Pentru ca “cea mai frumoasa fiinta din lume” si cu “lumina ochilor mei” (sa-si aleaga ele ce si cum 🙂 ) au hotarat ca dupa o victorie ca asta, trebuie sa fiu lasat sa sarbatoresc singur, au taiat-o, imediat dupa meci, la Pitesti. Una la bunici, cealalta la distractie, la sor-sa. Asa ca, minunata zi de 8 Martie m-a gasit singur-singurel. Dar pentru situatii ca asta s-au inventat prietenii,  nu ? “Hai ba cu noi, ca mergem la karaoke. Bem, cantam si ne distram”. Cum dracu’ sa rezisti la asa ceva ? Mi-am pus ceasul pe mana stanga, blugii mei skinny si hai la distractie. Da’ n-am apucat sa ajung in clubul cu pricina, ca mi-a sunat telefonul:

– Ba, vezi ca noi am plecat de aici (“noi erau vreo 10 persoane).

– Ce faceeee ?

– Da frate, nu ne-a placut si cautam alteva.

– Ce dracu’ nu v-a placut ma ?

– Pai era plin de femei care se distrau, tipau, chiraiau si ne mutam in alta parte.

Speachless. Eu, usor asa, ma asteptam, ca in seara de 8 Martie sa nu gasesti intr-un club de karaoke un grup de rugby-isti, zdravan afumati, cantand “you’ll never walk alone”. Dar na, oamenii n-au mai rezistat. Cand a inceput una sa raga gingas pe “total eclipse of the heart”, s-au ridicat si-au plecat.

mihai_vasilescu_bonnie

Fac jonctiunea cu grupul. In jurul meu numai fete de oameni care déjà au sarbatorit 8 Martie si acum ar avea nevoie de un somn zdravan.

– Ce-aveti ba ?

– Pai nu gasim nici un loc in care sa intram.

Ei nu mai ziceti ? Da’ la ce va asteptati intr-o seara in care si ultima pustoaica din Bucuresti iese din casa si noi ne plimbam pe strada in grupuri de cate 11 ??? Si am inceput sa “sarbatorim”. Adica sa ne plimbam aiurea prin centrul vechi, incercand sa patrundem undeva, printre hoardele de petrecarete puse pe chefuit. No fucking chance!

Dupa vreo ora de “sarbatorit” din asta dezlantuit (timp in care se dadeau si telefoane pe la diverse cluburi, dar raspunsurile parca erau standardizate la aceeasi matrita, “ne pare rau nu avem locuri”) intram sa bem o bere “la botul calului” in primul bar care ne iese in cale. Si aici, „surpriza” ? Era plin de femei care se “distrau, tipau, chiraiau”. Ca sa vezi, unde dracu’ sunt rugby-stii aia ? Partea buna era ca aici stateam in picioare. Dar na, nu se canta Bonnie Tyler.

La o masa cateva petrecarete isi faceau de cap, in stilul “god save the queen”. Adica isi sorbeau licorile, in timp ce purtau fiecare pe cap cate o coroana. Ba, dar nu ceva simbolic. Erau ditamai coroanele. N-am putut sa resist la una ca asta si m-am dus sa le intreb ce-i cu “podoabele” (Anda astept alea 20 de beri)? M-au dat pe spate: “vrem sa fim regine pentru o seara”, au urlat in cor. Bravo lor!

mihai_vasilescu_coroane

Si in aceasta atmosfera festiva, primii doi dintre noi, cedeaza si pleaca acasa. N-am inteles de ce, dar parca se si “impungeau” oleaca. La scurta vreme mai cedeaza vreo trei si ne ureaza un “la revedere” promitator de zile mai bune. Va spun, déjà eram ingrozit de atata “sarbatorit”.

Salvarea apare cand una din fete ne anunta ca a gasit masa intr-un club. Si au si bucataria deschisa. Bine asa. Hai acolo, astia care am mai ramas. “Acolo” am simtit ca ceva e putred inca de la intrare, unde pe o tabla scrisa cu creta eram informati ca “mister dundy (da, da chiar asa) si belly dancer” performeaza de zor in seara asta. Da, performau. Pe muzica arabeasca. Care nu m-ar fi deranjat ca era foarte tare, dar haraitul boxei fix de deasupra mesei noastre, facea toti banii. Si da, bucataria era deschisa. Ce poate fi mai misto decat sa halesti paste si pizza intr-un local cu specific arabesc? Intre noi fie vorba, cred ca “belly dancer” era mare amatoare de cele doua preparate cu specific mediteraneean. Nu sunt rau, numai zic. Am rezistat prêt de-o bere.

mihai_vasilescu_belly

Mi-a mai imbunat seara o shaorma uriasa (cu de toate), halita la mine in patut, acompaniata de un film bun. Da, da e Vineri si halesc ce vreau eu! Ca de maine o iau de la capat cu abstinenta.

Om vedea ce-o mai fi si azi! Sa aveti un week-end minunat.