citesc prin alte bloguri. Multumesc de apreciere 🙂
Cred ca esti un pic in eroare Ana. Pot sa-ti dau linkuri catre bloguri unde se folosesc expresii pe care si eu rosesc cand le citesc. Nu mi se pare nimic exagerat la Mihai.
@dr.dre, eu nu am spus ca exagereaza Mihai, am spus ca sunt persoane deranjate de orice cuvant mai colorat si care extermina orice fel de discutie ulterioara numai pentru ca au auzit ceva mai nelalocul lui. Am citit si eu bloguri ce cred ca se adreseaza exclusiv Ferentariului ca altfel nu imi explic, dar nici nu mai intru pe acolo indiferent cat de pertinent este textul curatat de bipuri.
Totul tine de un anumit echilibru. Nu-mi displace da aud vorbind un barbat care stie cand sa foloseasca un „pula mea” hotarat si viril, Doar exagerarea e daunatoare. Daca incepe sa foloseasca aceleasi cuvine o data la doua propozitii devine deranjant da.
@mada, corect si frecventa e o problema. Daca devine un tic verbal deja e prea mult pentru urechile noastre.
Nici gand sa fie ceva de nesuportat. Mie chiar imi place cum insereaza Mihai cate o expresie licentioasa in felul lui de a povesti.
@Cruella, sicer si mie mi-a placut ca are limite si da savoare textului. Insa sunt si persoane care exagereaza.
O pula! Ups, mi-a scapat. 🙂
Avem viziuni diferite, nivelul de intelegere este diferit…nici nu stiu daca ar trebui sa comentez ceva la acest articol. O fac totusi pentru ca ai facut referire si la mine si pentru ca respect faptul ca scrii.
Scara mea de valori pune limbajul pe un loc foarte putin important. Observ multi oameni care pun mare pret pe exprimare (multi sange albatru wannabe’s in jur), dar care au mari probleme in a fi integri, sinceri, saritori, parolisti, etc.
Acestea sunt pentru mine valorile si mie nu imi place sa ma mint. Poti vorbi cum vrei, daca esti construit dupa un model sanatos, eu te voi aprecia la maximum, indiferent de vocabular.
Multi prefera sa fie mintiti frumos (mai ales barbati) si se prefac ca apreciaza limbajul elevat, chiar daca interlocutorul este vrajitor/manglitor. Aia superficialii apreciaza aparentele, nu continutul. „e un gunoi de om, dar uite ce frumos vorbeste…”
Ideal ar fi sa fim toti oameni de calitate si sa vorbim si frumos.
Deocamdata, ma deranjeaza mai mult faptul ca nu exista oameni de calitate decat faptul ca limbajul licentios devine din ce in ce mai uzitat, cum zic parazitii. Nu vorbele arata respectul.
Cunosc multe fete care injura si nu ma deranjeaza deloc, atat timp cat sunt fete cu caracter. Cele care au simtul umorului dezvoltat si mai au si incredere in ele o fac incredibil, uneori rad cu lacrimi. Imagineaza-ti ca eu povestesc ceva cat de cat serios si o prietena imi zice: „mars ma-n pula mea cu vrajeala asta, poate ma-ta sa creada asa ceva, eu nu”. Mi se pare umor de calitate.
Mi se pare superficial subiectul si mi-e greu sa vorbesc cu mare interes despre un subiect minor, cand stiu ca subiecte mult mai importante raman nediscutate. As vrea sa vad, Ano, ca poti aborda un subiect greu, care sa ne trezeasca putin la capitolele in care dormim pe noi, nu doar subiecte din astea care constituie un articol subtirel, care te ajuta sa omori 10 minute, dar care nu te marcheaza in niciun fel.
Zici ca vrei exemplu? iti dau: de ce barbatii fug de responsabilitate dupa ce apare un copil, de ce barbatii sunt imaturi, neintarcati? De ce femeile accepta multe din partea barbatilor, sunteti voi oare pre-programate pentru mai multa suferinta? De ce femeile vand sex prin poze de cacat pe fb si prin modul de a se imbraca? Nu isi dau ele seama ca promoveaza superficialitatea si educa gresit barbatii, carte nu se mai pot opri din alergat dupa ceva de futut? Asta astept, atat de la tine cat si de la Mihai. Realizez ca de la Mihai nu voi primi prea des ceea ce imi doresc, pentru ca el a scris clar „despre toate si nimicuri, hai sa ma si radem…”
Poate imi dai tu ceva mai serios in curand, ce zici? Incercam si nivelul urmator?
@Preduca George, magulitor dar in acelasi timp si exigent 🙂
@Preduca George, nu pretind ca pot marca pe nimeni, poate unii rad, poate unii uita subiectul in 10 Minute, poate sunt prea „pretioasa” cand abordez anumite teme. Temele propuse de tine sunt foarte serioase si sper sa am destul curaj in abordarea lor. Daca tot am pornit aceasta postare de la tine, ridic manusa pentru vinerea viitoare pe o tema aleasa de tine. Multumesc pentru idei 🙂
@Ana, stiu ca ai pornit de la mine, de aceea m-am implicat.
Nu trebuie neaparat sa alegi o tema propusa de mine, poate fi una care te roada pe tine.
Ma bucur ca nu te superi cand sunt critic si cand cer mai mult de la tine, poate prea mult, prea repede. Barbat…
… nota -8 ! , bunicel articolul dar parca ii lipseste sfarsitul !
cine are timp si chef de lecturat recomand
http://www.wattpad.com/27075822-suge-o-ramona
titlul e de rahat, dar scriitorul mi se pare semi-genial, are talent ce mai ! povestea este trista si amuzanta in acelasi timp, daca eram sensibil ca o fumeie probabil plangeam si eu dupa Anemona.
Incercati sa cititi macar 10 pagini ….
fkt
am citit 3 pagini si m-am oprti doar ca sa iti raspund: si mie mi se pare genial tipul. si povestea. merci pentru link
doamne ce umor bestial are gagiul!
@FKT, nu m-am gandit ca se dau note 🙂
Merci pentru link!
@FKT, am citit, am ras si eu,. E reusita combinatia de cinism, misoginism si trairi adolescentine. Scrie bine. Am o mica problema la continut. Adica daca s-a lasat sedus de sora mai mare si era incantat maxim de asta la momentul respectiv, de ce o face taratura? Parca au consimtit ambele parti, cu toata indragosteala lui de Ramona. Nu spun ca aia era zdravana la cap sa ii faca asta propriei surori. Dar in acceptiunea mea cu asta a sarit calul. Mesajul textului nu e cu nimic imbunatatit de titlu, intrezaresc un pic de frustrare totusi, ca nu a avut el norocul :). Per ansamblu mi-a placut!
Mulțam fain pentru materialul propus. Are o doză suficientă de umor si bun simț încât să nu ți se pare ofensator conținutul.
…am reusit sa citesc tot ! e destul de buna dar nu e povestea terminata ! mor ! o vreau pe Anemona mea ! unde dracu esti FA ?
https://www.facebook.com/andrei.standup
https://www.facebook.com/SugeoRamonaOfficial
… mai sus autorul si pagina unde probabil va posta urmatoarele capitole !
Imi doresc sa cumpar cartea cand va fi disponibila.
ANEMONAAAAAA m-ai bagat in boala !
@FKT, merci pentru carte, genial tipul. Anemona e muza perfecta, i-am vazut poza tatuajului pe facebook. La el limbajul e scuzabil gratie calitatii textului. Daca poti scrie asa atunci citesc cu drag :). Astept noi propuneri de lectura.
Modul de exprimare e de imprejurari si obiceiuri, nu scoti p*la la teatru dar daca in carciuma vorbesti in stil Caragiale ori faci standup comedy ori esti cu capul. Limbajul evolueaza/devolueaza, sunt deja locuri unde f*ck/p*la e folosit pe post de punctuatie, si daca vb altfel esti privit ca Caragiale in carciuma.
Comentariile pe forum nu intra sub incidenta „verba volant, scripta manent” , aici esti ca la carciuma, discuti liber ca nu vin cititlorii din obligatie, e de proprietarul blogului sa impuna limitele limbajului, de aia e cutiuta magica cu spam 😀
Pentru mironositele care nu accepta o injuratura la locul si cu motivul potrivit
il citez pe Chris Rock din Head of state: arata-mi un om care la viata lui nu a zis macar un “cacat” si iti demonstrez ca e plin de cacat…. de altfel ar fi interesant de vazut ce zice una de asta cand isi varsa cafeaua in poala, probabil iese taranca din prefacuta.
@FKT ai niste linkuri :)) si aia cu pestele a fost mortal dar Ramona bate lejer, am plecat la citit 134 pagini
@kalm-man, stai sa vedem ce zice Ana. :))))
@ kalm-man, deci esti si tu de parere ca pe blog vorbim ca intre prieteni. Ok, am notat. Merci pentru prietenie. Eu nu vorbesc de mironositele prefacute, care injura cand le pica floricelele din coronita de neprihanite, eu vorbesc de oamenii care nu prea au derapaje in limbaj. Am precizat deja ca si eu am scapari intre prieteni:)
Nu vei putea multumi niciodata pe toata lumea, indiferent de modul de exprimare. Chit ca sunt teme “uşurele” sau subiecte mai profunde.
Eu consider ca limbajul e un mod de a te respecta pe tine insuti si, prin intermediul lui, pe ceilalti. Asta nu inseamna ca ma astept sa mi se vorbeasca cu “dumneavoastra” intr-un cadru formal. Si nici nu “stramb din nas” cand este folosit un ton mai “relaxat” intr-o conversatie amicala. Dar consider ca ar trebui sa poti face diferenta net intre cele doua situatii. Din momentul in care folosesti anumite parti anatomice la fiecare 5 silabe, voi considera ca ai o problema. Si nu mi s-a intamplat vreodata sa fiu impresionata de continutul unui discurs bazat pe acest mod de exprimare. “Atat te duce capul, atata faci/spui/exprimi”.
@Irina, multumesc 🙂