Poate știți, poate nu, săptămâna trecută a fost mare vânzoleală în online pe motiv de Lolita Cercel.

În două vorbe, pentru cei care habar nu aveți despre ce vorbesc, un băiat, IT-ist de meserie, a produs câteva videoclipuri ale unei cântărețe, pe numele ei Lolita Cercel.

Totul bine și frumos, doar că Lolita Cercel nu există ca persoană, ca artistă, piesele pe care le cântă au fost generate integral cu ajutorul inteligenței artificiale.

De fapt, ca să fiu mai corect, doar linia melodică a fost generată integral cu ajutorul A.I., versurile înțeleg că sunt compuse chiar de către băiatul IT-ist. Dacă ați citit până aici și tot nu știți despre ce vorbesc, vedeți că v-am lăsat mai jos unul dintre clipuri.

Ei bine, pe toată treaba asta a început scandalul, motivul fiind că „nu e corect, domnule”.

De ce nu e corect? Păi, vine imediat răspunsul, pentru că inteligența artificială nu poate fi originală, ea doar recreează muzică din tot ce s-a creat până acum, pentru că are acces la toată muzica de pe planeta Pământ, așa că, practic, recompune piese din ceva ce s-a compus deja.

Iar eu vin și întreb, naiv: ok, și? Care e problema?

Aproape tot ce există în jurul nostru a fost făcut plecând de la ceva ce a existat deja. Și nu mă refer doar la muzică, mă refer la tot ce avem în jur, de la obiecte de uz casnic, până la opere de artă, 99,99% au la bază ceva ce s-a mai făcut deja.

Dar ca să ne referim strict la domeniul artistic, dacă nu ești vreun geniu există toate șansele ca orice creezi să mai fi fost făcut de altcineva. Și tu vii să-mi explici că Lolita Cercel nu e în regulă?

Ce m-a distrat pe mine cel mai tare în toată povestea asta cu Lolita Cercel este că s-au atacat „artiștii” și „artistele”, cântăcioși si cântăcioase, a căror muzică e făcută aproape integral cu ajutorul calculatorului.

„Artiști” care n-ar putea să vândă niciodată pe bune vreun bilet, pentru că n-ar fi în stare să cânte live nicăieri, s-au supărat că vine inteligența artificială peste ei și le fură „munca”. Nu, serios, păi cu ce diferă muzica făcută de tine de cea a Lolitei Cercel? De ce te simți atacat când practic faceți același lucru?

Ca să nu mai spun că Lolita Cercel are marele dezavantaj că, oricât de bine i-ar suna piesele, nu prea are cum să încaseze niște zeci de mii de euro pe un concert la zilele comunei Lungulețu sau la sărbătorile pentru atestarea documentară a orașului Dorohoi. Că primarii ăia au nevoie de persoane în carne și oase ca să aibă cu cine face combinațiile, nu de niște limbaj binar, că limbajul binar nu le dă parandărăt.

Așa că, personal, chiar nu văd unde este pericolul pentru „artiști”.

Mi se pare cel puțin ipocrit că, într-o lume care deja a ajuns să fie dominată de texte scrise exclusiv cu AI, de spoturi video care n-au văzut vreun om real în viața lor, să te iei cu mâinile de cap că a apărut inteligență artificială și-n muzică.

Hai să vă dau cel mai bun exemplu. E ca și cum m-aș enerva eu pe motiv că văd în fiecare zi zeci de postări și texte scrise cu AI. Voi poate nu știți, nefiind domeniul vostru de activitate nu vă interesează, dar e plin peste tot de texte scrise integral de către AI.

Oameni care în mod normal, folosindu-se de propriul creier, nu ar fi în stare să lege două fraze în așa fel încât să sune atractiv sau să intereseze pe cineva, acum scriu texte și articole elaborate, adevărate eseuri, care strâng zeci de mii de like-uri și share-uri. Toate, repet, TOATE, scrise exclusiv cu ajutorul inteligenței artificiale. Așa, și? Unde e problema?

E loc pe planeta asta pentru toată lumea. Dacă există oameni care să-i aprecieze pentru ce scriu, chiar dacă n-au nicio contribuție personală, foarte bine.

Până la urmă, ca în orice alt domeniu, cel care va decide va fi publicul, cea care va decide va fi piața. Publicului nu-i poate impune nimeni ce să asculte și ce să nu asculte, ce să consume și ce să nu consume.

Ca să vă dau un exemplu, este fix ca în cazul cozonacilor: pe aceeași piață se găsesc și cozonaci produși în mod industrial, exclusiv de către mașinării, dar și cozonaci produși în mod clasic, frământați cu mâinile. Și unii, și ceilalți există ca produs pe piață, doar consumatorul decide de care dintre ei are nevoie. Uneori poate să aibă nevoie chiar de ambele produse.

Exact, dar exact același lucru se întâmplă și în cazul muzicii, nu mă poate împiedica nimeni să-mi placă și un artist real și unul produs cu ajutorul inteligenței artificiale, în cazul de față, Lolita Cercel.

Dacă ești un artist adevărat, dacă ești un artist care poate să umple săli și stadioane de oameni care au cumpărat bilet, nu înțeleg cum ți-ar fi frică de cineva care cântă exclusiv pe un monitor. De ce te-ai teme de o fată care există doar sub formă de biți?

Pe final, atăt vreau să vă întreb: credeți că lui Bono, Adele sau Iron Maiden le e frică de inteligența artificială și de Lolita Cercel?

P.S. Mult mai interesant la tot acest „scandal” este că se plâng oamenii că Facebook le șterge postările pe subiectul Lolita Cercel, pe motiv de pornografie infantilă. Asta ca să înțelegeți cam cât de imbecili sunt algoritmii acelei platforme care nu înțeleg niciun fel de nuanță a limbii române.

Au identificat cuvântul „Lolilta”, automat au asociat cu romanul lui Nabokov, deci nu poate fi vorba decât despre sex cu minore, deci ștergem postarea ca să fim siguri. Eventual îl suspendăm și pe cel care a scris-o. De-aici încolo, mult succes să obții ceva în urma unei eventuale contestații.

Eu, dacă postez pe Facebook „am alungat ciorile din curte, că făceau prea mult scandal”, îmi iau suspendare 30 de zile în maximum 5 minute după ce-am postat. Și nu glumesc. 🤷‍♂️