4,852 cititori

Când trebuie pedepsiți copiii?

Pentru mulți dintre voi o să vină ca o lovitură, dar să știți c-am prins vremurile când partidul, în grija lui nețărmurită pentru popor, dădea apă caldă o dată pe săptămână, sâmbăta. Și nu toată ziua, că nu așa se construia socialismul, mai precis, aveam apă caldă două ore sămbătă seara. Cam cum a fost astă iarnă în sectorul trei, doar că mai rău. Și zic asta pentru că, spre deosebire de domn’ primar Negoiță, partidul mai oprea și apa rece câteva ore pe zi. Așa, să fie, să nu ne învățăm cu luxul.

Motiv pentru care educatoarele, de la grădiniţa unde mă formam ca viitor stâlp de nădejde al patriei mele, aveau grijă să existe în permanenţă o găleată plină cu apă de băut. Şi pentru ele şi pentru copii. Continuarea

7,151 cititori

Copiii trebuie pedepsiți sau nu?

Pentru maică-mea, să vin acasă cu orice notă sub opt, însemna dezastru. Șapte era de neconceput, iar despre notele de la șase în jos nici nu mai are rost să discutăm. Practic pentru ea nu existau. Decât să-i zic c-am luat un șase, mai bine o rugam frumos să se sinucidă. Rezultatul oricum ar fi fost cam la fel. Laitmotivul era întotdeauna același: “Nu ți-e rușine? Mă știe tot orașul. Cum mă mai întâlnesc eu pe stradă cu profesorii tăi? Poponea (profu’ de mate din generală) mi-a fost elev, cum mai dau eu ochii cu el acum?”. Lesne de înțeles că n-am avut niciodată curajul să-i dau singurul răspuns care-mi venea de fiecare dată pe buze: mi se fâlfâie de ce zice lumea.

Continuarea

4,119 cititori

A viola, violare, din prima conjugare

Mai jos aveţi un text scris de krantz. Cu un punct de vedere niţeluş diferit vis-a-vis de subiectul ăsta care a întors online-ul (şi nu numai) cu fundu’ în sus zilele astea. Cum s-ar spune, same same but different.

mihai_vasilescu_nu_inseamna_nu

Bag de seamă că iar s-a-ncordat tot internetu de pe la noi, precum fesierii celor şapte giboni cînd se credeau nişte gang-bang-ări de succes, jucînd într-un Alba ca Zăpada şi cei 7 pitici, varianta pentru adulţi. Scuipînd acum flăcări în direcţia celor pentru care evoluţia n-a mai apucat să-şi încheie ciclul. Crezînd cumva că dacă luăm atitudine şi facem chestii cu bla-bla, instinctele animalice vor dispărea ca prin minune.

Continuarea

3,299 cititori

Toate-s vechi şi nouă toate

Scurt aşa, pentru că mă mişc greu să scriu. Ma doare tot corpul, îmi vâjâie capul şi nu pot să ţin nici măcar curu’ pe scaun.

Pentru că tot mă gândeam ieri cât de tare ni s-au modificat obiceiurile alimentare, de când am schimbat socialismul totalitar pe capitalism democratic, mi-au mai venit în cap nişte chestii care sunt acum exact opusul a ceea ce trăiam pe atunci. Continuarea

2,163 cititori

Atat ii duce capul

Pen’ca multi o ardeti in deplasare zilele astea, ma mai aberez si eu pe un subiect drag mie, ca si asa nu are cine sa citeasca pe aici: sportul rege.

Hai sa ne intelegem, fotbalul a fost gandit, inca de la inceput, pentru a se adresa publicului. De-aia exista chestiile ale cu scaune (tribunele), sa vina niste unii acolo si sa incurajeze sau sa sufere pentru echipa lor. Sau, pur si simplu, de placere. Sa se uite. Chiar daca privesti un meci din fotoliu, de acasa, parcă e altceva cand vezi tribunele pline si se aud galeriile cantand. Prin urmare, as fi tentat sa zic ca publicul e aproape la fel de important ca actorii principali, jucătorii. Ca altfel nu se mai construiau arene cu zeci de mii de locuri, nu? Continuarea