Ideea asta mi-a venit când citeam un comentariu în care cel care-l scrisese spunea explicit că-mi citește blogul de multă vreme, dar că e prima oară când comentează.
Moment în care mi s-a aprins un bec în creier și mi-am dat seama că am văzut de nenumărate ori oameni spunând același lucru.
Mai mult de atât, mi-am dat seama că, atunci când există subiecte de interes major sau vreun concurs cu premii mișto, apar mereu pe blog oameni noi, oameni ale căror nume le văd pentru prima oară, oameni despre care e clar că nu comentează în mod regulat aici.
Și-atunci mi-am dat seama că vreau să vorbesc cu ei și să-i întreb asta: de ce? De ce nu comentează? De ce nu zic nimic?
Atenție! Sub nicio formă nu-mi doresc ca întrebarea să sune a reproș. Departe de mine orice gând de genul, este doar o simplă curiozitate.
Nu, nu mă refer la concursomani, în cazul lor mi-e clar ce se întâmplă, apar și dispar la fel de repede. Mă refer la oamenii despre care știu că citesc aici, dar nu zic niciodată nimic.
Ei există și, nu doar că există, dar sunt foarte mulți. De unde știu? Păi e suficient să faci raportul între numărul de comentarii și numărul de cititori ai unui articol, ca să înțelegi exact că sunt mult mai mulți cei care NU comentează, deși probabil intră pe acest blog în fiecare zi.
Înțeleg exact că unii oameni poate nu au chef să-și scrie părerile pe un blog, dar asta nu mă împiedică să vreau să aflu de ce. Dacă totuși alocă niște minute zilnic acestui loc, de ce nu simt nevoia să spună nimic aproape niciodată?
Mai spun o dată, pentru că vreau să fie foarte clar: nu este vreun reproș, este pur și simplu o curiozitate.
Așa că vin și te întreb pe tine, cel care n-ai comentat niciodată (sau extrem de rar) pe acest blog: de ce n-o faci? Ce te-a oprit sau ce te oprește?
Hai, fă un efort și răspunde astăzi. De mâine încolo poți să reintri în rutina ta zilnică și să nu mai comentezi niciodată, dacă așa simți tu că trebuie să fie. Dar azi, și numai azi, te rog eu să faci efortul ăsta.
Curaj, vă promit că nimic rău nu se va întâmpla.
N-aveți idee cât de curios sunt și cât de tare mă interesează ce-au de spus oamenii care în restul timpului nu vor să zică.
Se pare că acum, pe final de an, am avut una dintre cele mai bune idei din 2025. Mi-o demonstrează numărul absolut impresionant de comentarii de la oameni care nu mai comentaseră până azi. Sau comentaseră când si când.
Vă mulțumesc pentru efortul de a le lăsa! 💗
P.S. Am mutat acest comentariu, l-am pus primul, pentru că pot. 😁
P.P.S. Aș fi vrut să vă răsound tuturor, dar tocmai mă urc la volan să duc copiii la bunic-su. Așa că probabil o să vă răspund mai pe seară. Sau mâine.
❤️☺️
Gata, ia să scriu și eu…probabil de lene nu prea comentez. Eu Nici comentariile altora nu stau să le citesc și atunci cumva îmi creez impresia că dacă scriu ceva îmi consum timpul degeaba.
E a doua oara cand comentez,nu stiu daca se pune 🫣
Mm, ce? 😉😁
Buna! O sa raspund si eu la aceasta intrebare mentionand ca imi place sa citesc comentariile celorlalti si de cele mai multe ori imi regasesc raspunsul acolo. In caz contrar evit sa discut in contradictoriu de multa vreme. Multumesc!
Comentariu beton!54
Nu-i destul ca ne dai de citit, acum avem si de scris?
Nfine, tu tine-o tot asa!
Comentariu beton!17
Nici eu nu am scris prea des, deși citesc de mulți ani blogul ăsta (și alte 2, 3, dar comentez cu adresă de email falsă, tu și arhi le aprobați, zoso nu :)))). Nu prea scriu pentru că ori intru și citesc din articolele vechi, deci nu mai e articol din ziua respectivă și nu e mare interes pentru ce aș avea de zis, ori pentru că, în trecut, scriam pe mioritice/forumuri diverse și apoi intram mereu și citeam răspunsurile, răspundeam, stăteam foarte mult timp să-mi bat capul cu diverși prin comentarii etc.
Acu’ îs mult mai limitat cu timpul față de acum mulți ani, intru și citesc articole/comentarii, dar fără să răspund neapărat, chiar dacă sunt sau nu sunt de acord cu ideile expuse.
Eu sunt unul care citeste si nu comenteaza.
Deci, in primul rand, indiferent daca am ceva de spus sau nu, urasc cu pasiune sa ma cert pe net, indiferent unde.
Apoi, daca e ceva ce nu cadreaza cu opinia sefului la blog, pana la urma e casa lui, deci nu consider ca am vreun drept sa fac mizerie in casa altuia.
Si ultima, dupa ani de zile printre nisipuri (plus efectul Raducioiu :D), a inceput sa ma bata limba romana in scris.
Cam atat. Keep going, o sa te citesc in continuare 🙂
2
Comentariu beton!149
Dar să știi că certatul pe net face bine la psihic. Mai defulezi.
Nu mă interesează că ești sau nu de acord cu ce scriu, nu cu asta am o problemă. Problema mea e la jigniri. Pentru că majoritatea oamenilor nu zic „n-ai dreptate pentru că…”, ci „ești prost, îți arăt eu că n-ai dreptate”.
Dar să știi că certatul pe net face bine la psihic. Mai defulezi. ==>> Mai bine defulez cu rucsacu-n spate 🙂
Pentru că majoritatea oamenilor nu zic „n-ai dreptate pentru că…”, ci „ești prost, îți arăt eu că n-ai dreptate”. ==>> uite d-aia urasc cu pasiune sa ma cert pe net 🙂
Comentariu beton!49
Înțeleg. 🤷
@Gigel, eu fix de asta comentez. Ca sa imi mentin limba româna cat de cat in forma. Si fac totusi multe greseli. Unele le pot corecta, unele nu. Alteori mi le corecteazea altcineva si incerc sa nu ma supar. Nu imi iese intotdeauna, dar asta e🤷♀️.
Comentariu beton!21
Idem. 😂😂. Am inceput sa ma tem sa mai scriu ceva in romana ca tare s-au mai schimbat regulile.
Daca tac, par destept, nu se prinde lumea :))
Comentariu beton!152
Hai, mă…
Rar, foarte rar am comentat aici.
De ce? Îmi apar destul de târziu postările pe „feisbuc” și când citeac comentariile văd că sunt destui care au expus și punctul meu de vedere.
Pe de altă parte sunt sătul de toți dăștăpții lui pește prăjit care nu suportă să fie contraziși chiar dacă le aduci argumente. Că mă fac pe mine prost? Puțin îmi pasă. Știu ca sunt prost și fără să-mi spună ei. Deranjant este când se leagă de ceilalți membri ai familiei. Ăsta este stilul celor care nu au argumente dar se cred buricul pământului.
Comentariu beton!36
Hai sa incep eu! In ’26 schimb prefixul, la 7….muulti!
Deci: de multe ori sant subiecte pe care nu le stapanesc, deci nu am ce cauta in comentarii, uneori nu sant de acord cu Mihai si imi vad de ale mele, alteori chiar nu am timp pe moment, iar dupa uit!
Oricum, dupa parerea mea, uneori este bine sa mai si taci. Poate nu sant sigura de valabilitatea parerii mele. Cand parerile mele coincid cu ale majoritatii, de multe ori renunt sa comentez, mi se pare fara rost!
Comentariu beton!64
Ok. Nu sunt de acord sută la sută, dar e părerea ta.
Eu mă bucur că anul viitor voi fi iară cool. Adică 67, pe gustul nepoților mei beta.
Comentariu beton!18
băăă, treziți-vă, băăă…
ăsta-și face gașcă nouă, p.la banii pe comentarii!?
Comentariu beton!124
:))))))))
Io tot reveneam să citesc un comentariu, de-abia după vreo 12 minute a apărut.
Nu ești normal 😂😂😂da’ s-ar putea să ai dreptate ❤️😂😂😂
Banii vin de la Soroș (o parte) și se știe că și omul ăla e cam strâmtorat, mai ales în ultima vreme, așa că matale ar fi bine să nu-ți mai faci speranțe. Plus că se schimbă și anul, iar datoriile nu se reportează.
Salut Mihai,
Eu nu comentez pentru că nu prea am talent la scris.
În 90% din cazuri sunt de acord cu ceea ce scrii tu,la fel si cu filmele sau serialele-avem cam aceleași gusturi.
Comentariu beton!12
@Bogdan, și ți se pare ție că noi ăștia de pe aici suntem niște Hemingway?
Da, @costica, își face gasca pe banii noștri 🤣🤣🤣🤣
Comentariu beton!20
Să-nțeleg că banii de comentarii nu mai intră luna asta? 🤣
🤣🤣🤣
Comentariu beton!22
@CosticaM, nu cumva trebuie sa ne sai un dividend din ce castigi😁🤑?
Mboon, deci noi nu mai facem shopping pe 30/31 decembrie, mersi Vasilescu, mersi.
@AdinaE, dau, cum să nu dau? păi nu dau eu? imediat cum încasez, dau…
@anukoi, cu deosebit respect vă rog să-mi furnizați argumente juridic valabile pentru „… se schimbă și anul, iar datoriile nu se reportează!”, că aș avea de colindat prin niște locuri! dau o masă! de nuc, dau!
Comentariu beton!15
@JT, nu luna asta, anul asta!!!
@moatza: no, io mă bazam pe ei să-i iau blondinei ceva frumos. 🤭
costica, costica, ce-mi facusi mai musulmanule, imi bagasi mortu’n casa de sarbatori…cum adica gasca noua? Si noi, astia cu mucegai pe blog nu mai primim nimic? 😉 tradare, tradare, de trei ori tradare! 🙂
@nea Costică, singurul argument juridic de-mi vine în minte e cel folosit de eminența legală, Tudorache (parcă), de începe cu “altă” și se termină cu “întrebare”. Atât s-a putut.
🤣🤣🤣
🤣😅
M-am trezit si eu acum domn Costica😂😂😂😂. Cum ar spune genZ am facut detox de net si ecrane ca trebuia. De fapt am fost la mama si am avut treaba cu facutul carnatilor si a altor porcarii ca deh are si ea o varsta si nu mai poate. Apoi am stat la vorba cu ea ca ne vedem odata la 3 luni si avem de povestit deci telefonul a fost pe silent undeva prin casa. @ Mihai si restul Craciun fericit si An nou bun ca in mai bun nu orea cred!
Ai făcut o glumă, previzibilă, cu Vasluiul. Nu mă supără, dimpotrivă, mă distrez copios și chiar eu distribui glume cu și despre Vaslui. Sigur, încerc să le selectez pe cele bune, care chiar au umor. Ți-am întors gluma, înlocuind Vaslui cu Rîmnicu-Vîlcea. Ai șters comentariul. De atunci, îmi vine un pic mai greu să comentez, deși te citesc în continuare. Cam atît!
Comentariu beton!22
Vezi că Costicămusulmanu face glume cu Vaslui…😃
Ești sigur-sigur că doar mi-ai întors gluma? Pentru că mă lovesc foarte des de oameni care mă jignesc sub diverse forme și, când reacționez nasol, o dau p-aia cu „am glumit, nu mai știi de glumă?”. 🤷
Întreb pentru că nu văd de ce ți-aș fi șters comentariul de la o glumă.
Boss, nu știu cum să-ți zic, dar tu nu prea ești în targetul articolului de azi. Ai câteva zeci de comentarii pe acest blog, deci nu pe tine te întrebam. Tu ești din segmentul pe care l-a deranjat ceva și-a ales să nu mai comenteze. E ok, îți înțeleg decizia, dar nu cu tine vorbeam azi. Ca tine sunt vreo câteva sute. Poate și mai mulți.
Eu am comentat de cateva ori, dar sa fiu sincera as fi comentat de mult mai multe ori, numai ca… nu stiu cum sa explic… cand îmi vin ideile, suna mult mai bine in capul meu decât atunci cand sunt scrise. Adicatelea ori nu am talent la scris, ori nu îmi place mie de mine cum scriu.
Îmi place super mult cum scrii, te citesc de ani de zile. Îmi place si gasca de comentatori, am si cativa favoriți (JT, Costică Musulmanu, Peredhil, Claudiu, Iulia, Greta, etc etc). Mi-ar plăcea sa scriu si eu frumos si amuzant, dar asta e, atat de poate.
Comentariu beton!56
Până nu încerci, de mai multe ori, n-ai de unde să știi dacă e doar în capul tău.
În plus, aici nu facem concurs de literatură și eseuri în comentarii.
Foarte bun sfatul, o sa exersez si… cine stie? Poate o sa îmi placa si mie ce scriu pana la urma.
Eu ca sa fiu sincera comentez dar relativ rar. Sa nu ma fac de ras acum dar faptul ca treb each time sa mi pun numele si mailul aici cand comentez ma scoate din minti, e posibil sa nu trebuiasca sa fac asta de fiecare data si sa nu stiu eu scurtatura? Atat de dumb sa fiu?
De pe ce device comentezi?
Iphone
Mda, probabil din cauză de browser. La mine, pe Android care folosește default Chrome, nu trebuie să completez nimic. 🤷
La fel si la mine… (citesc in feedly, ios)
In plus: dupa ce citesc vine viata peste mine, cine mai intra inapoi sa aiba un dialog?!
Gata: ✅ citit, vazut, plecat 🤭
Pe Safari nu există căsuța aia cu „Salvează-mi numele și adresa de e-mail” ?
ba există, da’ bifele au același rezultat ca măsurile lu’ Bolo de reducere a cheltuielilor statului..
Comentariu beton!30
@costicămusulmanu: schimbați browser-ul 🤷♂️
Eu sunt una care te citește de vreo 4 ani și nu comentează. Sincer sunt mulți pe care îi citesc și nu comentez. Chiar dacă rezonez cu tine nu simt nevoia sa mă exprim. Zâmbesc, rad și mă mulțumesc cu asta! E prima oară când îți scriu! Poate nu o sa fie ultima, dar am ținut cont de rugămintea ta! Am o reținere în a scrie comentarii pt ca oamenii pot fi foarte răi.
Comentariu beton!79
Mulțumesc! ❤️
Să nu uit, sărbători binecuvântate! Și mai ales sper să rămâi la fel de critic cu orice orânduire politică. Să mă explic și pentru o altă cauză pt care nu scriu: multă lume mă asociază cu Dan Motreanu și chiar nu e cazul. Poate fi doar o coincidență pt ca nu am informații că am fi și rude
Mihai, same here! Citesc, imi place, rezonez de f multe ori, ma inspir de si mai multe ori, dar nu simt nevoia sa comentez. Mi se pare ca ai mult bun simt si, cu aceasta ocazie cand comentez :)), iti multumesc pentru echilibru si inspiratie.
Sărbători fericite! Gata am comentat pentru prima dată cu toate că te citesc zilnic de ceva ani. Poate că nu am timp (mai citesc 2-3 blogari zilnic ) sau nu am ceva de spus pe subiect. Îmi place să urmăresc ce spun alții.
Comentariu beton!12
Mulțumesc c-ai comentat. N-a durut, nu? 🤭
Comentez rar, nu fac parte din cei care nu o fac niciodata.
Imi pierd sirul gandurilor. Sau nu am chef de discutii. Sau opinia mea a fost deja impartasita de altii, nu are sens. Alteori, ma gandesc ca scriu prostii si dupa ce am scris comentariul, renunt.
Comentariu beton!15
Știi care a fost unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-am învățat în publicitate?
Nu există idei proaste! Există idei și atât.
Da, asa e. Cu chestia asta inca ma lupt. Si la serviciu am aceeasi problema, ma gandesc daca ideile mele sunt bune. Si ezit, uneori.
Mihai, imi place cum scrii si imi place sa citesc si comentariile. De multe ori ma duc la Google sa ma lumineze dupa ce citesc. Invat aici. Rad, ma intristez. Postez rar. Daca am vreun preaplin. Dar cum bateriile mele sunt goale de ceva timp, nu pot decat sa iti multumesc pentru raza de bine adusa in sufletul meu de blogul tau.
Comentariu beton!48
Sper că ești bine. 😞
Și eu sunt o persoana care citește și nu comentează. Îmi place ce citesc dar nu știu ce sa zic dupa. Dar ce sa vezi, citesc si comentariile 😊
Comentariu beton!22
Păi comentariile sunt mai bune decât articolul, de cele mai multe ori.
@Gina: unii din noi comentează înainte să citească articolul chiar!
Sau intră doar pentru comentarii
On-topic: și eu am descoperit blogul printr-un concurs sau două, am comentat strict pentru concurs, apoi a trebuit să citesc din urmă, că m-a prins stilul.
După ce am recuperat câțiva ani, mi-am zis că nu doare să scrii două trei vorbe, uneori pro, uneori contra. Ce mi-a plăcut aici, spre deosebire de alte bloguri, e faptul că te poți contrazice civilizat,, uneori tăios, dar civilizat, dacă nu bați câmpii.
Comentariu beton!25
Teama de a te exprima;pare sa fie mai mica de cea orala dar este semnificativa si la cea scrisa in special generata de exprimarea corect gramaticala!
Teama de a nu fi inteles,de a nu fi coerent in exprimare !
Teama de fi contrazis sau neaceptarea opiniei personale-mai ales cand opiniile divergente sunt brutal exprimate!
Teama de a iesi din zona de confort :e mai simplu sa fii de acord sau nu decat sa exprimi o opinie personala!
Pe scurt e mai usor din „galerie”invizibil decat sa te expui!
Comentariu beton!48
N-ai TikTok, este?
draga @Balan Silviu, ia un coniac inainte!
dupa cum se stie, coniacul alunga orice teama.
Eu nu simt că am de spus ceva la fiecare subiect.
În ultima perioadă și dacă aș fi vrut să scriu ceva la unele articole, m-am luat cu treabă și când mi-am făcut timp, nu mi s-a mai părut potrivit să mai spun.
Bănene, tu ai câteva sute de comentarii aici, ești pe blog de la început (sau pe-acolo), mai mult, ne cunoaștem personal. Nici pomeneală să te întreb pe tine ceva azi. 😉
@MV, eu sunt o persoană extrem de loială. Uneori scriu doar ca să simți că munca ta contează. Și azi m-am simțit cu musca pe căciulă pentru că uneori aș vrea să zic ceva și nu reușesc din diverse motive.
Salut,
Am mai comentat de câteva ori pe aici doar că la mine problema cea mai mare e că așa în capul meu, când formulez o propoziție, un răspuns, o idee de transmis, pare că sună bine și că transmit pe înțelesul majorității ce vreau sa spun. Doar că ce sa vezi, când încep să scriu îmi dau seama că nu e chiar așa. Stau și corectez, de mai multe ori chiar și la final renunț. Uneori nu îmi dau seama și am pățit de multe ori, nu doar aici să comentez și să se înțeleagă cu totul altceva, și am renunțat să mai comentez, consider că nu am acest „dar” de a scrie.
Comentariu beton!19
Uite, îți dau eu o soluție. Dictează-i lui chatGPT ce-ai vrea să scrii. Va fi exact cum ți-ai formulat în cap.
Eu comentez destul de rar dar, citesc zilnic. Atunci cand o fac, comentez doar la subiectele despre care cred ca am ceva cunostinte, nu ma arunc cu capul inainte la subiecte care pot da nastere la polemici care se pot incheia cu jigniri si tot felul de argumente care sunt pe langa subiect. Rutina mea zilnica la cafeaua de dimineata include cititul stirilor si trei bloguri. Pe facebook in urma selectiilor postarilor si comentariilor am doar 13 persoane in lista de prieteni.
Comentariu beton!14
Hai, mă, mai bine de 50% dintre subiectele de aici sunt de hăhăială și să ne simțim bine unii cu alții.
Fac parte din categoria citesc dar nu comentez. Nu am un raspuns concret câteodata gasesc ca ce dorem eu sa spun a fost exprimat mult mai bine de altcineva. Uneori gasesc ca esti mult prea acid cu cei care nu sunt in acord cu punctul tau de vedere si odata “starnit” greu de stingi. In ultimul timp citesc cu decalaj articolele si cred ca comentariul trebuie sa fie proaspăt. Concluzie nu am, doar foarte multe motive de a nu comenta desi ce face blogul aparte pentru mine este tocmai partea de comentarii.
Comentariu beton!46
Înțeleg… 🤷
Eu sunt în categoria celor care comentează extrem de rar. Citind articolul și comentariile, văd multe faine și amuzant scrise și îmi dau seama că ale mele legate de subiect nu sunt spectaculoase și atunci îmi zic că nu are rost să mi le expun.
Așa m-au învățat părinții, că dacă n-am nimic interesant de zis, mai bine tac. 🤷♀️
Comentariu beton!27
Pe toți ne-au învățat așa, dar unii nu ne ascultăm părinții. 🤭
Mă gândeam că nu e așa mult de când te-am descoperit și mi-am dat seama că eram proaspăt angajată. Sunt 8 ani de când îmi încep diminețile cu articolul.
Nu comentez pentru că nici în afara www-ului nu sunt foarte vorbăreață cu necunoscuții. Îmi plac discuțiile, chiar și cele în care avem păreri diferite, dar vorbit frumos, fără jigniri și dispreț. Asta e tot mai greu de găsit și atunci prefer să am un dialog mișto la mine în cap sau cu puținii oameni care știu să poarte o conversație.
Comentariu beton!93
Sper să nu se supere nimeni, dar e cel mai mișto comentariu de până acum.
❤️❤️❤️
Am crezut că am Alzheimer și că am uitat când am postat acest comentariu. Mimi, m-ai descris perfect și pe mine 😀
Mulțumesc, Mihai, pentru că simt că pot face parte din comunitatea pe care ai creat-o aici, chiar dacă nu comentez. Și vreau să le mulțumesc și membrilor care comentează, savurez mesajele voastre alături de articolele frumos scrise.
Sărbători cu liniște în suflet să aveți!
Comentariu beton!19
Eu la ce categorie sunt? Comentatori frecventi, mai puțin frecventi sau rari? 😁
Nu de alta, da sa știu daca aștept prima de Crăciun, măcar de la Soros 😉😁, ca știm noi de unde-ti vin banii😉😁
Ești la categoria că dacă nu zici nimic mai multe zile, mă întreb dacă ești bine. Nu glumesc.
Awww🥰🥰🥰 mulțumesc 😁
Eu spun că te citesc de la început. Sunt sigură că sunt multe persoane care te citesc în urma discuțiilor pe care le-am avut pe marginea unor postări. Dar comentez foarte rar.
De cele mai multe ori sunt la serviciu când citesc articolul zilei și nu apuc să și comentez. Uneori comentariul e prea lung, cel puțin în capul meu, și renunț. Și mai sunt situații când, până să comentez, citesc comentarii asemănătoare cu ce am vrut să scriu și renunț. La concursuri nu particip în general, cele de aici nu fac excepție.
Foarte rar au fost subiecte la care nu sunt de acord cu tine.
Comentariu beton!13
Nu participi la concursuri pentru că? Nu sunt mișto premiile? Nu vrei tu din principiu?
Mihai, premiile sunt mișto aproape de fiecare dată. Nu sunt fan concursuri.
Hai să-ți mai zic ceva: când mă contraziceam nu soțul meu pe diverse subiecte, uneori mai pătimaș, când credea el că e destul, întreba: „Vasilescu ce zice pe subiectul ăsta?”, ne bufnea râsul și treceam mai departe.
Comentariu beton!28
Un motiv pt mine ar fi asta: desi nu sunt chiar ultimul la limba romana, uneori mi-am luat-o (aici) pt ca am facut niste greseli de limba romana.
Recunosc ca intr-un fel a fost si bine ca am invatat din greseala respectiva si “m-am facut de ras” doar aici, pe interneti, unde nu ma stie nimeni.
Sincer pe acest blog pare ca misuna oamenii cei mai culti, asta e feelingul meu. Spun asta eu misunand si pe alte bloguri 🙂.
Comentariu beton!18
Băi, eu n-am înțeles niciodată oamenii care se jenează de ce zic alți oameni pe internet. Ce contează părerea unora pe care nu-i cunoști și care nu-ți pot influența în niciun fel viața?
Ai dreptate, doar ca nu stiu, asa sunt eu.
Dar ti-am zis mi-am luat-o pt ca meritam si intr-un fel am si castigat ceva ca am corectat ce stiam gresit.
Ideea e ca eu vorbesc/scriu mai mult, dar in confort zone.
Nu sunt deloc genul care sa ma bag in seama random cu alti oameni 🙂.
Un alt motiv ar fi ca aici (la tine pe blog) nivelul pare mai ridicat asa, si asta e intimidant uneori 🙂.
Comentariu beton!11
Aderentiu, sunt plecat de 20 și ceva de ani. Vorbesc românește din an în Paște. Și eu mai fac greșeli. Uneori din motive de corector, din cauza vitezei cu care scriu, lipsa de cunoștințe… Motivele pot fi foarte variate. Și multe. Și nu mă deranjează când vine Mihai și îmi dă una după ceafă. Sau oricare alt corifeu de pe aici. Așa învăț.
Îmi lăsase cineva un comentariu mai acid ieri, legat de englezisme. L-am luat în considerare. Pentru că nu toți cititorii sunt obișnuiți cu ele sau le cunosc sensul. Și atunci trebuie să am grijă.
Important e să învățăm ceva și să nu ne fie frică să ne exprimăm opiniile.
Comentariu beton!47
Am scris un comentariu la o postare și nu am primit nicio reacție. Probabil nu fost interesant pentru tine. Nu m-a deranjat, citesc zilnic ce scrii, dar am renunțat să-mi exprim părerile aici.
Comentariu beton!11
Îmi pare rău, dar uneori chiar nu pot să le răspund tuturor.
Aș vrea, dar nu mă lasă boala necruțătoare de care sufăr. Să nu crezi că e ușor să gestionezi procrastinarea cronică.
Bună. Eu te citesc zilnic și aici și pe Facebook, dar nu știu de ce nu comentez. De cele mai multe ori rezonez cu ce spui, iar când nu sunt de acord, probabil nu comentez pentru că nu-mi place să port o discuție în contradictoriu. Mă gândesc că fiecare are părerea lui și respect asta. Scuze🙈
N-ai de ce să-ți ceri scuze. 💗
Prezentă astăzi la comentarii.Nu-mi place să tastez dar te citesc zilnic.Sărbători fericite!
💗
Comentez rar. De cele mai multe ori, s-a zis deja ce vreau eu să zic și nu e nevoie să repetăm.
Pe tine te știu deja de mulți ani. 💪
Poți să consideri că azi nu am comentat pe aici. 🙂
Acum serios vorbind. Și eu am inceput târziu să comentez pe aici. Din timiditate, lipsa de idei, lene, etc.
La alții nu comentez mai deloc.
😍
Eu te citesc de câțiva ani în fiecare zi. De fapt îmi încep dimineața cu articolul tău și pentru asta îți mulțumesc.
Comentez extrem de rar, cred ca au fost maxim doua instanțe.
Motivele sunt diferite:
-de cele mai multe ori sunt pe fugă și când am timp sa scriu fie au comentat alții deja și părerile lor coincid cu a mea, fie opinia mea este în totală contradicție cu ceea ce scrii tu și fiind blogul tău nu vreau să te contrazic. Fiecare are dreptul la o părere și, așa cum zicea cineva mai devreme, blogul ăsta e casa ta. Cine sunt eu să te contrazic la tine acasă?
– alteori nu comentez pentru ca nu trăiesc in România de aproape 20 ani și realitatea mea zilnică e total diferită de ce se întâmplă în țară.
– se mai întâmplă să nu comentez (deși am scris un ditamai textul) pentru ca recitesc ce am scris și mi se pare banal
De cele mai multe ori însă, nu comentez pentru ca subiectul mi se pare foarte intim. Am ajuns sa aflu foarte multe amănunte din viața celor care te urmăresc și comentează zilnic – oameni pe care nu ii cunosc- și asta ma sperie. Nu aș vrea sa fie reciproc valabil.
Am comentat astăzi din respect pentru munca ta și pentru că e o ocazie sa îți mulțumesc pentru ce faci. Mulțumesc mult!
Comentariu beton!29
BB, nici eu n-am treabă cu ce se întâmplă în țară. Sunt plecat de atâția ani încât nu mă mai regăsesc în aproape nici unul din evenimentele care se petrec acolo. Dar dacă las un comentariu, o fac din mai multe motive: respect pentru autor și munca lui, coincidență de idei, divergență de opinie, comunitatea și oamenii mișto adunați aici, etc.
Normal că e casa omului și nu poți să intri cu „bocancii plini de noroi”. Dar poți să comentezi cu eleganță, inclusiv sa înjuri cu eleganță.
Eu zic să încerci. 🙂
@BB, zic să mai încerci totuși. Scrii frumos.
Multumesc pentru efortul de azi! 💗
Dacă aș comenta doar când nu mi se pare banal ce scriu, aș posta trimestrial. Și n-aș mai avea motiv să mă întreb, precum @costicămusulmanu, când naiba mai virează Soroș banii ăia…
Suntem ființe programate în banalitate, ca stare cotidiană. Probabil e mai sănătos așa, viața din apogeu în apogeu te erodează repede.
Comentariu beton!11
Ca să aflu ce?
Buna dimineața! Eu citesc cu placere ce scrii, sunt genul de om care aduna informație si consuma opinii. Consider ca ce scrii tu ma imbogateste. Nu comentez niciodată pentru ca efectiv nu am ce comenta, pentru ca ma regasesc in ceea ce scrii. Citesc inclusiv opiniile celor din comunitatea ta, opinii ce cele mai multe ori pertinente si nu simt sa punctez ceva ce s-a zis deja.
Comentariu beton!19
Să fie cum zici tu, dar văd că scrii cursiv și te exprimi clar. Ar fi păcat să nu mai recidivezi.
Mulțumesc! 💗
Bună dimineața. Sunt un cititor fidel, dar comentez rar. Îmi place acest blog pentru că mă face să răd, să plâng, am învățat o mulțime de lucruri, iar dialogul tău cu cei care comentează des mă fascinează, așa că prefer să citesc și să mă bucur de dialogul vostru. Toți cei care sunt abonații tăi la comentarii sunt persoane mișto, tu la fel, așa că mă bucur zi de zi să citesc pe aici. Mulțumesc, Mihai, că ne aduni aici!
Comentariu beton!17
Aproape toți cei care ați comentat azi, dar nu comentați de obicei, scrieți foarte corect. Ce chestie.
Poate te mai gândești, totuși.
Asta am remarcat și eu azi. Cei care se rușinează de modul în care scriu, scriu corect, cursiv, coerent. Și mi-am adus aminte ce spunea bunicul meu: dacă oamenii capabili stau deoparte, ajung proștii la putere🙈
Comentariu beton!28
Buna Mihai. Si eu sunt una din persoanele care te citeste si nu comenteaza. De vreo 10 ani imi incep diminetile cu blogul tau, in timp ce astept metroul. Cand ma indrept spre casa, daca nu ai vreun articol nou, ma amuz cu comentariile lasate de ceilalti aici. Pe mine timiditatea ma opreste sa las vreun cuvant aici. Daca tot mi-am facut curaj acum, vreau sa profit si sa iti multumesc. In toata nebunia care s-a intamplat in ultimii ani, am gasit aici, in comunitatea pe care ai reusit sa o aduni in jurul tau, niste oameni cu care am simtit ca rezonez. Sunt momente in care ma intreb daca eu gandesc gresit, sau vad lucrurile diferit fata de „ceilalti”, dar atunci intru aici la tine si vad ca nu sunt singura, mai sunt si altii care au aceleasi reactii ca si mine la tot ce se intampla in jur. Si e bine. Si revine speranta ca avem sanse sa ne vindecam. Asa ca da, iti multumesc. Sarbatori fericite in continuare!
Comentariu beton!29
Mulțumesc, Ada! La fel acolo.
De exemplu, eu sunt introvertit până beau. Iar când beau nu stau pe bloguri. E un cerc vicios.
Comentariu beton!52
Și cu toate astea ai strâns niște zeci de comentarii aici. 🤭
Nu băuse suficient… 🙂
Comentariu beton!34
Eu sunt una dintre persoanele care te urmareste de foarte multi ani insa nu imi place sa comentez pe net. M-am ars de cateva ori in trecut, nu la tine pe blog, insa mi-a fost de ajuns ca sa ma faca sa imi tin parerile pt mine.
Cum zicea si cineva mai sus, prefer sa am conversatiile si comentariile la mine in cap decat sa am de-a face cu oameni care aparent intra pe net doar ca sa se certe cu altii.
O să-ți zic și ție ce-am mai zis mai sus și cu multe alte ocazii: ce importanță are ce crede despre tine (sau despre ce-ai comentat tu) un necunoscut de pe internet?
Nu este vorba despre ce crede despre mine sau comentariile mele cineva de pe net. E vorba despre nevoia asta a multora doar de a contra o idee a cuiva indiferent daca e nevesar sau nu.
Necesita prea multa energie uneori si nu mai am rabdarea sa intru in polemici. Dar daca este vorba de un subiect drag, cum a fost cel cu pareri despre Duster, atunci am sa comentez 😁😁
Comentez foarte rar din pricina faptului că mi-am găsit exprimate ideile mult mai bine de altcineva înaintea mea. Un alt motiv este următorul: pe un blog vecin s-a pus o întrebare despre mucenici- cum eu locuiesc în sud nu am pomenit mucenici altfel decât cei mici, fierți în lapte/ apă plus mirodenii după cum vrea fiecare. Vai de mine ce critici, miștouri mi- am luat pentru asta!!! De parcă era obligatoriu să ne naștem toți în Moldova și să știm de acei mucenici,gen covrig… Eee, și pentru asta, pentru a nu mai primi hate de-an pulea, prefer să – mi păstrez părerile pentru mine.
Comentariu beton!12
Și? Ți s-a schimbat viața cu ceva pentru că niște unii pe care nu-i cunoști au făcut mișto de comentariul tău? 🤷♂️
Nu mai știu de când citesc pe aici. Dar știu ca am dat follow când l-ai pierdut pe Vasile. Apoi a urmat multă vreme în care am citit zilnic, dar n-am zis nimic. Ai avut la un moment dat un concurs de la care îi descalificai pe cei care nu aveau niciun comentariu. Și mi-a fost ciudă, pentru că nu particip la concursuri, însă acela avea un premiu pe care mi-l doream. Nici nu mai știu ce era. Și am început să comentez, mai aves pentru că îmi plac discuțiile din comentarii. Dar pentru asta trebuie să fiu aici de dimineață, cu noaptea-n cap, în primele ore. Programul meu s-a schimbat și acum vin pe-aici mai spre seară, când mi se pare că s-a cam zis ce era de zis. Și simt că nu mai are sens să mai zic și eu.
Sărbători frumoase!
Mă gândesc din ce în ce mai serios să fac TOATE concursurile așa. Gen, să nu poți să participi dacă n-ai mai comentat aici. Mă mai gândesc.
Da sa nu fie cu „cel care a comentat cel mai mult castiga” ca după aia, o sa câștige numai @JT. Si lui deja i-ai dat cani de cafea, live in direct 😑 Ma simpt invidioasa acu, ca mi-am adus aminte😁
Comentariu beton!44
:))))))))))))))))))
Știam io că cănile mele vor stârni invidie. 🤭
Comentariu beton!17
@JT, dașinormal ca stârnesc invidie 😁 Si, precum se vede, cel puțin 19 persoane sunt de acord cu mine 😁
Ooo, jt, nu mai pomeni de căni!!!
Te citesc de vreo 4 ani, cred. Comentez rar, dar îmi plac la nebunie fetele și mâțele tale!😍 Și îmi place ca îmi menții fengșuiu’ pă pozitiv! Ptr că sunt timidă și nu interacționez cu necunoscuți, prefer să tac. Dar în capul meu am toate vorbele la mine și scriu niște comentarii beton. 😁
Comentariu beton!40
Am râs. :)))))))
Zic să mai încerci din când în când, totuși.
Buna, si eu te citesc zilnic si apoi ma intorc la articol sa citesc si comentariile, daca am intrat cand era abia publicat cand nu apucasera sa se adune prea multe. Si imi place la nebunie cum scrii si tu si comunitatea formata aici. Ca si cei care au vorbit pe aici inaintea mea, ori nu am nimic prea interesant de zis ori au zis-o altii. Si mai e ceva, foarte personal: sunt intr-o perioada a vietii mele (de cativa ani deja) cand am realizat ca cel mai mult in lumea asta ma atrag mintile sclipitoare, cum e a ta si a unora de pe aici, dar cum asta m-a dus acum, la 45+, la a doua decizie de divort, prefer sa admir de pe margine spectacolul care este fiecare articol, decat sa fac parte din show. Nu reusesc sa explic prea bine de ce, vezi, desi in capul meu simt ca e o legatura. Fix asta se intampla si cand imi vine sa comentez ceva. Poate ca mi-am pierdut exercitiul argumentatiei, cine stie…Sau pentru ca aici nu e deloc simplu sa nu pari prost, ca ar fi prin comparatie mult mai evident decat in lumea normala….Ma rog, naiba stie. Dar imi pot fixa ca rezolutie de an nou sa ma apuc de zis pareri si altundeva decat la mine in cap. Stai ca si asta cu rezolutiile a sunat aiurea, desi se voia gluma. Auch.
Comentariu beton!26
Io zic să încerci să te ții de ea, de rezoluție. Nimic rău n-are cum să se întâmple.
Iar dacă te referi cumva la tine (sper că nu, dar dacă totuși asta era intenția), în locul tău mi-ar fi rușine. Dar rușine rău de tot.
Citesc de multi ani si am comentat de maxim 5 ori. Cred ca motivul este ca mi se pare ca n-am nimic interesant de spus in legatura cu. Asa ca de ce sa consum timpul cuiva cu nimic? Multumesc pentru articole.
Multumesc eu că mă citești de mulți ani.
Poate încerci totuși din când în când. S-ar putea să ai supriza să-ți placă.
Buna dimineata! Deși citesc toate articolele,nu comentez întotdeauna pentru ca nu am o opinie despre orice. Am o prietena care are are ceva de spus orice se discuta. Isi impune părerea agresiv,gen: nu il crede pe x, eu am dreptate. E cam penibil. Dar dacă se ridica mingea la fileul virtual care e blogul tău, ma bag cu placere in discuții. Discuțiile de pe blog sunt ca șampania, spumoase, întepatoare si stimulante. Cam dau adictie. Când fac o pauza de la munca, deschid pagina si ma delectez cu subiectele noi. Sa ne vedem cu bine si in 2026! Pentru ca chiar dacă stau ascunsa după ecran si tac, tot acolo sunt.😊
Comentariu beton!12
Bună Mihai. Eu nu comentez niciodată. Pentru ca nu întotdeauna gândesc ca tine și mi s a părut ca ești prea aspru cu cei care au alte păreri. Eu am peste 65 de ani, traiesc intr un oras de provincie și sunt tare departe de lumea ta pe care uneori încerc sa mi o imaginez și nu reușesc. În schimb iubesc la nebunie articolele tale despre Suzana și Vasile, despre Mara și fete și despre ” minunatii noștri politicieni” pe care le găsesc minunate. Și ma mai gândesc ca fiind alte generații gândim diferit și ce rost ar avea? La mulți ani Mihai!
Comentariu beton!31
Și eu am simțit uneori o asprime care mi s-a părut nejustificată. Dar nu știam istoricul cu persoana respectivă, nu știam contextul, am vrut să cred că există un motiv obiectiv („o fi zis copilu’ ceva, m-o fi înjurat”😃). Nu întotdeauna mi-a ieșit, dar am mers mai departe. Ca într-o relație în care rezonezi în 90% din cazuri😃
Nici eu nu sunt unul care comentează, nu ma întreba de ce nu ma stârnesc sa scriu câteva vorbe la cele postate de tine, însă trebuie să recunosc că te citesc dimineața devreme, înainte de a pleca la munca câmpului, doar cât sa îmi dezmeticesc creierul nițel.
Iar acu băgai de seama ca nu doare
Comentariu beton!11
bre, ce cîmp lucrezi matale dacă la 8 e dimineață!? să nu zici că ești furnizor pentru d-alde SnoopDog!
altfel, te invidiez maxim pentru că poți să te întreții din așa activitate; știu că fizic e greu, da’ măcar mental ești mai sănătos decît mulți; Respect!
Eu te citesc de foarte mult timp, probabil de la inceputuri, nu prea comentez, sau o fac foarte rar, fix când publici tu articolul la mine e timpul când producția e in toi, când iau pauza de cafea si o lungesc mai comentez câte una alta, rar, e drept dar mă si stăpânește o frica de fiecare dată când o fac, dacă nu scriu corect și mă ia Mihai la rost……..nț, nu se face, dacă esti prost joci in incintă, nu claxonezi. Am glumit. În general lipsa de timp si nici nu sunt prea bun cu literele, incerc, dar de obicei ideea din cap mă face sa ma stric de râs si când o pun pe hârtie trece la depresive……. 😀
Șerif, pe tine te știu de când lumea. E ok. 😀
Eu citesc zilnic aici si comentez rar. Nu știu să explic exact de ce. Citesc si la celălalt blogger din Brașov si acolo comentez mai des. Poate pentru că aici sunt abonată, imi vine articolul la 8 fix pe email, il citesc rapid si nu mai intru la comentarii decât când am timp mai mult. Uneori vin din tură de noapte si citesc pe drum spre casă, in timp ce merg. N-am cum să și scriu comentarii. Si, in plus, e ceva din comunitatea pe care ai strâns-o aici care mă intimidează.
Imi place s-o citesc si pe Mara. E o femeie pe care o admir din suflet.
Comentariu beton!12
Ia mai scrie tu puțin și dă ceva detalii despre comunitatea de aici… Ce te intimidează? E adevărat, sunt puțin cam duși cu capul multi de pe aici, dar în sensul bun al cuvântului. Asta nu ar trebui să intimideze. Mai repede să stimuleze.
Claudiu, nu e vorba de „duși cu capul’, că nici eu nu-s vreun monument de stabilitate psihică, ci că păreți cu toții prieteni, așa, sunteți ca o gașcă in care nu prea ai ce căuta când vezi că toți au istorii comune.
Istorii comune? Care-s alea? Avem istorii și atât. 🙂
@Claudiu, cred că asta ne leagă „duși cu capu’ ” 🤣 dar cel mai bun lucru este că pentru câțiva a fost și este terapie când au avut nevoie. Starea aia de „n-am tastele la mine” cred că o avem toți câteodată.
@Ambra, lumea de aici pare ca o gașcă pentru că mulți dintre cei din gașcă și-au spălat la un moment dat rufele în public.
Eu personal am găsit printre străinii de aici înțelegere, compasiune, emoții și încurajări atunci când eram pe marginea prăpastiei. Și datorită lui Mihai, a blogului și a oamenilor de aici am reînviat.
Chiar dacă nu cunosc pe nimeni în viața reală, pe unii din cei de aici îi simt ca pe niște prieteni.
Probabil simt și alții așa și de aici impresia de gașcă.
Comentariu beton!14
De lene. Sau pentru ca am mai multe bloguri de citit și nu pot comenta peste tot.
Hai sa ramanem la „lene”! 😛
Păi cu aia am început 🙂
Te citesc de la primul articol. Nu am comentat deoarece n-am avut nimic inteligent de zis. 🙂
Cand mintea tace, inteligenta incepe sa vorbeasca. Dar in soapta, ca sa nu sperie ego-ul. 🙂
Ia incearca… 🙂
Bună dimineața și sărbători frumoase șefu, și eu sunt unul care te citește zilnic de ceva ani,înainte de pandemie dar nu comentez prea mult, aici am văzut persoane care aduc multe elogii la orice articol sau alții care sunt Gică Contra la multe dintre ele, în cazul meu eu comentez doar la ce mi se pare mai important și simt eu că trebuie să spun ceva, că am de spus ceva nu doar să mă bag in seamă că sunt prezent, la concursuri nu mă bag că sunt departe de Románica, la cumpărături de pe unde recomanzi tu nici atât. Da, m-am obișnuit să te citesc în fiecare zi iar când nu apare nimic parcă îmi lipsește ceva, mă amuză de multe ori comentariile celor mai prezenți gen Costică și da îmi lipsește Iulia cea de sâmbătă, prietenul lui Napoleon nu prea m-a dat pe spate dar asta e, eu îți urez să ne scrii mereu și să aveți un sfârșit de an fabulos cu toții Mara, fetele, Vasile și Suzana vă îmbrățișez cu drag pe toți și să ne auzim, pardon citim cu bine și la anul care vine, ia am făcut și rimă, multă sănătate vă doresc!!!!!
Comentariu beton!16
Uite, vezi? Un comentariu care îmi place. Și ți-o spune prietenul lui Napoleon.
De ce? Pentru că nu am nevoie de elogiu. Am nevoie de critică. De opinii contrare. Asta mă face să scriu mai bine.
Comentariu beton!15
Buna! Zici ca dau teza la limba romana, asa emotii am! Mare minune daca reusesc sa trimit comentariul! Il tot sterg si rescriu dar parca tot nu suna bine! La fel ca multi altii, te citesc de mult timp si cred ca o singura data am si comentat🙂 De ce nu scriu? Cam din aceleasi motive pe care le-au spus majoritatea:
-te citesc la job, pe fuga
-in 90% din cazuri rezonez cu parerea ta, deci nu vreau sa repet acelasi lucru
-au spus altii inainte cam ce voiam eu sa spun
-in capul meu suna bine, cand incep sa scriu nu prea.
E singurul blog pe care il citesc, as putea sa scriu mai des dar parca mereu exista ceva care ma opreste!
Multumesc pentru ca imi dai motive zilnic sa rad sau sa ma enervez! La cat mai multe articole! Eu o sa le citesc in continuare si probabil ca nu voi comenta! Mi-a luat un sfert de ora sa-l scriu pe asta😅
Comentariu beton!21
Carmen, dacă ar fi fost o teză, ai fi luat 10! 👏
@Bertha: nu 10, ci 9, pentru lipsa diacriticelor. 😎
JT, simt io că în 2026 o să primești mai puține invitații la petreceri 🤣
Comentariu beton!26
Te-am descoperit citind un articol emotionant despre orasul copilariei noastre, acum ceva ani.
De atunci te citesc mereu, in general in drum spre serviciu, in tramvai, sau in pauza de la pranz. Asa ca mi-e peste mana sa comentez atunci, apoi descopar ca si altii au „furat” ganduri de la mine si n-are rost sa mai scriu sau pur si simplu nu mai am starea.
Cred ca am comentat doar o singura data, pentru ca mi s-a parut relevant, in legatura cu drumul spre Valcea. Si acum scriu pe noua bucata de autostrada A7, in drum spre Valcea, de la Iasi.
Dar citesc toate comentariile, care mai de care mai savuroase. Si impartasesc cu prietenii articolele care-mi ung sufletul sau imi descretesc fruntea. Sarbatori de poveste tuturor celor ce citesc si comenteaza sau nu.
Comentariu beton!11
Am doar cateva comentarii desi te citesc de mult timp. Uneori ma apuc sa comentez si cumva dupa 2 propozitii, ma opresc, sterg si inchid pagina. Nu stiu de ce. Chiar si acum am fost pe punctul de a renunta. Alteori nu sunt de acord cu parerea ta sau mai bine zis cu modul in care o exprimi (ex. articolul cu cozonacul 😅) si pentru ca mi se pare ca orice as spune nu ar avea efect, aleg sa imi conserv energia si sa nu poluez cu comentarii inutile. Si sunt si zile in care ajung prea tarziu la articole si consider ca parerea mea nu ar mai fi citita deci inutila.
Nici o parere nu e inutila. Exact cum zicea Boss mai sus: Nu exista idea bune sau proate. Exista doar idei!
@Claudiu: da, nu exista idee buna sau proasta DAR aici vorbim un pic de altceva. Revin la partea cu poluarea*: ce sens are sa repet un lucru deja spus sau ce sens are sa pun un comentariu 2 zile mai tarziu? Sau si mai rau, sa ajung sa contrazic o parere cu care nu sunt de acord pe un blog personal? Rezolv ceva? Evident ca nu.
*sa explic si partea cu poluarea: citisem acum multi ani pe undeva ca orice e-mail inseamna consum de energie deci implicit poluare. Asadar si in viata de zi cu zi, daca raspunsul e evident, nu raspund la emailuri. Sau daca intrebarea/cererea e prea stupida 😅. Bine, intre timp, cum orice implica un ceva “smart”=potentiala poluare am transformat partea de mai sus in altceva: aleg sa nu ma mai poluez mental aka cum zice un prieten “dau cu seen”. E mai safe pentru mintea mea.
Salut, eu te citesc aproape zilnic de cativa ani, aproape de fiecare data citesc si comentariile, de multe ori am avut pornirea sa comentez, insa m-am oprit din diverse motive: 1. De multe ori avem opinii divergente (ex FCSB nu e Steaua 😃) in timp ce majoritatea celor care comenteaza pare sa fie in asentiment; Si inca nu am energie sa intru in dezbateri online; 2. Citesc in drum spre serviciu si uit comentariul in draft, daca se intampla sa ajung intre timp;
Insa apreciez munca ta, timpul celor care comenteaza aici, umorul si informatiile pe care le-am gasit aici pe blog.
Mi se pare extrem de utila rubrica de duminica cu articolele notabile ale saptamanii, deci iti raspund cu ocazia asta si la o intrebare mai veche, daca merita sa continui cu asta. Please do😀
Multumesc inca o data si Sarbatori Fericite!
Sunt aici de mulți ani, poate 10, nici nu mai știu de când. Citesc în fiecare dimineață la cafea. Comentez rar, de cele mai multe ori când sunt articole despre filme.
Uneori diminețile la birou sunt extrem de agitate, nu reușesc să scriu ceva atunci, dacă mă întorc seara la articol, deja apar ideile mele în multe comentarii și atunci nu mai are sens să adaug încă unul la fel.
Realizez că interacțiunea asta cu cititorii e esențială, că de cele mai multe ori comentariile sunt bonusul la articol, și cu toate acestea, de multe ori nu reușesc să scriu.
Acum, că ne-ai atras atenția, am înțeles că dacă toți cei care comentează și pe care îi apreciez în secret, ar proceda ca mine, toată bucuria asta de dimineață la cafea ar dispărea. Trist.
Ce o sa fac eu de acum?
Scriu in fiecare zi, chiar și două rânduri, chiar o prostie, dar scriu.
Știu că așa păstrăm vie această comunitate.
Schimbarea să înceapă și cu mine.
Comentariu beton!51
Mișto scris! 💗
Cred că de două ori am comentat, o dată înainte de divorț și o dată după 🤣.
Te citesc de ani de zile, blogul ăsta îi pentru mine oaza citavă din online.
Nu comentez din lipsă de timp și/sau lene/nervi.
În timpul săptămânii te citesc în drum spre muncă, iar în week-end ori mi-i prea lene, ori îs prea plină de nervi de la lista de articole cu tăte mizeriile care se întâmplă.
Imi imaginez că ar ieși o beție pe cinste cu cititorii fideli. JT si costicamusulmanu șăfi pe plantație 🤣. L-aș pune pe JT să ne demonstreze cum se dau cele 100 de bice pe spinare🤭😂.
Comentariu beton!13
Mai zi-mi că blogul ăsta te-a ajutat să divorțezi și deja pot să închid șandramaua. :))))
„…ar ieși o beție…”, aceste cuvinte nu ne doare, chiar ne fac onoare; pentru că mi le închipui intelectuale; de beții zic!
Comentariu beton!15
Ziceți când și unde că vin io 10 litri de pălincă de mere. Cred că ne putem îmbăta cu toții dintr-atât. Sau nu? 🤭
Râzi tu, râzi, Harap-Alb, dar blogul tău m-a ajutat să trec peste perioada aia.
Unul din motivele de incompatibilitate care a dus la fericitul divorț pentru mine, o fost și că citeam prea mult. Citesc orice, și etichetele de la șampon când îs pe budă 🤭.
Se știa că duminică dimineața aveam ritualul de citit blog la cafea. Ăla era momentul meu de relaxare, în care mă hlizeam ca tuta sau înjuram ca la ușa cortului, după caz 😁. Știa ca cititul pentru mine era important, dar alegea să-și descarce frustrările exact atunci.
Îmi aduc aminte prima duminică dimineață, după ce am ridicat actul de divorț. Mi-am făcut cafa, m-am trântit în fotoliu, mi-am aprins o pipă. Și era liniște. Îmi auzeam gândurile. Am început să plâng ca proasta. După 15 de căsnicie, ultimii patru fiind horror dpdv psihic, nu auzeam decât liniște. Exact ce căutam de când am plecat de la ai mei, am găsit.
Așa că, Mihai, șandramaua rămâne deschisă.
@costicămusulmanu: bețiile cu oameni inteligenți îs tot timpul hăle mai faine. În timp ce JT biciuiește, tu ne explici fenomenul pe limba ta 🤣
Comentariu beton!35
Deci blogul te-a ajutat sa divortezi. Ca eticheta de la sampon nu cred ca era suficient de interesanta… 🙂
Mihai, inchide blogul.
Comentariu beton!12
@AdrianaV, citavă e versiunea feminină a lu’ citov? 😀
E pentru prima dată când întâlnesc versiunea asta. Nu e greșită.
Eu personal comentez și pentru cǎ am speranța cǎ se poate întâmpla o beție și intrarea e limitată doar pentru cei cu comentarii (cam ca la concursuri).
În plus mǎ omor sǎ scriu cu diacritice de pe un Mac la care astea apar când și cum vor ele.
Si eu citesc si tac. De ce? Explicatia ar fi cam asa: sunt articole foarte interesante, interesante si mai putin interesante (evident clasificare facuta strict dupa gustul si parerile mele) pe care le citesc pt. continut si pt. scriitura.
Dar, placerea mea cea mare o reprezinta comentariile… 😉 Si, mai ales, unele dintre ele. Sunt, pe aici, cateva persoane, care au atat „ce” (minte), cat si „cu ce” (condei).
Asa ca, prin comparatie, consider ca e mai bine sa tac… 🤭
Comparatie cu ce? Tu comenteaza.
Vezi? Asta e greseala pe care o fac multi cititori. Un autor de blog are nevoie de opinii. Il ghideaza. Si fara comentariile noastre, bune, rele, inteligente, stupide, un autor de blog nu se poate orienta. Chestia aia cu „scriu pentru mine si ma doare in c.. de opinia celorlalti” nu functioneaza. Pentru ca niciodata nu scrii doar pentru tine.
@Claudiu & @ MV: încet-încet tânăra speranță Claudiu se insinuează în conducerea blogului: a început prin a scrie sâmbăta, apoi și-a făcut foiletonul Napoleon, după care își arogă esența divin / diabolică, acum ne dă sfaturi de blogging, mâine-poimâine schimbă și titlul blogului și cred că te vedem și fără pisici, Mihai.
Că de fete nu cred că se atinge 😛
Eu aș avea grijă cu șarpele pe care l-ai încălzit la sân!
Crăciun fericit! Eu am scris 3 comentarii în toți anii de când te urmăresc dar au fost subiecte sensibile, care m-au atins. În general, citesc articolele dimineața la cafea dar sunt deja la muncă și nu am întotdeauna timp să răspund. Am o plăcere însă să citesc comentariile unora dintre voi, sunt delicioase. 😀
Bună dimi
Eu urmăresc acest blog din ” umbră” de vreo 4-5 ani in fiecare zi, indiferent de anotimp, stare de suflet sau subiect dezbătut. Citesc cu drag toate comentariile, de la primul până la ultimul, și când e subiectul intens, revin de mai multe ori.
De ce nu comentez?🤷 De cele mai multe ori mă regăsesc în comentariile citite, nu îmi place să intru în polemici, dar respect opinia fiecărei persoane, atâta timp cât nu jignește și aduce un argument în privința celor spuse.
😊
Cioc… cioc! Da, citesc mereu ce scrieti aici! „Tacerea e de aur…!” Doar zic… sa aveti Sarbatori frumoase, ganduri bune din Oradea!
Eu comentez din când în când pentru ca ce am de spus s-a spus deja sau nu simt ca mai are rost sa mai afirm si eu …
La unele articole nu comentez ca nu am ce sau nu pot. 🤓
O să ți-o spun cât de elegant pot: căt ai avut Lista la mine pe blog, parcă nu contau toate astea. Ca să nu mai spun c-ai avut-o LA MINE pe blog, nu la zoso. Mai elegant de atât n-am putut. 🤷♂️ Dar aia e, m-am obișnuit că așa sunt oamenii, nu mă mai aștept la suprize plăcute de la nimeni.
Nu comentam la inceput. Tot din ideea ca, si daca nu sint de acord, nu am eu caderea de a ma exprima peste ideile articolelor, le pot accepta sau nu si gata. Dar a venit un moment cind mi-am zis ca tocmai, din respect ar trebui sa ma fac vizibila, pentru a se intelege ca ideile ajung si la mine, cititorul. Mai ales cind se cer reactii. Am articole la care nu comentez, fie s-a zis tot, fie nu simt nevoia sa ma dau desteapta, fie (ca in cazul recomandarilor de filme si articole) iau (cu recunostinta) recomandarile si le folosesc cit pot (la ce am acces, adica).
Dar
Indiferent daca comentez sau nu, citesc zilnic. Cind biziie telefonul la 7 dimineata, imi spun: asta e Vasilescu. Si deschid de cele mai multe ori imediat. A devenit un reper al zilei si imi face bine. In singuratatea strainatatii, a fost terapie pentru mine de la bun inceput.
Deci multumesc
Apropo
Articolul de ieri a fost citit cu voce tare catre sotul meu, care a fost silit sa imi auda suava voce, intrerupta periodic de impiedicari cauzate de faptul ca vad ca un vultur (ca un vultur chior, dar totusi vultur) si citesc ceva mai greu de pe telefon. Singurul comentariu care a venit dupa ce am incheiat a fost : Exact. Multumesc inca o data pentru perspectiva de ieri.
Nella… Exact! 🙂
Și eu citesc zilnic, și aici, și pe Facebook. Am comentat o singură dată (cred), la un articol despre uscătoarele de rufe, pt ca aveam experiență cu ele și poate ar fi putut ajuta cu ceva. Altfel, nu imi place sa ma expun pe net.
Eu te citesc zilnic, de câțiva ani de când te-am descoperit, doar că mă pierd în comentarii și articole, încât nici nu îmi vine să comentez. Și atunci când poate am ceva de comentat, după mai citesc câteva comentarii îmi dau seama că deja a menționat altcineva lucrul la care ma gândeam eu și nu are rost sa mă repet. Și uite așa mi se termina pauza și trebuie să mă reapuc de treabă 🙂
Hai că mi-ai dat curaj 😊! Te urmăresc pentru articole dar si pentru comentarii, iar ideile pentru filme/ seriale sunt sursa mea în momentele fără inspirație.
Nu comentez pentru că îmi regăsesc părerile în comentariile tale sau ale celor de aici. Și nu îmi place sa repet. Așa ca dau doar like. Mulțumesc pentru tot!
Mie mi-a luat 2 ani de când am început să citesc până la primul comentariu. La mine motivul a fost vârsta mea. Aveam 15 când am început să citesc, dar am comentat abia de la 17 cu altă adresă de mail. Pe cea pe care o folosesc acum am făcut-o în ultima lună de liceu. Pur și simplu am considerat că sunt prea tânără pentru a putea expune un punct de vedere pentru subiectele puse în discuție.
Azi am făcut 24 de ani, deci am crescut cu blogul.
Comentariu beton!64
Wooooooooooooooooooow! M-ai făcut praf cu cititul de bloguri la 15 ani. MI-NU-NAT!
La mulți ani! 💗💗💗
Mulțumesc frumos!
Vezi că te-am întrebat ceva. Ce zici? Te bagi?
Auzi? Nu vrei să scrii despre asta? Cum ai început să citești aici și de ce? M-aș bucura tare dacă ai vrea.
O să scriu zilele acestea un text, că am concediu până pe 8 și trimit.
și, fată, să scrii acolo că mai sunt ca tine! te rog!
La mulți ani!
@Ana-Maria, ❤️
La Mulți Ani! 🥳
Mulțumesc mult pentru urări! 🤗
Felicitări, Ana-Maria! La mulți ani! Am vrut să încep și eu cu un WOW! Aștept povestea.
La Mulți Ani!!!
Comentez din când în când, din punctul meu de vedere tot mai des.
Ma simt bine aici, rezonez cu tine și cu cei care comentează, sa zicem ca ma simt safe sa las și eu câte un gând scris. Este singurul loc online unde fac asta, în rest doar citesc.
Sunt ceva ani de când te urmăresc, dar am comentat foarte rar. N-am un motiv anume. Poate pt că ai spus tu deja ce trebuia spus din capul locului ori poate că citind comentariile au fost alții care deja au expus și punctul meu de vedere.
Voi urmări în continuare, dar nu promit că voi comenta mai des. 😊
În cele mai multe cazuri, găsesc aici, deja reflectate de alte postări, și opiniile/ gândurile/experiențele mele. Să mă apuc să mai scriu și eu că „da, așa e …” nu mi se pare că ar contribui cu ceva la respectiva conversație 🤷🏻♀️
Și eu comentez relativ rar. Mă rog, nu chiar „rar”, dar, să zicem, cam la un articol din 5, poate și mai puțin. Cred că intră totuși la „rar”. Și asta deși le citesc pe toate, și asta de ani buni. Motivele sunt simple:
1. Unele articole pur și simplu nu mă interesează. Nu e un reproș, că doar nu scrii pentru mine. Unele nu rezonează cu sferele mele de interes (de exemplu, cele cu tematica auto). Le citesc, pentru că îmi place stilul tau și mai aflu și eu lucruri noi, dar nu am ce comenta la ele.
2. Sunt de acord 99% cu opinia ta. Nu prea am ce comenta dacă sunt de acord, cel mult as putea să îți spun cât de deștept și minunat ești – dar asta știi deja, nu as face decât să confirm
3. Precizez că asta se întâmplă numai foarte rar, dar au fost cazuri – sunt in total dezacord cu ceea ce susții. Nu scade cu nimic placerea de a le citi, îmi oferă o alta perspectivă și, de multe ori, mă fac să gândesc profund, dar simt că nu ar avea sens sa comentez, din moment ce aș fi Gică Contra.
In concluzie, comentez atunci cand simt că ceea ce as avea eu de zis chiar contează. In sensul de a completa sau clarifica ceva, sau in sensul de a schimba idei sau percepții. Evident, nu întotdeauna e cazul, că nu sunt eu cel mai ascuțit creion din penar, de multe ori greșesc și eu. Sau comentez cand e vorba de caterincă – până la urmă, dacă e vorba sa glumim și să ne „simtem” bine, mă bag oricând.
Comentariu beton!17
Am comentat de 20-30 de ori cred pe aici, si tot de atatea ori cel putin am scris un comentariu si apoi l-am șters. De multe ori mi se pare ca nu am ceva de zis, o idee noua, o povestire bună. Cum zicea cineva, in capul meu comentariul suna mai bine decat atunci cand il pun in scris. Il citesc, recitesc, editez, apoi ma gândesc ca pe cine intereseaza parerea mea, si nu mai public comentariul. Incerc sa interactionez mai mult pt simplul fapt ca imi face placere sa citesc comentariile de aici, si daca toti ar gandi ca mine, nu am mai avea asa bogatie de pareri. Sărbători fericite si mulțumesc pentru toate articolele tale!
Citesc zilnic aici de foarte mulți ani, nici nu mai știu de când. Cred că de la articolul cu mărirea și decăderea tatălui de fată. Cred că acum te mai citește și soțul din când în când. Suntem pe aceeași lungime de undă de obicei, chiar dacă sunt în categorii pe care le-ai analizat uneori (vegetariană, sunt cu soțul meu de la 17 ani, și sunt de-o vârstă cu tine). Nu prea comentez din timiditate. Mi se pare că ce aș vrea să spun s-a mai spus, că nu am umor în scris ca alții, că n-ar interesa pe nimeni părerea mea….de-astea.
Salut. Pana sa apuc eu sa scriu parerea este cel putin un alt comentator care a scris ceva asemanator cu ceea ce as fi vrut eu sa scriu 🙂
Aici comentez mai rar, recunosc. O fac pe pagină, așa mai aflu cîți daci liberi mai zburdă printre noi, deși s-a subțiat tare rîndul. Acum o să las un comm și dincolo, altfel n-aș fi eu.
Am scris un comentariu la un moment dat și nu s-a publicat- ceva nu am făcut bine sau până la capăt, nu se pune problema de limbaj, nu am avut răbdare să caut eroarea așa ca prefer sa comentez pe fb atunci când am timp/ceva de spus. De urmărit te urmăresc, îmi place conținutul, îmi plăcea și cel al Iuliei, îmi lumina ziua, sper să îi fie bine. Am minunat vă doresc tuturor!
În general sunt de acord cu părerile tale și dacă nu, urăsc sa ma cert pe net. Oricum ești unul din preferații mei și te urmăresc cu mare placere.
Cred ca am comentat de 2, hai 3 ori in trecut. Te citesc de foarte multa vreme, am pierdut sirul anilor, de obicei de la birou, la cafea ca ajung inaintea colegilor. Nu prea comentez pt ca in general imi pastrez parerile pt mine, sau coincid cu ce a scris majoritatea sau nu imi place cand vad rautati gratuite prin comentarii, sau pe cei care nu accepta ca exista si alte opinii decat ale lor. Iti comentez azi pt ca imi place cum scrii si din respect. Multumesc! Sarbatori linistite!
Nu comentam la inceput. Tot din ideea ca, si daca nu sint de acord, nu am eu caderea de a ma exprima peste ideile articolelor, le pot accepta sau nu si gata. Dar a venit un moment cind mi-am zis ca tocmai, din respect ar trebui sa ma fac vizibila, pentru a seintelege ca ideile ajung si la mine, cititorul. Mai ales cind se cer reactii. Am articole la care nu comentez, fie s-a zis tot, fie nu simt nevoia sa ma
Bună, Mihai! Eu sunt Loredana și te citesc de vreo 4-5 ani si cred că sunteți geniali tu și toată comunitatea asta frumoasă care s-a creat aici. Mai comentez și eu, dar mai rar. Nu mi-e teamă de judecata altor oameni, dar te citesc destul de târziu și întotdeauna parcurg și comentariile. De cele mai multe ori, regăsesc printre ele și părerea mea și atunci, renunț s-o mai scriu și eu iar in alte dăți, nu am timp să comentez. Cam atât. Sărbători fericite, oameni faini!
Și eu citesc zilnic aici și de multe ori chiar mă simt ca o mică trădătoare fiindcă nu comentez, doar îmi iau porția de citit și gata.
Dar, de cele mai multe ori citesc în comentarii exact ceea ce aș fi scris și eu, so that’s why 😁
Sărbători fericite! Te citesc de multi ani, nici nu știu cum te-am descoperit, dar îmi place la nebunie sa te citesc. E prima oara cînd las un comentariu. Sunt foarte mulți aici la tine și gândul că pot fi citita de atât de multă lume, nu îmi dă un confort. Acum mi-am făcut curaj, pentru că ne-ai rugat să-ți scriem. În final, nu vreau sa ratez ocazia să-ți spun că te admir maxim că ești un tata implicat și te felicit pentru asta.
Mihai,îmi este foarte drag sa citesc în fiecare dimineață la ora 8.00 pe metrou articolele tale , in drum spre serviciu,dar sincer nu am inspirație sa spun ceva ……mă bucur, mai amuz și de cele mai multe ori îmi faci ziua foarte bună! Mulțumesc frumos!
Mihai,îmi este foarte drag sa citesc în fiecare dimineață la ora 8.00 pe metrou articolele tale , in drum spre serviciu,dar sincer nu am inspirație sa spun ceva ……mă bucur, mă amuz și de cele mai multe ori îmi faci ziua foarte bună! Mulțumesc frumos!
Bre Vasilescu -ule, prefer să citesc comentariile, nu mă prea mănâncă limba pe blog, știi asta. Doar dincolo la Facebook percutez la tine și/ sau Mara.
Eu te-am descoperit relativ recent și a durat puțin până să mă obișnuiesc cu lumea de aici și să-mi fac curaj să scriu. Totuși, comentez doar când simt că „partikip” cu ceva nou la discuție.
Într-un top al comentariior sunt probabil în zona retrogradării, dar nu-mi scapă aproape niciun articol.
Apropo, am primit de la Facebook ecuson de fan activ. L-am refuzat, mi s-a părut exagerat :))))
Si eu, si eu !
Te urmăresc de câțiva ani buni si am comentat foarte rar.
În primul rand, la fel cum au spus mulți alții înaintea mea, de „frică gen” că ale mele comentarii nu sunt atât de interesante ca ale altora. Si da, cum zici tu, de ce te-ar interesa ce cred niște straini de pe net despre tine ? Ei bine, atunci când ai fost crescut sau ai ajuns cumva sa ai o încredere scăzută in tine, contează ce cred alții despre tine, fie ei si necunoscuți.
Mai este si partea semnalata mai sus ca poti fi un pic acid cu oamenii care nu scriu corect, iar cand ești ca mine si ai doua surori care scriu/fac cercetări sociologice/ filozofice si alte cele, iti vine sa …citești doar, ca sa nu te faci prea tare de râs.
Concluzie, in cazul meu, te citesc, te apreciez, rezonez cu o grămadă din ideile tale, urăsc si eu cozonacii (si ciorba de burta si sarmalele, ca sa fie pachetul complet ) si atunci imi e greu sa comentez ceva ce nu s-ar ridica la standardul tău. Așa văd eu situația.
Eu am renuntat sa mai comentez pentru ca am simtit ca parerile mele sunt toxice pentru blogul tau. Cand s-a discutat despre relatii, ai spus ca ii jignesc pe toti cei casatoriti, cand am vorbit despre politica, am fost facuta putinista pentru ca nu eram de acord cu masurile absurde. Si multe altele, la care se adauga lipsa ta de rabdare fata de cei cu opinii contrare. Asa ca am inceput sa ma simt ca o intrusa care cauta cu orice pret sa-ti contrazica asistenta si m-am hotarat sa renunt, din respect pentru tine si pentru cititorii tai.
Sarbatori fericite!
Comentariu beton!29
Și eu comentez răruț, dar nu pentru că nu îmi place să vă citesc, ci pentru că 1. alții le zic muuult mai mișto ca mine și 2. unele subiecte nu mă interesează absolut deloc, ca de ex. : mașinile, mâncărurile și altele, de care nu-mi aduc aminte chiar acum. Apreciez extrem de pozitiv (sic) lecțiile de gramatică, poveștile cu Vasile & Suzana, pe Iulia, cât și cele în care mai apare și familia Dvs. Nu vă știu demult, dar ce mi-a plăcut întâiași dată la postarea de pe Fb au fost decența, bunul simț și normalitatea civilizată, ca să zic așa!, a exprimării. Mi-am zis, tre să fie fain om și v-am căutat pe net, până am dat de blogul acesta. Nu-mi pare rău deloc. Inhalez „aer proaspăt” zilnic și îmi plac la nebunie unii din comentatorii care comentează aici zilnic. Cam atât deocamdată. Vă doresc tuturor sărbători fericite!
Nu-mi aduc aminte de câți ani citesc blogul sau dacă am comentat vreodată.Nu o fac pentru că apoi nu m-aș mai putea opri,mai ales la postări cu subiecte sensibile.De fiecare dată însă citesc cu plăcere fie că sunt de acord cu tine,fie că nu(de cele mai multe ori nu) 😁.Și mai este teama de a nu scrie corect gramatical,știu că nu e foarte important dar na.
Lenea!🤷
Rar, foarte rar am comentat aici.
De ce? Îmi apar destul de târziu postările pe „feisbuc” și când citeac comentariile văd că sunt destui care au expus și punctul meu de vedere.
Pe de altă parte sunt sătul de toți dăștăpții lui pește prăjit care nu suportă să fie contraziși chiar dacă le aduci argumente. Că mă fac pe mine prost? Puțin îmi pasă. Știu ca sunt prost și fără să-mi spună ei. Deranjant este când se leagă de ceilalți membri ai familiei. Ăsta este stilul celor care nu au argumente dar se cred buricul pământului.
Nici mie nu mi se pare că aș avea ceva important de zis în majoritatea zilelor.
Cred că de aceea mă abțin.
In general eu comentez pe Fb si nu pe blog pentru ca e mai simplu. Si oricum, comentez atunci cand mi se pare ca am ceva cat de cat inteligent de spus sau macar util. 🙂 Dar de citit imi place si daca nu comentez inseamna ca ai scris tu tot ce era de scris.
Si eu sunt dintre cei care comenteaza foarte rar. Citesc zilnic, de ani de zile, cu exceptia articolelor despre fotbal. Articolul despre BYD m-a facut sa ma duc sa testez un Sealion, apoi un Song Plus, pe care l-am si cumparat, apreciez recomandarile de filme si seriale, le adaug pe lista daca le gasesc pe netflix sau pe hbo aici. De ce nu comentez mai des? Cum zicea altcineva, ideile suna mai bine in capul meu decat in scris, nu vreau sa ma cert pe internet, nici macar anonim, ceva timiditate… si gandul ca “ce rost are? Cu ce-i ajuta pe ceilalti sa stie parerea mea despre subiectul x?”
Te citesc de Ia început, cum am mai spus și altă dată faci parte din Sfânta Treime (+Vali +Cetin), am comentat foarte puțin. Un motiv ar fi ca am scris la un moment dat un comentariu la un articol de-al tău, ceva despre violența domestică, unde relatam o poveste pe care o cunoșteam și mi-am luat hate de la toată lumea deoarece ei au înțeles că aș fi fost de acord cu violența in familie, cu toate că nicăieri nu scrisesem așa ceva. Sincer, am rămas „nasol” deoarece vedeam lumea aici un pic altfel decât în alte părți. Și ca mulți alții înaintea mea, nu mai am chef să mă cert pe net, nici cu tine, nici cu alții. Citesc toate articolele, în marea lor majoritate sunt de acord cu ceea ce spui și nu văd ce plus as putea adăuga discuției 😉
Comentariu beton!17
Mi se pare ca ce am eu de spus,spune deja alt cititor.
Ciudată dilema existențială chiar acum la sfârșit de an :)) Daca tot e concurs, las și eu un comentariu, sa se adune la număr, și ca să îți mulțumesc că îți bați capul sa scrii pe aici lucruri de multe ori interesante. De fapt cam asta e și motivul pentru care nu comentez, de cele mai multe ori nu consider că aș aduce valoare adăugată prin comentariul meu…
Salutare, Crăciun fericit!
Nu sunt chiar în segmentul țintă al întrebării, fiindcă am comentat de câteva ori în trecut, demult, și apoi am renunțat. Nu m-am supărat, continui să citesc articolul zilnic, nici nu am decis să nu mai comentez vreodată, ci… nu știu exact… nu mi-a mai venit, nu am mai găsit îndemnul să scriu aici.
Îmi plac discuțiile, chiar dezbaterile în contradictoriu, de obicei pe vorbe, dar merge și în scris. Doar că mi s-a părut că unele opinii diferite nu sunt prea bine primite și că nu prea e rost de dezbatere, ci mai degrabă de aliniere la poziția blogului. Ceea ce este, desigur, perfect legitim — este blogul lui Mihai Vasilescu, el face regulile — doar că acest tip de dinamică nu prea mă atrage sa intervin in discutie.
Să nu credeti că prin „opinii diferite” se înțelege că aș fi vreun călingeorgist sau vreun antivaccinist, sau vreun rusofil, sau ceva de genul ăsta. Cred că la ultima intervenție m-am contrazis cu John Temple (scuză-mă, JT, dacă fac o confuzie și nu erai tu!) pe o afirmație de genul „toți musulmanii sunt cretini” (era dupa un atentat sau ceva urât), frază pe care am încercat să o demontez, deși nu sunt nici musulman. Și mi s-a părut că nu a ieșit prea bine.
Mihai, nu știu cum să o spun altfel, te rog sa o iei cu bună-credință: este mai degrabă o observație decât o critică. Sau, dacă vrei, o rugăminte — lasă mai mult spațiu pentru opinii diferite. Cred că acest lucru m-ar încuraja să mai comentez și, poate, i-ar încuraja și pe alții care acum preferă să rămână în umbră.
Comentariu beton!50
Sărbători cu bine! Ca te citesc de câțiva ani și îmi place cum și de ce scrii,asta e de la sine înțeles,altfel nu aș mai fi aici…însă în comentarii găsesc oameni cu care râd,mă încrunt și care,de cele mai multe ori, exprimă ceea ce gândesc și eu când îți citesc articolul,sau persoane ce scriu mai bine decât aș putea-o face. Poate lenea și teama de a nu scrie corect gramatical împiedică talentul meu sa se reverse pe pagina ta,în comentarii,și să lase lați câțiva zeci de oameni! 😂 Vezi?! A dat roade ,,mustrarea conștiinței ” . Am scris. 😘
Multitudinea comentariilor agrega in general opiniile mele.
Mai putin Deea si hate ul ala paranoic pemanent.
Faceti ceva cu Ea/el/ei/ele.
Citesc fiecare articol (și pe pagina Marei) și apoi toate comentariile și ajung la concluzia că părerea mea a fost deja exprimată mai bine de ceilalți… Am comentat doar de câteva ori, la subiecte sensibile pentru mine… Imi place comunitatea pe care am descoperit-o, mă bucur și mă-ntristez alături de oameni cu care rezonez… Cred că Vasile m-a adus aici, când a plecat de-acasă😉… Mi-a plăcut mult Iulia (sper că este bine), mă distrez la comentariile despre meciurile de fotbal, savurez fiecare excursie cu mașini (nu mă pricep), fiecare vacanță cu Mara și fetele și nu particip la concursuri (nu beau cafea). Nu promit că voi comenta mai des, dar mulțumesc pentru ocazia de azi!
Deci astazi comentează doar cei care nu comentează de obicei :). Eu am mai scris de cateva ori pe aici, nu cred că mă încadrez în sfera celor menționați de tine. Voiam numai să spun că și eu îmi doresc să comentez mai des dar îmi lipsește curajul deși, de câteva ori, l-am dovedit:)). Sărbatori fericite tuturor!
Bună!
Eu citesc de mulți ani articolele și comentariile de aici. Deja trăiesc cu impresia că îi cunosc pe toți. 🤷♂️
Iar de comentat, am comentat zilnic…în mintea mea, sau cu voce tare chiar, mâța mea e martoră. 😂
Sărbători așa cum vă doriți!
Comentariu beton!11
Buna Mihai. Am inceput sa citesc articolele tale de ceva timp, nu am comentat pe motiv ca nu prea stiu sa scriu, teama de greseli gramaticale etc. Vreau sa zic totusi ca citind aici m a facut sa ma simt mai putin singura si mai aproape de casa. Multumesc
Salutare!
Si eu citesc blogul de mai multi ani, insa n-am comentat decat de cateva ori.
Motivele sunt: prefer discretia (de alfel, te-am si intalnit in oras insa n-am indraznit sa vin sa te salut si sa-ti spun ca sunt cititor fidel), uneori am pareri contradictorii si n-as vrea sa ma contrazic (nici n-as avea rabdarea si dedicarea sa duc o dezbatere mai lunga), nu-mi place uneori tendinta mai agresiva din comentarii, n-am talent la scris si mi se pare ca iese un textulet scris cu toporul.
De cele mai multe ori, insa, citesc ce au comentat altii si exista deja cel putin un comentariu care spune acelasi lucru pe care voiam sa-l spun si eu.
Dar te încurajez sa keep doing what you’re doing!
Comentariu beton!13
Citesc postarile tale, le apreciez, rezonez cu majoritatea celor scrise de tine si acesta este si motivul pentru care nu comentez. Mi se pare ca, comentariile de genul „asta e si parerea mea” sau „multumesc pentru recomandari” nu sunt potrivite pentru acest blog. Si atunci, dau like la postarea de pe FB si cam atat.
Am comentat de câteva ori, cum au spus și alții, în mintea mea, ce voiam să scriu suna mult mai bine, de multe ori am scris și am şters, de citit citesc, comentariile sunt super, comunitatea este mișto.
Sărbători frumoase si La mulți ani !!!
Multumesc pentru munca pe care o depui in fiecare zi, pentru mine e important sa citesc articolele si comentariile, asa mi-am dat seama ca mai exista oameni intregi la cap in Romania, incepusem sa cred ca toti au luat-o razna (inclusiv familia mea). Inteleg (oarecum, nu ma pricep la net) ca sunt importante comentariile pentru tine, ceea ce ne oferi este gratuit, nu e ca si cum ai scrie o carte care se vinde. Aici am vrut sa evit un DAR care anuleaza ceea ce am scris anterior, asaDAR continui prin a marturisi ca nu comentez din timiditate si lipsa de idei, sunt cam tampitica asa si n-am opinii despre orice. Oricum ma exprim cam dezlanat, in plus tastatura asta frantuzeasca n-are ce-i trebuie pentru a scrie corect romaneste si este prea complicat sa caut aproape la fiecare cuvant literele potrivite. Cum stiu ca pentru tine este important acest aspect, mai bine ma abtin. As putea insa, cu acesta mica derogare, daca pe tine te ajuta in vre-un fel ( chiar asa, cum se scrie vreun asta?) sa las in fiecare zi un comentariu de genul ” Multumesc pentru articol…”, sa fie acolo la numar. Pana una-alta, profit ca mi-am facut curaj pentru a va ura tie, celor dragi si tuturor cititorilor/comentatorilor acestui blog „Sarbatori fericite!”.
Si eu citesc, dar prefer sa nu comentez. Citesc rar comentariile articolelor.
Adica pierzi exact ce e mai interesant… 🙂
Pentru mine Blogul și comentariile au rol terapeutic, de cele mai multe ori.
Mulțumesc ✌️
Subsemnatul șloimii vă aduc la cunoștință prin prezenta că:
a) am citit articolul;
b) am citit 215 comentarii, ceea ce este o performanță (performanțele sunt plătite dublu, da?);
c) cer circumstanțe atenuante fiindcă am comentat neinvitat, deoarece respir coniac. De casă.
d) n-am pretenții la plată, poate fi și-n lei.
Acestea fiind zise(scrise), mă întorc la coniac, fiindcă trebuie terminat până luni, când îmi sare sapa în mână. Din nou.
Să fiți iubiți!
Comentariu beton!18
Boss nu plateste azi. Pentru ca tu ai comentariul 218. Daca ai citit doar 215 insemana ca ti-ai saltat 2 comentarii. Deci n-ai indeplinit target-ul.
@Claudiu: De ce sări la beregată? Ha?
Ți-e frică să nu încasez mai mult pentru performanța mea decât matale pentru Napoleon&Co? Dacă facem jumate-jumate o să fie prieteni?
Vezi cum te bate internetu’?! Fără botă. 🤣 O să zică unii că ai privire de vultur. Vultur chior, vorba de mai sus, dar vultur.
Acum am comentariul 219. 😁
Am vazut, ca a mai comentat cineva mai sus. Si o sa tot creasca. 😀
Nu sar la beregata… Doar iti spun sa nu iti faci planuri cu banii de la Boss, ca e zgarcit si nu imparte.
Da’ impart eu o felie de Napoleon cu matale. 🙂
@ Claudiu: sau o picătură de Napoleon de casă
Un pahar direct… Ce face cu o picatura? 🙂
@ şloimii, cum coniac de casa? cum se face?
Te-am descoperit cam de 1 an, de atunci rar am ratat vreun articol. Am comentat rar, nu cred că am trecut de 5-6 comentarii. Am pornit de multe ori un comentariu dar am renunțat fie că ideea mea a fost deja exprimată în alte comentarii, fie gândindu-mă că mă expun prea mult. Asta pt că și în afara online-ului sunt retrasă și prefer să stau deoparte.
Salutare! Ma bag si eu in seama desi nu despre mine e vb, pt ca eu comentez cind am ceva de spus, chiar si la articole mai vechi la care nu mai raspunde nimeni :))
Dar… am ajuns pe blog la recomandarea unei prietene care citeste aici de ani si ani si care nu comenteaza niciodata. Asa ca … prieteno, baga si tu un comentariu, poate te inveti 🙂
Sarbatori fericite tuturor!
PS: nu citesc alte bloguri, nici ro si nici pe alte limbi.
Draga Vasilescu, eu sunt mama fiicei din scientologie, știu ca mi ai citit postarea acum ceva timp. De ce nu comentez? De multe ori pentru ca n am timp sau, pur și simplu, nu vad sens. Citesc comentariile și zâmbesc larg, pentru ca unii dintre cei care postează sunt mult mai “juicy” decat as putea eu scrie. Însă vreau să știi așa: te urmăresc de nspe ani, poate tu găsești când ți am dat eu follow, ideea e ca am încredere în ce scrii, avem de multe ori păreri comune, ii iubesc pe nebunii frumoși care ți populează spațiul comentariilor și eu, o simpla “capsunara ” trăind în Belgia de 20 de ani, se bucură de tine și de Lăcrămioara Bozieru ca omul care a lucrat în media mulți ani și își aruncă basca în țărână pentru calitatea voastră umană. Mulțumesc, Mihai, eu, Cătălina, constănțeanca printre flamanzi 🤗🫶
Hei! Eu sunt una care comentează rar! Nu am o explicație, pur și simplu comentez în gând și trec mai departe. Acum, începând cu articolul ăsta cred că o să încep să comentez mai des!
Asa sa faci! 🙂
Pentru că tu şi comentatorii tăi sunteţi o şleahtă de matinali! Postaţi şi comentaţi la nişte ore care-mi provoacă, pur și simplu, scârbă.
Până ajung eu aici deja s-a dezbătut, s-a certat, s-a împăcat, s-a râs, s-a tras concluzia, s-a plecat acasă.
Comentariu beton!32
Pai trezeste-te mai devreme. Ca trece viata pe langa tine. 😛
Nah, altfel te bucuri de viaţă când ești odihnit 🙂
Nu te lua după Claudiu, nu știe nimic! Ascultă la mine, nu te culci deloc, până se trage concluzia.
Comentariu beton!18
Eu te-am descoperit acum vreo 3 ani și de atunci te citesc zilnic intrând de mai multe ori pe zi din 2 motive : odată ca poate ai mai pus ceva, plus să citesc toate comentariile. Când te-am găsit am început cu postul din ziua respectivă și apoi am pornit de la primul citind toate articolele
Comentez rar spre deloc pentru ca nu vreau să mă cert. Doar când mă enervez strașnic 🤪
Să te țină …. Ca tare bună treaba faci
LA Mulți Ani îți doresc din Vietnam 😜
Salut, Mihai. Si eu te citesc de aproape 10 ani, de cand am ales sa imi traiesc viata intr-o alta tara. Nu mi-a fost usor, nu am plecat din Ro de bine ce imi era. Dar blogul tau m-a ajutat sa imi pastrez sanatatea mentala si sa raman oarecum conectata la ce se intampla acasa. Aici am ras, am plans, am invatat lucruri si pt asta vreau sa iti multumesc. Tie si comunitatii pe care ai creat-o. Asta e probabil a treia oara cand comentez, iar motivele sunt multiple: ori simt ca nu am nimic de zis, ori mi se pare ca nu sunt destul de elocventa, ori ce scriu pare mai inteligent si coerent in mintea mea decat “pe hartie”.
Oricum, apreciez mult munca ta si sper ca 2026 sa iti aduca tot ce iti doresti!
In momentul in care scriu eu ai deja 221 comentarii. Dintre ele, cel putin 20 spun acelasi lucru pe care l-as fi zis si eu. Asta e motivul principal. Las un comentariu doar atunci cand cred ca am o idee neexprimata inca de altcineva. Altfel, dau like la cei ce au comentat similar deja.
Bună, Mihai. Sunt sinceră cu tine și îți spun că nu îți citesc toate articolele, doar cele care mi se par interesante din titlu și uneori renunț să citesc ceva până la capăt pentru că nu mă interesează subiectul. Am căutat și o să caut la tine subiecte vesele și optimiste pentru că în ultimii ani viața a făcut mișto de mine și mi-a aruncat constant câte un cataroi în cap și am avut nevoie de o alinare…
Nu știu de ce nu am comentat până acum, nu o prea fac nici pe Facebook, de multe ori nu răspund comentariilor propriilor postări.
Am avut și zile bune, să știi. Chiar am vorbit cu soțul meu să o înlocuim pe Iulia și să facem un serial „Viața cu blonda” pentru că fac multe și pățesc chestii demne de un film de comedie sau un film absurd.
Sărbători cu bine și promit că o să mai comentez, sper să ai răbdare pentru că nu prea pot să scriu puțin.
Chiar voiam, de ceva vreme, sa intreb de Iulia. Mie una, imi lipseste! Sambata era ziua preferata. Cu speranta ca este bine, ii transmit si ei Craciun fericit! Da-ne un semn, santem aici si te asteptam!
Aici e fata și, prin bunăvoința șefului, o să vie la un moment dat și un nou episod cu blonda 😁
Vă îmbrățișez și vă mulțumesc că vă gândiți la mandea 🥹🤗🤗🤗
Comentariu beton!24
In primul rand mulțumiri, Mihai. Pentru ceea ce faci, pentru scrisul tau, pentru pasiunea pe care o pui in postările tale. Uele îmi aduc zâmbetul pe buze, unele îmi confirmă anumite idei, altele îmi trezesc amintiri sau mă înduioșează, din altele învăț mult, iar unele pur și simplu mă conving că viața este frumoasa 🤗 Și toate poveștile despre Vâlcea, despre oamenii ei, despre profesorii de acolo, despre amintirile dragi, aduc lacrimi 🤍 Am comentat doar de câteva ori, poate din timiditate, dar așa bine m-am simțit imediat după ce am spus ce am simțit. Să ai un an 2026 bun in toate !
Te-am descoperit cu peste 10 ani în urmă, citesc blogul aproape zilnic dar comentez rar.
Primul motiv ar fi ca ma bag în seama dacă nu cred ca am ceva serios de spus/scris.
Al doilea ar fi ca eu îmi beau cafeaua pe la 5-6 și-ncă nu-i publicat articolul 🤔 Așa că, de obicei, îl citesc în pauza de prânz, împreună cu majoritatea comentariilor deja scrise. Și cum deja ‘s-a dat’ posibilul meu răspuns nu are sens sa repet ideea.
Dar mă bucur mult de comunitatea formată aici, mă ajută să cred ca lumea nu s-a stricat, că cei proști chiar dacă sunt mulți, sunt doar pleava ridicată la suprafață.
Prin tine am descoperit și alți oameni frumoși și interesanți pe care pot să-i urmăresc în online.
La mulți ani ție și întregii comunități formate!
Bună ziua! Și eu comentez mai rar, citesc blogul de la „Mărirea și decăderea…” (am mai scris asta). S-a luat de mine o arăboaică, acum câțiva ani și m-am lecuit. Astăzi am învățat multe lucruri, inclusiv faptul de a nu mai pune totul la suflet. Însă atunci când făceam comentarii, mereu îmi trimiteai emoticon cu „hăhăială” și mă simțeam extrem de fericită, fiindcă eram acceptată în „bulă”.
Bună, Mihai, și eu mă număr printre persoanele care-ți citesc blogul aproape zilnic dar nu comentează.
În ceea ce mă privește, atât offline cât și online, prefer să observ, să ascult sau să citesc decât să vorbesc. Sunt o tocilară și îmi place să aflu informații și perspective noi, chiar dacă rezonez sau nu cu ele. Nu simt nevoia de afirmare și de multe ori nu simt ca aș veni neapărat cu vreo idee nouă, așadar prefer să rămân la nivel de observator. Articolele citite aici mă fac să zâmbesc și-mi dau o stare bună, așadar felicitări pentru toată munca depusă și mulțumesc pentru provocarea de astăzi! Sărbători cu bine în continuare! ✨
Și eu citesc zilnic blogul și comentariile. Răspund foarte rar pentru că de multe ori deja cineva a scris cam ce voiam și eu să spun, în general. Nu mai locuiesc în România de 25 ani și e foarte interesant și important pentru mine să aflu părerile unor oameni normali la cap despre…orice. Cu românii din comunitatea de aici nu am de-a face, sunt aproape toți iubitori de ” guru – turu doi anapoi”, dușmanii UE, novax și bisericoși iubitori de evul mediu. Și lista poate continua. Prefer să ascult decât să vorbesc, în concluzie. Sărbători fericite!
Eu unul comentez doar la subiectele de interes, desi citesc articolele tale de macar 3-4x/sapt si cu regularitate colectia duminicala de articole.
Preferatele mele sunt subiectele turism, politica, societate.
Intru si pentru comentariile unor obisnuiti ai blogului pe care-i apreciez, gen peredhill, costicamusulmanu, edelweiss, etc.
Multumesc pentru efort si inspiratie.
Craciun fericit si un 2026 asa cum ti-l doresti alaturi de fete si de faina comunitate pe care ai reusit sa o aduni.
Comentariu beton!11
Bunǎ, Mihai! Mǎ regasesc printre cei care citesc si nu comenteaza. 🙃
Apreciez foarte mult blogul tǎu si tot ceea ce scrii, uneori parca ar fi gandurile mele aşternute pe ecran. As vrea sa comentez uneori; pe vremuri eram foarte haioasǎ. Dar “s-a întâmplat viața” şi tot universul meu s-a destabilizat. Copilul meu autist (24 de ani) si responsabilitatile legate de ingrijirea mamei mi-au şters zâmbetul de pe chip şi -de cele mai multe ori- dorința de a mǎ manifesta în vreun fel. Bucuriile sunt fiica mea, soțul, o mana de prieteni si profesia, pe care acum n-o pot exercita, fiind imobilizata in urma unei fracturi.
Toate cele bune si Un An Nou Fericit fetelor, Marei si ție!
P.S. Tot mai astept macar o poza dupa filmarea cu colinda fetelor.
Comentariu beton!11
Se pare ca azi e si ziua mea de comentat
Citesc zilnic am si comentat de cateva ori daca am avut ceva de spus . Si eu sufar de procrastinare si lene major.
Altfel, cum s-a mai spus, nu comentez din cauza de grammar nazi (nu am uzul diacriticelor) sau din cauza diferentelor de opinie care, din ce am vazut, chiar exprimate coerent si politicos, nu sunt bine venite (ceea ce e ok de principiu dar nu stimuleaza exprimarea lor) . Acum vad ca de fapt cititori sunt si bastinasi din Ro, impresia mea era ca blogul se adreseaza celor plecati mai mult dupa frecventa si consistenta comentatorilor seriosi.
In alta ordine de idei, multumesc si eu pentru constanta in munca necesara postarii zilnice, idei si principii .
Nu sunt tocmai un expert in comunicare, uneori as zice ca-s chiar timid :)).
Bună, Mihai,
Chiar dacă ai explicat de la început că acest articol nu este un reproș, cel puțin pe mine, care te citesc de la începuturile tale, m-ai făcut să mă rușinez puțin. Am profitat la maxim de articolele tale, ca să zic așa, fără să dau nimic în schimb. Ei bine, deși sufăr de aceeași boală ca și tine, lenea 😉, promit că voi fi prezentă și în comentarii. Mulțumesc pentru că scrii, mulțumesc pentru cafeaua care are gust mai bun la tine pe blog.
Salut! Nu comentez pentru că sunt introvertita și cam așa funcționez eu. Îți mulțumesc pentru articole, majoritatea mă binedispun. Poate o sa mai comentez.
Și eu citesc de când ai început să scrii, dar comentez rar. O fac deoarece îmi place să citesc toate comentariile, iar unele sunt atât de inspirate, încât mi se pare că eu leg aiurea o propoziție fără sens. Sau, așa cum mai spunea cineva, văd că deja s-a spus ceea ce intenționam și eu și atunci zic că nu mai are rost.
Sunt doi ani de cand imi incep ziua cu blogul si comentariile savuroase de aici, dar niciodata n-am avut curajul sa comentez. Citind, ma simt ca intr-o familie, iar faptul ca rezonez cu articolele si cu cei care comenteaza, imi dau mereu o stare de bine. N-am participat la discutii pentru ca sunt mai retrasa de felul meu, sau poate pentru ca am considerat ca nu am nimic important de spus. Ganduri bune tuturor!
Citesc zilnic, comentez rar. Esti singurul blogger pe care-l citesc in concediu, bine, si Greta, dar ea scrie mai rar. La serviciu incep cu tine, daca am timp, din pagina ta, trec si la Cetin si Zoso, si Mara, si ea mai rarut.
Triggerul meu sunt articolele de calatorii, si o sa-ti fiu vesnic recunoscatoare pentru Norvegia, de care m-am indragostit.
Mi-e dor de Ionut si Elena P, ma binedispun cei care-au ramas, lui JT as vrea uneori sa-i dau cu ceva in cap 😂 dar nu simt nevoia sa comentez mai des, multi altii au scris deja ce-as fi avut eu de spus si sunt mare, mare prietena cu amica ta procrastinarea.
Salutare tuturor,
In acest moment m-am cinstit deja cu vreo doo paharele 🙂
Hai noroc la toată lumea! 😜 și La mulți ani!
Am văzut ca @JT are în dotare ceva tradițional sau cum îi mai zice popular: combustibil de rachetă din mere 🍎 . Nu am am încercat niciodată, sunt în alt areal geografic al țării și pe aici nu se fac așa tării.
@MV mulțumesc pentru ca aici am avut ocazia să cunosc o comunitate foarte faină.
@tuturor va mulțumesc pentru caruselul de experiențe, trăiri și lecții de viață. Așa cum spunea mai de mult @costicam să nu ne luăm prea în serios, pentru ca aici se mai glumește și e bine să ai puterea să treci peste situații cu umor.
Deși comentez rar, la acest articol de astăzi, îmi lipsesc până acum:
@Tom – căruia îi mulțumesc ca și-a făcut timp în unele nopți să-mi răspundă la câteva întrebări și să mă lămurească atunci când nu înțelegeam ceva (subiecte politico-sociale dar nu le mai amintesc acum), dar îi mulțumesc
Îi sesisez absența și lui @un Om, cu care am simțit de multe ori ca rezonez, cumva spiritual. Îmi place cum argumentează subiectele (în special cele legate de corazon) 🩷 dacă aș putea l-aș asculta mai des, la o cafea bună.
Vedeți, orice articol și comentariu contează.
S-auzim numai de bine!
Comentariu beton!21
Atunci comenteaza. Chiar tu o spui: „Vedeți, orice articol și comentariu contează.” 🙂
Fiind zi de sǎrbǎtoare am avut ceva de lucru și n-am apucat sǎ citesc articolul dis de dimineațǎ ca atunci când sunt la birou.
Eu scriu mai ales când îmi dau gândurile pe afarǎ și nu mai am pace cu mine. Recunosc cǎ sunt invidios pe cei mai mari (cei cu procent din vânzări /comentarii, cu care tare mi-aș dori sǎ stau la o masǎ) și intru mai mereu sǎ văd cine mi-a răspuns sau câte mânuțe primesc, dar nu mi-am imaginat niciodată cǎ cineva chiar rezoneazǎ cu mine.
Hai mai des și ne ascultǎm unii pe alții (chiar dacǎ eu personal nu beau cafea).
Comentariu beton!13
@un Om mă bucur ca ai găsit comentariul meu. Îți mulțumesc pentru răspuns. Și chiar dacă nu fac parte din comentatorii cu greutate ai blogului, să știi ca cineva te citește și ascultă cu plăcere în aceasta comunitate.
Nu comentez pentru ca spun ceilalti tot ce vreau eu sa spun. Si o spun intr-un mod frumos. Nu mai simt nevoia sa scriu si eu.
Te citesc mereu si intotdeauna pastrez recomandarile de filme si seriale.
Mulțumesc 😊
Fiindcă nimeni nu mă citește și nu îmi răspunde! Iar pasiunea pentru mașini nu o împărtășesc !
Hai să spargem gheața atunci 😉 . Citit, și răspuns.
Și e ok, blogul nu-i numai despre mașini, la drept vorbind e dificil să te intereseze toate articolele, dar și mai dificil să nu găsești chiar nimic pe gustul tău.
@Dana
Eu am găsit aici un adevărat carusel de subiecte, teme și în comentarii adevărate lecții de viață, dar cu umor argumentate.
Ca să nu ne luăm prea în serios:) câteodată
Ti-au raspuns 3. Cu mine. Asta inseamna ca vei comenta? 🙂
citit și răspuns!
Eu sunt aici pentru comentarii! Și pentru articole, ho, nu săriți!😂 Zilnic. Nu comentez decât extrem de rar și doar dacă am ceva de spus și mă simt inspirat(niciodată). Cred că am 5 comentarii în 7 ani sau mai mult de când citesc blogul. Oricum, ce-aș vrea să scriu sună mai bine în mintea mea decât așternut pe foaie. Și la concursuri nu particip tocmai pentru că nu comentez la articole și consider că ar fi nedrept.
De cele mai multe ori deja s-a zis ce aș fi zis și eu☺️
Alteori citesc la prima oră, la cafea și nu sunt suficient de trează să comentez 🤭
De lene! s-a strigat deja? 😛
0
De multe ori. Nu e relevant. Lenea se rezolva cu una dupa ceafa.
Sau un șut în fund 🙂
Eu nu prea comentez si da, citesc de mult blog-ul, de cand erau pisicii bebelusi ❤️❤️.
Nu comentez daca nu consider ca e ceva important si care sa merite sa fie citit. Si, pe locul 2, de lenică 🙈.
Băi, nu mai încuraja lumea să comenteze pentru că stric rotița de scroll de la maus
Te face pe tine un mouse? 😛
Te urmăresc de mult timp, cu foarte multă plăcere. Îmi place comunitatea de aici (cel mai mult, dintre toate experiențele avute).
Nu comentez prea des (aproape deloc) pentru că nu-mi place să comentez ca anonim între anonimi. Și pentru că-mi place să comentez doar atunci când consider că am ceva util de spus. Știu, sună mult prea serios.
În plus, odată cu vârsta, am devenit din ce în ce mai introvertit.
O consider pe Ana-Maria (180) cel mai misto câștig al postării tale de azi.
Altfel, nu comentez aproape deloc la recomandările de duminică pentru ca nu le citesc pe toate si am văzut ca obișnuiești sa întrebi: dar la nr. X? :)))
Impărtășesc multe opinii de aici, mai ales, pe cele care susțin ca ești foarte agresiv cu cei care nu sunt de acord cu tine, fara sa jignească. Și o să-ți dau și un exemplu: la un articol despre depresie (ceva pe aceasta tema, nu-mi amintesc exact) cineva a comentat ca dacă ai copii, casa etc., si te ocupi de ele nu ai timp de depresie. Nu împărtășesc opinia desi multi cred asta, să știi. Tu ai dat de toți pereții cu persoana respectivă doar pentru că nu înțelegea/nu trecuse printr-o perioada nasoală sau își rezolvase problemele tocmai prin ceea ce scrisese sau, ma rog, pentru ca dăduse dovada de lipsa totala de empatie. Din acest motiv, rareori imi exprim părerile contradictorii „pe tema data” :)).
Citesc blogul de ceva timp, nu stiu exact de cat(5 ani?), eu dând peste el intr-un mod extrem de amuzant: un prieten a primit le FB un comentariu de la o persoană aproape cu același nume ca al tău și m-am dus sa caut cine este acea persoană. Google te-a adus pe tine mai întâi :)) am intrat, am citit ceva si cumva, mi-am dat seama că nu tu erai persoana căutată :)))). N-a fost dragoste la prima vedere, a trebuit să mai trec de vreo câteva ori. Îmi plac fetele foarte mult, au un simț al umorului foarte fin. Îmi place modul de abordare a unor teme si sar, cu drag :)) si eleganță, peste ce nu-mi place.
Beneficii directe de pe blog: Jai-ca :)) si niște ghete de la Otter din lista Marei, probabil, luate anul acesta de Bf cu 350 in loc de 670. Mulțumesc!
In cazul meu, pentru ca citesc seara de obicei, si deja vad ca s-a dezbatut destul subiectul, inclusiv cu ce puncte de vedere as fi adaugat si eu
Asta, si cateodata nu am neaparat replica la ce ai postat, eventul doar un „ok, good point 👍” si mi se pare ciudat sa pun comentariu doar cu asta 😁
Citesc zilnic blogul si comentariile, chiar revin de cateva ori pe zi sa vad daca a aparut ceva nou si fac asta de multi ani.
Comentez rar din 3 motive:
1. pentru orice scriu corectez, reformulez, redactez si cand e gata, tot nu-s multumita de ce a iesit si prefer sa sterg;
2. ma consum prea mult pentru interactiuni negative chiar si cu necunoscutii de pe net; nu-mi schimba viata, dar imi strica starea pentru o zi macar asa ca incerc sa evit;
3. mi s-a zis ca bat campii in loc sa caut pe net pentru ca la un post de gramatica am pus o alta intrebare de gramatica, care nu facea obiectul postului, dar ma rodea de mult si aparuse un exemplu bun intrun comentariu. (google nu e clar si nici azi nu stiu raspunsul).
Oricum, a fost o buna trezire la realitate si de atunci nu am mai comentat.
Nu comentez pentru ca nu am comentarii „spumoase” ca cei care comenteaza frecvent, cei care sunt ca la ei acasa pe acest blog, iar comentariile mele, pe care le consider „plate” mi se pare ca nu ar fi de interes. Alta data, mi se pare ca comentariile mele ar fi prea dure, sau prea vehemente, sau impotriva acceptiunilor tale si/sau ale celor care scriu aici parerile lor, iar mie nu-mi place sa discut in contradictoriu. Si cu ai mei, cand vad ca nu suntem de acord si „se ingroasa gluma”, prefer sa nu continui dezbaterea.
Și acum, citind comentariile celorlalți, m-am regăsit total în ele, și am zis că nu mai are sens să mai scriu și eu.
Dar m-am răzgândit pentru că ne-ai rugat așa frumos.
Foarte rar scriu pentru că nu consider că aduc un aport, sau nu e ceva funny neapărat sau relevant. Cred că am dat maxim 3 commenturi în total și am participat la un singur concurs, cel cu cafeaua. Dar am dat share prietenilor pasionați de finestore de fiecare dată.
Mulțumesc pentru toate articolele, scrii foarte bine, și ești singurul blogger pe care îl citesc pentru că rezonez cu tine 99% din timp.
Imi place sa te citesc, deasemenea comentariile, dar traind pe alte meleaguri de 35 de ani, exprimarea in limba romana scrisa este putin simplista. Joyeux Noël! 😜
Mă aflu în semi-legalitate de-a răspunde.
Îți citesc blogul cam de când a apărut. De când erai gras. De când fumai. De când lucrai în publicitate…
Nu știu ce dracu’ de comentariu am pus cândva, dar mi-ai răspuns că „ești atât de proastă, încât, cînd o să am timp, o să-ți explic cât ești de proastă”.
M-am simțit nasol, fiindcă știam sigur că nu sunt atât de proastă încât să ai nevoie de timp liber suplimentar ca să mă dumirești. 🙂
Au urmat niște ani în care te-am detestat, dar am continuat să te citesc.
Nu mai știu când și de ce m-au mâncat degetele să revin cu un comentariu. Poate că textul tău era foarte incitant la replici? Poate că am vrut să văd dacă mă blochezi, în calitate de proastă irecuperabilă? 🙂
Cert e că, de-atunci, punând în balanță resentimentele mele pentru Vasilescu_care mă vede proastă și admirația sinceră pentru munca ta pe blog, plus mizilicuri de genul și mie îmi plac filmele care-ți plac ție, și eu mă enervez/entuziasmez cam de ce te enervezi/entuziasmezi tu, am zis că n-o fi gaură în cer dacă zic ceva. Pe tastatură, nu doar în sinea mea.
Alte motive să tac, în timpul tăcerii mele prelungi, au fost două. Să le zicem complexe de inferioritate: a) vârsta mea – prefixul cu 6 și b) majoritatea interlocutorilor tăi locuiesc într-o lume pe care eu abia dacă am vizitat-o, pe alocuri, ca turist. Și eu locuiesc în Berceni. Și sunt șanse mari să plec de-aici direct la Bellu. Da, am loc de veci la Bellu. Cu vecini niște actori. Se pune? Nu contează! Cochetez cu incinerarea. 🙂
Comentariu beton!40
Două mențiuni aș avea.
Prima, partea cu „gras” a cam revenit de actualitate, sursă inepuizabilă de critici constructive și suport moral, cu excepția unui grup restrâns de clevetitori care emană doar comentarii ticăloase și malițioase. Sufletele lor negre au rezervat un cuptor de pizza doar pentru ele pe lumea cealaltă.
Partea cu proastă… bineînțeles, diferă de la om la om. Vorbind de mine, că e exemplul pe care-l cunosc cel mai bine, încerc să evit să fiu surprins în flagrant delict de prostie în formă continuată. Pe cât se poate. Dar și când nu se poate, și recidivez, nu că-ți iei liber, ai avea nevoie de un concediu întreg să-mi explici în detaliu cât de prost pot fi.
P.S. 6x e o vârstă respectabilă. Maxim câteva decenii, după care treci pragul minim de vârstă cerut pentru a deschide un blog de succes.
Comentez, dar mai rar. Sunt câteva topici despre care nu agreez cu majoritatea fun-ilor, dar dacă nu esti aliniat cu majoritatea, mă simt oarecum judecată ca suveranista/putinista. (Exemplu: dacă se discută despre vaccinuri, și God forbid ești sceptic strict despre vaccinurile mRNA simt ca aș fi văzută ca un bau bau antivaxxer ceva gen Călin+Diana+Simion, ceea ce absolut nu sunt).Iubesc articolele tale, indiferent de subiect, e ok să gândim diferit, nu e ok să ne jignim.
Hello, te citesc de pe vremea când erau puține bloguri serioase de citit, cele care-mi plăceau aveau postări când aveau timp și chef, iar cu cele care aveau postări constante nu rezonam prea mult. Atunci am dat peste povestea de Crăciun din cimitir și m-ai făcut să mă întorc în fiecare dimineață pe pagina ta. Luni de zile te-am avut în „bookmarks bar” fiindcă nu știam că te poți abona la newsletter, și multe dimineți căutam cu google „Vasilescu blog” 🤭
Ăsta era nivelul! 🙂
Unul dintre motivele pentru care nu comentez foarte des este că am prostul obicei de a-mi face un plan de idei în cap, apoi mă gândesc la replici și posibile contraargumente și, de cele mai multe ori, apare ceva/cineva care îmi solicită atenția și timpul.
Mă gândeam să scriu că promit să comentez mai des, însă nu pot face asta, fiindcă m-a mâncat undeva să mai fac o facultate la zi ,care abia se pupă cu datul cu sapa, și trebuie să livrez eseuri, prezentări, parțiale și proiecte de grup.
Așadar, mulțumesc tuturor pentru diminețile interesante și sper să mă mai primiți pe aici chiar dacă nu am timp să comentez.
Sărbători fenomenale întregii comunități!
Așa cum au scris mulți înaintea mea, nu comentez pentru ca deja s-a spus ceea ce aveam eu de spus, poate chiar mai frumos decât am gândit eu. La fel ca acum. Mulți alții înaintea mea au invocat aceleași motive cu ale mele. Uneori, pur și simplu nu am ce comenta, alteori am impresia ca nu contează comentariul meu, de cele mai multe ori citesc articolul mai târziu, iar cele mai frumoase (sau inteligente, sau atrăgătoare) comentarii au fost deja spuse. Alteori nu îmi doresc să intru în polemici (în cazurile astea am multe de spus), mai ales dacă părerea mea e alta decât a majorității. Citesc acest blog de foarte mulți ani, îmi plac multe articole, unele nu îmi plac deloc, altele îmi sunt indiferente; dar, cel mai mult citesc comentariile. Ele sunt sarea și piperul acestui blog. Cu toate astea nu găsesc impulsul de a comenta. Eu sunt o fire destul de reținută, deloc impulsivă și poate și ăsta este un motiv pentru care ezit să comentez ceva. Și mă mai gândesc că dacă comentez, nu citește nimeni ce am scris și nu contează. Crăciun fericit tuturor! Și să aveți un an plin de bunătate și iubire! ❤️
Eu nu comentez pentru ca in mare sunt total de acord cu voi. Atunci cand nu sunt , probabil frica de represalii. 😁. Sper ca intelegi ca e o gluma. Nu imi este frica, doar sentimentul de impostor cand scriu ceva.
Te citesc zilnic in tandem cu ZOSO si ARHI. Recunosc ca citesc si comentariile, dar nu obisnuiesc sa comentez: nu am comentat niciodata, nici la articole de ziar, nici la alte bloguri, probabil din comoditate sau lipsa de timp 😉
Si eu comentez extrem de rar, dar te citesc cu placere aproape zilnic. Sunt plecata de 25+ ani si nu prea mai sunt la curent cu stirile din Romania. Citesc dimineata la cafea si pana termin , ori a comentat cineva pe aceeasi lungime de unda, ori e timpul sa ma apuc de lucru. Plus ca nu vreau sa scriu in romgleza si atunci ma abtin, sau uit, sau ma gandesc ca e redundant sa mai scriu si eu. Dar continua sa scrii, te rog, suntem multi care citim. Sarbatori cu bine!
Eu nu comentez aici sau in general din simplul motiv ca mi e foarte teama (sila) de comentariile negative si idioate care 100% ar aparea ca raspuns la comment-ul meu. Pentru ca nu au cum sa nu apara si efectiv sint epuizat de vibe-ul negativ care vine din ele.
Te citesc si eu aproape zilnic dar nu am comentat niciodată. Scriu acum ca sa „raspund” si sa iti mulțumesc pentru articole dar si celor care comentează. Va citesc cu plăcere 😀 Asta este primul meu comentariu pe net in ultimii 10 ani. Unii suntem doar cititori 🙂
Te citesc zilnic de vreo 10 ani, cred, am si comentat de cateva ori, nu foarte multe. Ce pot sa iti spun e ca blogul asta, cu articolele si cu comunitatea de aici, m-a ajutat sa trec peste cea mai grea perioada din viata mea, dupa ce primisem diagnosticul ala pe care nu vrea nimeni sa-l auda vreodata. Sper sincer sa nu inchizi prea curand sandramaua, ca poate ii mai ajuta si pe altii!
Comentariu beton!24
🩷 multa Sănătate și Putere 🤗
@Rox, băi… ❤️
Sper că ești bine!
L-am găsit pe MV după un diagnostic pe care nimeni nu vrea să-l audă vreodată la mama mea. Și căutam metode să supraviețuiesc zi după zi, după zi. Am rămas pentru sinceritatea lui și pentru modul în care reușește să ajungă prin cuvinte la suflet.
Multă sănătate!
No servus.
Te citesc de ceva vreme, nu mai știu de când am început. Am comentat de puține ori deoarece sunt de părere că ar trebui să citim mai mult și să vorbim mai puțin. E prea mult zgomot de la cei care au convingeri în loc să aibă păreri. De multe ori, ceea ce aș vrea să spun e spus deja de alții, așa că folosesc thumb up ca să subliniez susținerea unor opinii cu care sunt de acord. Îmi place comunitatea de aici și mă regăsesc de multe ori în gândurile și frământările expuse, rareori ce aș vrea să spun nu e deja exprimat. Nu-mi place să comentez doar pentru a ma regăsi zilnic pe un ecran.
Sărbători fericite!
In ultima vreme nu am mai comentat pentru ca sufar ( din dragoste) dar las 2-3 inimioare comentariilor care ilustreaza si opiniile mele.
Practic e ca si cum as delega 2-3 persoane sa comenteze in numele meu !
Nu comentez foarte des nu din lipsă de interes, ci dintr-un context personal. Am crescut într-un mediu în care, ca și copil, ți se spunea clar că părerea ta nu contează – copiii erau considerați „prea mici ca să gândească”, iar exprimarea emoțiilor sau a sentimentelor era privită fie ca o prostie, fie sancționată. Aceeași mentalitate exista și față de femei.
Mai târziu, am lucrat într-un domeniu dominat de bărbați, unde misoginia era frecventă. Toate acestea m-au făcut să fiu mai rezervată în a-mi exprima public opiniile, chiar și atunci când apreciez profund un conținut.
Nu particip nici la concursuri din același raționament, nu câștig, nu merit, nu am cum. Am participat o singură dată la un concurs aici pe blog și culmea, am câștigat.
Lucrez mult cu mine și am reușit să depășesc aceste gânduri la job și în viața personală, unde consider că este vital dar nu pot mereu.
Te citesc cu drag chiar dacă nu comentez. Sarbători cu bine!!
Comentariu beton!15
Cristina, nu ești singura care, în copilărie și adolescență a avut numai două libertăți: să nu-și exprime părerile fiindcă doar ale adulților contează, să nu aibă sentimente și emoții fiindcă și alea sunt apanajul doar al adulților. Tu n-ai simțit nevoia să te răzbuni de îndată ce-ai ieșit din categoria aia de vârstă blestemată (sub 18 – 20 de ani)? Să reacționezi pe măsură? De pildă s-o ștergi de-acasă, fără anunțuri, explicații. Să le faci o surpriză, adică. 🙂
Eu comentez foarte rar, și mai ales la subiecte care mă ating direct, sau cu care am o rezonanță aparte. În rest, nu simt nevoia să comentez, mai ales că nici nu sunt genul să îmi dau cu părerea absolut chiar la orice. Și mai ales că sunt pe partea cealaltă a „lacului” , de obicei îs printre ultimii cu comentariul (citesc de obicei seara la mine, care e spre dimineața următoare în Ro) și când constant nu-mi răspunde nimeni, sau nu primesc mânuță verde, parcă comentez la pereți.
Dar altfel, îmi face plăcere doar să lecturez, n-am ratat niciun articol de muuuulți ani.
Eu credeam că se înțelege că, dacă dau “degețel verde / like” la unele comentarii, deja postate, am aceeași părere.
Mulțumesc pentru toată munca ta, pentru cafeaua cu articol nou, pentru selecția de weekend.
Și … ți-am scris “La Mulți Ani! 🥳” în fiecare an de când sunt pe aici, se pune? 🫣
Sărbători frumoase!
Anul Nou cu Bine! 🍀
Ok, voi fi eu ăla care să o spun:
Am impresia că am pierdut trenul, iar problema nu este la tine !
Un articol de-al tău are maxim 3 ore de socializare pe blog prin comentarii, după care gata… s-a „fumat”. Odată ajuns acasă, atunci când am și eu posibilitatea să scriu ceva, scriu la pereți !
Soluții nu am și nici nu-mi permit să încerc măcar să ți le ofer. Ce să-ți zic: „să răspunzi la articol doar după ce se adună minim o sută de comentarii” ?
(( Înainte de asta: da, am citit tot articolul precum și _toate_ comentariile (așa cum fac de obicei), nu mai există de mult timp un fel de RSS Google Reader, așa că nu pricep cum sunt minim 10 persoane care îți citesc articolul la 3.14 secunde după publicare. Singura mea explicație este că fac „refresh” la site-ul tău de câteva ori pe secundă.
Am avut și eu blog la un moment dat și știu bucuria de a vedea comentarii la un articol scris. Eu răspundeam la toate, dar nu am avut niciodată cifrele tale statistice.
Poate din pricina scrisului pe blog consider că bucuria unui comentator vine atunci când își primește niște feedback.
Eu sunt la muncă în fiecare zi… și nu-mi permit să fac refresh în fiecare minut. Atunci când apuc și eu să-ți citesc un articol, deja tu te-ai săturat de dat replici la primele comentarii și post-ul deja s-a „fumat”. Uneori am avut lucruri bune de zis și le-am scris într-un comentariu, dar am avut impresia că nimeni nu le-a citit.
Tu publici ceva și primele câteva comentarii sunt absolut lamentabile, iar tu răspunzi la ele… moment în care eu am impresia că dacă aș fi fost eu primul: 1 – aș fi avut ceva mai bun de zis (scris și mai bine) și 2 – cred că răspunsul s-ar fi ridicat la un alt nivel.
Citesc articolul tău la prima oră (sunt din Danemarca, deci mă trezesc cu minim o oră înaintea voastră), îmi văd de munca mea, iar atunci când ajung acasă și vreau să comentez ceva… articolul deja s-a „fumat”. Ce rost are să mai public un comentariu care ar fi avut multă tracțiune dacă era printre primele… și să-l văd cum moare fără vizionări sau reacții. Și acum vine răspunsul meu… ))
Nu (mai) comentez pentru că nimeni nu răspunde / vede comentariul meu.
There… I said it !
Comentariu beton!19
Hai cu niște statistici la comentariul ăsta…
Mpare rău, nu am cum să văd statistici pe comentarii. Dar să știi că n-ai descoperit apa caldă sau ceva, gen sunt mai mulți cei care au zis fix ce-ai zis și tu, doar că cu alte cuvinte.
azi am avut primul comentariul dupǎ ce pe blog erau 356. Al tău are 322 acum. Crede-mǎ e ok la orice orǎ!
Si eu am citit mult timp pe aici inainte sa incep sa mai comentez una alta. De ce? Pai nu prea stiu. De xele mai multe ori din cauza timpului, imi rup xateva minute sa citesc insa e f posibil sa apara chestii si sa nu am timp sa si comentez.
Plus ca tre sa pun numele si mailul every single time.
Nici eu nu comentez niciodată, dar azi vreau să îți mulțumesc în special pentru articolele cu recomandări de filme, seriale, mini serii. Vrem și mai multe! 😅
Keep up the good work! 👏
Salut!Motive:lene,lipsa timp ,uneori subiectele ne depășesc pe unii 😁În orice caz te voi citi în continuare!
Eu am comentat de vreo 5-6 ori. Nu scriu mai des ori pentru ca mi se pare ca ai zis tu perfect ce era de zis pe tema respectiva, ori pentru ca nu am incredere ca pot scrie ceva interesant. Nu am talent la scris si nici comica nu sunt, cum sunt alti comentatori de pe-aici. Mi se pare ca m-as baga in seama aiurea 🙂
Inca ceva – de multe ori mi-a parut rau ca nu sunt butoane de like/love/haha/sad etc. si pe blog, nu doar pe Facebook. Cu mare drag as reactiona la articole in felul asta. Nu poti adauga niste butoane personalizate la sfarsitul articolelor, pentru lenesi din astia ca mine? 🤓
Probabil că aș putea, dar e prea multă muncă. 🤷♂️
Pentru că și-n viața reală vorbesc puțin…
Citesc blogul din 2015, la recomandarea mamei, care era și comentatoare (a plecat spre alte sfere ea între timp).
Nu comentez de lene, de lipsa celui mai mic apetit de a îmi expune părerile pe net, uneori pentru ca nici nu le am:).
Comentariu beton!13
Sunt unul din cei care citesc zilnic dar comentez foarte rar. De ce ?
Simplu, nu vreau polemici cu nimeni.
Citesc multe comentarii iar la unele chiar ma gândesc să răspund, imi trece repede când văd o mulțime de comentarii răutăcioase.
Așa că mai bine citesc și merg mai departe.
le zici prea bine și posibilul comentariu mi se pare sec, așa că savurez….
Eu sunt dintre cei ce te citesc cotidian dar comenteaza rarissim. Probabil in principal din cauza ca sunt in spectrul de high-functioning autism, deci mai greu cu interactiunea sociala. Vorbesc putin, contemplu mult, am doua prietene vechi si bune, si o familie minunata, si uneori si cu ei imi e greu sa tin pasul.
Comentariu beton!18
Băi… 💗
Te citesc, ești magnific. Nu comentez fiindcă nu simt că am ceva de spus în mod deosebit. Dar de acu o să comentez ca să știi că nu vorbești chiar singur (a se citi cu aceiași oameni) aici. 🤗
Nu citesc in fiecare zi ce scrii, doar daca apare a fi un subiect care ar putea sa mi se para interesant. De obicei sunt oameni care comenteaza ( ei spun cam tot ce e de spus) si uneori rezonez ce ceea ce spun legat de subiect, alteori nu. Extrem de rar, imi spun parerea si atat.
Citesc de ceva vreme blogul tau. Este al doilea comentariu al meu. Îmi amintesc cat de emoționată am fost la primul meu comentariu 🤣🤣! Subiectele sunt foarte mișto, gașca de comentatori la fel. Si parcă aceasta gașca care comentează are aceeași gândire, au glume comune, e greu sa ți faci curaj sa comentezi ceva. Este ca și cum ai da buzna la o petrecere la care toată lumea se cunoaște și este prietena și apari și tu așa din senin!! Cam asta e sentimentul. In rest multă inspirație în continuare, și nu ne lasa fara subiecte de citit.
Comentariu beton!14
Mihai, acesta e singurul blog pe care îl urmăresc. Îmi plac subiectele atinse și îmi regăsesc eventualele comentarii în lista celor deja publicate; nu cred că e greu de înțeles acest lucru deoarece urmăritorii tăi trăiesc în aceeași bulă în care îmi duc și eu viața. Dacă, totuși, aș vrea să comentez, mi se pare că aș intra precum un neavenit în conversația ce se poartă într-un grup de vechi prieteni. Sunt băiatul acela timid, rezemat de perete, de pe vremea vechilor petreceri
Comentariu beton!11
Eu te urmaresc de ceva timp, nu de la inceputuri. Imi place ce scrii, citesc cu interes majoritatea articolelor, in special cele despre pisici si iubirea ta pentru ele, recenzii aduse filmelor si serialelor si discutiile despre masini. Nu comentez prea des pentru ca in general, ii urmaresc din “umbra” pe oamenii din social media carora le admir continutul. Daca face o diferenta, cu siguranta pot sa ma angrenez in discutii, din cand in cand. Continua cu treaba asta buna pe care o faci, esti un om bun si interesant.
Pentru ca de cele mai multe ori mi se pare ca nu reușesc sa ma exprim pe măsura ideilor sau a formulărilor tale ori a comentatorilor cu vechime – te citesc de foarte multă vrem, încerc zilnic să îmi beau cafeaua cu tine însă când vine vorba de comentat … dacă nu am ceva de spus concret (să relatez o experiență personală) prefer să reflectez în liniște asupra întrebărilor pe care mi le-ai ridicat. Și acest comentariu.. dacă ai știi câtă energie și câte emoții a mâncat poate mi-ai recomanda niște terapie 😇.
Sunt convins că e doar o falsă impresie, un fel de sindromul impostorului.
N-ai nevoie de nicio terapie, ci să mai comentezi de câteva ori și să vezi că nu ți se întâmplă nimic rău. 🤷
Pentru ca celelate comentarii sunt atat de misto, de haioase si de bun simt inccat mi se pare de prisos al meu!
De regulă, când citesc, sunt multe persoane care împărtășesc aceleași idei cu mine, dar scriu înaintea mea. De aceea, foarte rar mai scriu câte ceva. Ce rost are să dublez ceea ce au scris alții, dacă avem aceleași răspunsuri?
1. De rusine.
2. Mi se pare ca nu am (alt)ceva relevant de spus.
3. Uneori ma enerveaza ce scrii tu sau unul dintre cei care comenteaza si nu stiu daca am nervii sa incep o polemica.
4. Anxietate.
5. Este modus operandi, e nevoie sa se alinieze toate planetele pana sa dau eu un like sau sa las un comentariu, desi imi place ceva. Iar de postat ceva nici nu se mai pune problema.
Citesc și eu. Din Chișinău. Aproape zilnic. De vreo 10 ani. Mulțumesc.
Să știi că și eu te citesc zilnic. Citesc și comentariile, însă, da, am comentat de foarte puține ori. Hai că o sa încerc sa scriu mai des.
Mulțumesc pentru tot ce scrii.
Să știi că și eu te citesc zilnic. Citesc și comentariile, însă, da, am comentat de foarte puține ori. Hai că o sa încerc sa scriu mai des.
Mulțumesc pentru tot ce scrii.
Citesc blogul de foarte mulți ani, cu excepția articolelor sponsorizate si a celor in care recomanzi filme( nu mai locuiesc în România si nu pot cumpăra de unde recomanzi, nu avem același gusturi in materie de filme). Este singurul blog pe care îl citesc si o sa continui sa fac asta in fiecare dimineață. In privința comentariilor, nu sunt genul care sa comenteze pe internet, nu imi place sa intru in polemici cu persoane necunoscute. Îți doresc succes in continuare si sărbători cu liniște!
Sa încep cu o urare, Crăciun binecuvântat cu sănătate, bucurii și nenumărate cadouri! Și răspunsul la întrebarea ta, Mihai, până citesc comentariile celor care scriu frecvent, îmi dau seama că nu prea mai am de comentat, mai ales ca sunt mulți care le au cu scrisul.🎁🎁🎁🎁🎁🎁🌲🌲🌲🌲🌲🌲🌲
Buna. Citesc, sunt de acord cu articolele scrise. De ce nu comentez: 1. Cred ca comentariul meu nu intereseaza pe nimeni. 2. nu vreau sa pornesc polemici. 3. Traiesc departe de Romania si nu cred ca parerile mele pot schimba ceva in viata voastra, a celor care traiti acolo.
In apararea mea, n-am comentat nici la concursuri :))
Citesc macar o data pe saptamana blogul, ma mai uit si prin comentarii si in general, ori n-am nimic de adaugat, ori puncteaza altii ce-as vrea sa punctez si eu. Nu ca nu m-ar manca sa ma bag si eu in seama ocazional
Am inceput cu finalul. Am citit acum ca esti bucuros. Acum stiu de ce. Raspund si eu. Tarziu. Eu sunt una dintre cei multi. Care citesc, dau like si nu comentez. Astazi am citit acum. La ora 20.20. Personal, cred ca am comentat o singura data. La un articol. Atunci parea important. In mod normal citesc articolul tau dimineata, la ceai/cafea/ ciocolata calda. Si apoi imi incep ziua zambind. Citesc ce scrii tu zilnic, ce scrie Mara si 1 data,pe saptamana citesc „No, bine Cluj!” Si recunosc, citesc toate comentariile ulterior. Seara cateodata. Si adorm razand. Iti multumesc!
Din intamplare, cativa ani in urma, am intrat pe blogul tau. Si ce sa vezi? L-am regasit pe musulman, pe JT si pe floarea de colt, toti trei activi pe blogul Simonei Tache (care blog nu mai este din motive cunoscute de cei care o urmareau). Si mi-am zis: Dana, follow Mihai Vasilescu. Si n-am gresit.
Mihai, multumesc pentru ce scrii si cum scrii, cu umor si din tot sufletul.
Poate intr-o zi, o sa-mi iau inima in dinti si o sa comentez.
Pana atunci, numai bine va doresc.
Nu prea comentez, deoarece se pare ca pe nimeni nu intereseaza comentariile mele. Deci, clar, sunt inutile.
Cand a fost ultima oara cand ai comentat? Si ce ai scris?
Acum niste ani, pe cand inca bloguiam si credeam ca o sa fac ceva cu ideea asta, eram prezenta pe jde’ bloage aproape zilnic. Ca-mi place sa citesc si mai ales sa ofer feedback (in general nesolicitat).
Dupa ce am emigrat, am fost pur si simplu atacata in cele mai nasoale moduri (pana si de bloggeri), probabil pe ideea de struguri acri, nu stiu. Un fel de bullying ca la carte. Desi ma doare la 2 metri in fata nasului de faptul ca unii nu au loc de mine, faptul ca unii blogger nu doar ca nu au oprit macelul, dar s-au bagat chiar ei in a arunca mai mult cu mizerii, m-a facut sa ma opresc din comentat.
Stiu ca sunt incomoda, uneori, dar nu sunt nici tampita si nici canalie. Da, am uneori idei putine si fixe, dar am si momente in care dau informatii decente.
Si, in ciuda celor care erau turbati ca nu ne intoarcem dupa 6 luni cu coada intre picioare si, culmea, suntem fericiti, erau o groaza de oameni care doresc sa stie cum este in partea asta de lume, care imi apreciaza comentariile (saru’mana domnilor si doamnelor), asa ca am ales sa nu mai comentez deloc in locurile in care nu mi se ofera un minim de „protectie” si de bun simt, dar sa comentez unde ma consider respectata. Aici, la Galos si inca vreo cateva.
Cand nu comentez aici, inseamna ca-s pe telefon (si detest sa scriu pe el), sau chiar nu cred ca pot aduce plus valoare.
Modul in care te porti in general cu oamenii, chiar si te topic-uri grele, cum stii sa strunesti oamenii si sa ii faci sa contrazica in mod civilizat, astea is motivele pentru care ai o caruta de comentarii zilnice si mai ales reusesti sa atragi si oameni care nu mai au nervi sa suporte mizerii, dar adora comunitatea. Chapeau!
Comentariu beton!18
Pentru că ne-ai rugat să o facem chiar dacă o facem doar o dată, am sa îți spun eu de ce nu comentez.
1. Intru și te citesc pentru că îmi place cum scrii și pentru că în 75% din cazuri sunt și eu de acord cu opiniile tale. Te citesc încă de la început, la fel cum o fac și cu Zoso, Cetin, NWRadu și așa mai departe. (folosesc Feedly și am o lista destul de mare de bloguri pe care le urmăresc). Nu o fac pentru a intra în polemici. Citesc comentariile cu plăcere dar nu vreau să intru în dialog cu nimeni. Sunt genul de persoana care doar adună informație și nu își dă cu părerea decât atunci când crede că are ceva nou de spus sau măcar ceva care să aducă ceva în plus în discuție. Am un ritual zilnic de citit bloguri (1 oră/zi) dar nu întotdeauna apuc să trec peste toate înainte de zilele de weekend, când am mai mult timp la dispoziție. Prin urmare, se comentează suficient până să citesc eu articolul și sunt multe opinii postate care să fie suficient de asemănătoare cu ce am și eu de spus. Nu vreau să fiu redundant. Nu e un concurs.
2. Nu am timp sa răspund la comentariile celorlalți. Mi se pare lipsit de bun simț să pornesc o discuție la care să nu mai particip ulterior. Prin urmare, evit să inițiez acea discuție. Cum spuneam mai sus, ritualul meu zilnic presupune lectură, nu comunicare. E OK, cred eu, blogul nu e un forum, e o sursă de informare sau relaxare, după caz. Citesc bloguri exclusiv de pe laptopul personal. Acasă. Nu vreau să o fac de pe telefonul sau laptopul de firmă pentru că sunt suficient de bătrân (45+) să cred că trebuie o separație clară între muncă și familie, între datorie și relaxare 🙂 . Nu le combin.
Cam târziu și eu la petrecere…
De vreo 2 ori am participat la concursuri, asta fiindcă Tchibo 😁 altminteri, comentez, mai rarut, fiindcă de cele mai multe ori, când intru, sunt deja comentarii în asentimentul meu, așa că mă rezum la un „thumbs up”.
Iar de urmărit, te urmăresc de ani, cred ca de pe la debuturile tale… Mai pe-atunci semnam cu Scorpya, dar din când în când și cu Cristina.
Sa te citim cu bine și la anu’ 😁
Sarbatori Fericite! Iti citesc postarile cu placere si de multe ori ma amuz teribil. Nu las comentarii ( in general) pentru ca 1. Parerea mea a fost deja expusa de altcineva inainte de a mai scrie si eu ceva. 2. Nu imi place sa intru in tot felul de polemici. Mult succes in continuare cu blogul.
Eu te am descoperit de curand si am mult de citit ca sa recuperez. Nu cred ca o sa comentez prea curand, o fac altii mult mai bine.
Poate sună ciudat sau nu. De multe ori te citesc de pe wc înainte de duș și și apoi pe fuga la serviciu. Și cred că asta este motivul pentru care nu am avut timp sa scriu.
De cele mai multe ori mă regăsesc în comentariile celorlalți, iar daca nu am ceva diferit sau interesant de zis, mai bine tac. Citesc, însă, blogul de mulți ani, primul articol pe care l-am citit aici a fost unul în care Mihai povestea cum a făcut-o pe fiica lui adolescentă să citească cu plăcere😊 Mi-a plăcut articolul acela și de atunci am rămas aici. Îmi plac și comentariile, de multe ori sunt la fel de savuroase ca articolele, sau și mai și 😄
Dacă tot am comentat acum, profit de ocazie să îi urez lui Mihai și tuturor comentatorilor, guralivi sau nu prea, sărbători fericite! 🎄
Nu comentez pe blog, însă te citesc zilnic cu drag și citesc și comentariile. Sunt o persoană introvertită și poate că acesta este unul dintre motivele pentru care prefer să observ și să reflectez mai mult decât să intervin. Uneori simt că nu am ceva suficient de interesant de spus sau că părerea mea nu contează, dar apreciez continutul si munca depusa.
Bună!
Nu sunt suficient de rapid ca să apuc să zic ceva relevant, dar te asigur că citesc cu placere și postările și bună parte din comentarii.
Sunt și umpic retras. Csf, ncsf!
Altfel, frumos blog. Continuă, sigur vei avea succes la un moment dat! 😛🤗
Ai primit răspunsuri grămadă, nu știu dacă mai vrei, dar m-am simțit vizată, așa că uite-l și pe al meu: uneori de teama de a nu fi judecată, deși asta mai degrabă la general decât aici, că știu că ai un public auto-selectat și în general mișto. Dar e ceva inerent după ani de zile în care am fost justițiar de facebook și aveam mereu senzația că am nevoie doar de cuvintele potrivite să fac omul din prost deștept. Și cum – ce să vezi?, nu ieșea, m-am dezumflat și nu prea mai comentez la nimic. Apoi, comoditate. Una e să citești un articol, alta să formulezi un răspuns. Și ca timp și ca nivel de consum. Cam asta e. Dar hai că m-ai mobilizat, poate comentez mai des 🙂 An Nou cu bine ție și întregii comunități!
Eu te citesc zilnic,de f mult timp, dar comentez puțin. Îmi place cum scrii, chiar și atunci când nu-mi place cum scrii. 😀☺️De multe ori scriu și șterg, scriu și șterg și rămâne așa. Mi se pare că e aiurea ce scriu și că, probabil e neinteresant pentru tine și pentru cei care citesc. Te știu de atâta vreme, că îmi vine să zic să ne vedem la o cafea când ajungi la Cluj, dar apoi îmi dau seama că tu nu știi nimic despre mine. Mi se pare și acum că dacă ți-aș spune că ești printre f puținii pe care îi urmăresc constant, ar suna aiurea. Clipe faine îți doresc să petreci alături de cei dragi.🥰
Citesc aproape zilnic articolele tale, dar, de multe ori, nu reușesc să formulez niște comentarii care să mi se pară mie relevante, iar dacă citesc un articol după câteva zile, constat că părerea mea este deja expusă în alte comentarii.
Și eu sunt una dintre acele persoane care îți citește aproape zilnic postările dar de comentat mai puțin 🫣, pentru ca citind cam toate comentariile îmi regăsesc opinia în ele și mi se pare ca nu are rost sa scriu același lucru. Dar sunt foarte darnică la 👍🏻
Citesc toate articolele și postările tale de ani de zile. Citesc și comentariile unde regăsesc cam aceleași persoane, pare că e un fel de gașcă aici 😁. Nu vad utilitatea comentariului meu, dar, de acum, cre’ că o să mă bag in seama.
Eu nu comentez pentru ca trebuie sa completez prea multe campuri 🙂 era o vreme cand puteam pur si simplu comenta si atat 🙂
Am mai scris de vreo 10-15 ori, dar nu a apărut comentariul. Nu sunt urmăritor asiduu, dar citesc postările cam din 2013.
Iti citesc blogul de multi ani si cred ca am comentat doar o singura data, atunci cand ai facut un sondaj pentru primaria capitalei(btw, am votat cu castigatorul 🙂). Cred ca motivul principal pentru care nu comentez este lipsa de timp. De cele mai multe ori citesc, inchid articolul si imi vad de treaba, fara sa mai intru in sectiunea de comentarii.
Nici eu nu comentez, mai never. Dar te citesc, pe tine și toți prietenii de aici, de ceva ani. Și îmi place ce citesc doar că:
– eu intru o dată pe zi, seara. Tot ce aș fi vrut să spun s-a spus deja, așa că dau Like și gata
– intru doar de pe tabletă și mi-e greu să scriu (vârsta, da). Am deja 2 laptops de job, sigur nu mai vreau încă unul…
Da’ pe bune acum, care e problema că unii dintre noi nu comentăm? Te citesc chiar în fiecare zi, tre’ neapărat să și zic ceva? Nu pricep, sincer. Urmăresc și o pagină de fani teatru, am încerc să donez 2 bilete acum în FNT, și mi-au refuzat postul că nu sunt activă:( Chiar e obligatoriu să-ți dai cu părerea??
–
Mergem la teatru, cumva? Am încercat și eu să dau un bilet la opera ( eram răcită și, evident, nu mai puteam sa merg). Nu mi-au publicat postarea fix pe același principiu, ca n-am comentat măcar o tâmpenie, ceva, pe grupul ăla. La întrebarea mea către administratorii grupului care e problema și de ce trebuie sa rămână locul locul gol la un spectacol sold out ( Lohengrin, era), mi-au suspendat accesul pentru nu știu câte zile.
Comentez rar, deci sunt in categoria vizată de tine!
Citesc tot ce scrii tu plus comentarii. Dar nu comentez pentru că deși citesc postările peste zi, timp de comentariul meu as avea seara târziu, când toate ideile/părerile au fost deja spuse.
La mulți ani!
Citesc blogul de mulți ani. Când nu reușesc să citesc zilnic, recuperez în weekend.
Dacă în anii trecuți lectura era pentru relaxare și informare, în ultimul an m-ați ajutat sa îmi păstrez speranța și să îmi țin măcar mintea sănătoasă.
Eu comentez uneori, când am timp și când subiectul este foarte important pentru mine.
Vă mulțumesc tuturor!
La destul de puțin timp după începuturi am pornit să citesc blogul. Primul lucru pe care l-am făcut, a fost să citesc tot ce scrisese Mihai anterior. Tot. De a doua zi, până în prezent, zi de zi îl citesc.
Un număr consistent de ani nu am comentat deloc. Dintr-un sentiment de inferioritate în ceea ce privește talentul la scris, construcția textului, argumentele lui etc. Am realizat că eu nu aș avea capacitatea de a scrie zilnic și m-am mulțumit să îl citesc admirându-i consecvența.
Într-o zi eram cu fata cea mare în mega și o văd cum înnebunește văzându-și un „idol” de pe YouTube. O îndemn să se ducă la el să îl salute, sau să îi mulțumească pentru efortul lui, sau să îi ceară un autograf, mă rog, ceva. Nici nu a vrut să audă. Era copleșită de emoție și rușine, paralizată de impactul întâlnirii. Nu am mai insistat. În acel moment m-am întrebat cum aș reacționa eu, ca adult acum, într-o situație similară. Nu mi-am putut închipui în acel moment.
Ei bine, întâmplarea face ca în acea vară, la cam trei luni după faza cu fiica-mea, în timp ce eram la muncă pe faleză în Constanța, să văd în marea de turiști care se plimbau, o figură care mi se părea cunoscută. Am urmărit cu atenție persoana, dar nu am fost sigur. Peste juma’ de oră, persoana reapare în câmpul meu vizual, venind din sens invers. În acest moment devin sigur de identitatea omului și mi-am reamintit de îndemnul meu către fiica-mea. Eram într-o situație similară cu ea, admiram persoana, deci ce fac? Îmi urmez propriul sfat, sau mă comport precum o mini adolescentă?
Așa că mă îndrept către turistul care își savura liniștit plimbarea, îmi cer scuze pentru deranj și îl rog ușor amuzat să îmi confirme dacă este MV. Îmi confirmă, eu mă bucur că nu am făcut o gafă și îi spun că apreciez foarte mult ceea ce face și scrie. Mi s-a părut ok să primească acest gen de feedback și în viața reală. Am schimbat câteva cuvinte, după care fiecare și-a văzut de drumul lui.
Ei bine, în acel moment de interacțiune reală, mi-am dat seama că, cel puțin pentru mine, este genul de om cu care aș fii putut să fiu prieten/amic, dacă aveam un background comun. Fiecare dintre noi simțim instinctiv când rezonăm sau nu cu altcineva, atunci când ne intersectăm în viața reală.
Atunci s-a produs un click care a dat jos bariera mea mentală, făcând să îmi fie ușor să comentez, indiferent de cât de devreme sau târziu scriu opinia mea. Am căpătat sentimentul că am mai întâlnit un om cu care pot să vorbesc, să îi vorbesc sau să îi răspund.
Acum comentez ori de câte ori am ceva de spus și mă simt safe. Comunitatea de aici face parte din minoritatea oamenilor normali și este ok.
Ce le pot spune celor cărora le este frică de contraziceri sau combat, este că atâta timp cât îți argumentezi punctul de vedere, este perfect. Iar dacă cineva a așternut aceeași idee pe care o aveam și eu, mie mi se pare foarte provocator să o rescriu/reinterpretez.
Nu trebuie să avem toți aceeași viziune, dar un dialog onest, relaxat și cu argumente, nu ne poate face decât bine. Din păcate am cam pierdut (ca societate) răbdarea unei șuete relaxate, dar blogul ăsta este un loc în care putem exersa și reînvăța acest lucru.
Una peste alta, aici este precum o cafenea vintage, în care pur și simplu te simți bine. De la un barista hâtru, până la muzica de fundal, totul este cozy.
Comentariu beton!23
Buna! Fac parte din publicul tinta de astazi- citesc zilnic de mult timp si nu am comentat niciodata. Habar nu am de ce – m-am gandit la asta de cand am vazut titlul articolului insa nu am un raspuns clar. Poate pentru ca citesc articolele tale la ore atipice cand oamenii normali dorm sau poate ca nu sunt obisnuita sa interactionez online( nu am cont pe nici o retea de socializare), nu stiu exact de ce. Astazi am scris pentru ca vreau sa va spun ca iubesc acest blog atat pentru articolele lui Mihai cat si pentru comentariile savuroase ale comunitatii. Va multumesc pentru ca imi faceti viata mai frumoasa ! Sa fiti sanatosi si norocosi in 2026!
Comentez rar, foarte rar. Abia am timp sa citesc articolul postat sau de multe ori îl citesc în două pauze. Abia la prânz reușesc să trec la secțiunea de comentarii, care apropo e savuroasa. De foarte multe ori comentariile sunt deja scrise și rezonează cu ideile mele. Așa că încă un comentariu cu aceeași părere mi se pare de prisos, așa că pun degetul pe mânuța verde. Nici gramatica nu mă da afară din casă, nici înainte să plec din tara și nici acum! Oricum scri foarte „mișto” și chiar daca nu sunt de acord cu vreo idee sau un articol, consider că e absolut normal sa avem și păreri diferite. Asa cum spuneau și alții, aici e blogul tau, casa ta, nu vin eu să intru cu bocancii in ea și să-mi impun punctul meu de vedere. Așa că continua sa scri ca până acum cu sinceritate și din punctul tau de vedere. Daca ajung la concluzia că subiectele dezbătute nu mai coincid cu valorile mele probabil am sa încetez să mai citesc acest blog. Până atunci cred că mai e cale lungă.
Eu sînt în categoria celor care comentează rar (mai des pe fb), deși citesc zilnic. Pentru că în majoritatea cazurilor părerile noastre coincid, de regulă citesc la serviciu (primesc articolul pe e-mail) și dacă nu e ceva ce necesită musai opinia auguste-mi persoane, trec la treabă.
Eu comentez rar, doar la subiectele la care nu mă pot abține, din doua motive:
– numărul de idei pe un subiect este limitat. De obicei se găsește altcineva sa enunțe și perspectiva mea, nu are rost sa mai poluez și eu pe aici.
– in general, lumea caută doar bias-uri de confirmare ( aici includem și comentatorii și autorii articolelor).
După 2 zile de bolit (nu de la mâncare) am zis să mă bag și eu în seamă (cred că e de la febră 😁). Nu țineam neapărat, dar am văzut atâtea meme-uri despre cei ca mine (care cică stau pe margine și pândesc) încât am hotărât să spun ceva doar pentru a lămuri aparținătorul blogului.
Eu de felul meu sunt introvertită și nu îmi place să mă bag in vorbă mai ales în grupuri bine închegate cum e cel de aici. Mi se pare că vă stiti toti asa de bine! De asta nu m-am bagat nici la concursuri, că mi se părea de prost gust să concurez împotriva celor din grup care, din punctul meu de vedere, erau mai indreptățiți sa câștige. Cred că am comentat o dată (poate de 2 ori) dar nici nu am mai avut curajul să reintru pe articol să vad ce am lăsat in urmă (la nivelul ăsta se introvertire sunt).
Sper să nu mă fugariți de aici doar pentru că nu comentez si poate o să devin mai “vorbăreață” cu timpul.
Zi frumoasă să aveți și un an nou minunat!
PS – La mulți ani celor ce își sarbatoresc azi ziua onomastică!
Citesc și regăsesc comentariul meu postat de ceilalți.
Dacă nu am ceva nou de adăugat, tac.
Eu am 66+ si nu mai sunt atât de „cool” nici in realitate nici in postări.
Am postat de câteva ori dar am simțit ca nu prea contează ce am scris.
Asa ca mai bine citesc comentariile, mă amuz iar ale
mele le țin pentru mine.
Nu, nu sunt frustrată doar ca prefer asa.
Voi mai răspunde unor postări care ma amuza sau imi face bine dacă scriu ceva despre mine, ceva ce poate nu am spus nimănui, chestii simple pe care le ridici la fileu.
În rest numai de bine, un An nou cu sănătate si multe , multe articole!
No, iaca de ce nu comentez 😊 Sunt abonată la blogul tău, dar intru să citesc articolele o dată la câteva zile și atunci e deja târziu să mai comentez. In plus, mi se pare că dacă n-am ceva inteligent de spus mai bine tac. Sărbători fericite!
Bună, Mihai! Te citesc de prin 2017, când am descoperit întâmplător blogul tău. Îmi amintesc că am stat atunci și am citit toate articolele din urmă. Eram însărcinată, reușisem să răcesc și eram în concediu medical, așa că am avut timp. De atunci, intru aici aproape zilnic, iar când nu reușesc, întotdeauna recuperez.
Nu am comentat niciodată până acum, motivul fiind că sunt mai rezervată în a-mi exprima opiniile pe internet, prefer să citesc ce scriu alți comentatori. De cele mai multe ori găsesc printre comentarii ceea ce aș fi scris și eu. E o comunitate foarte frumoasă aici, cu care rezonez.
Continuă să scrii, că o faci bine. Eu voi continua să te citesc și, cine știe, poate voi mai scăpa un comentariu pe aici, acum că am spart gheața. 🙂
Si eu sunt dintre cei care citesc zilnic de destul de mulți ani dar care nu comentează.
De cele mai multe ori, până termin de citit și comentariile, ce aș fi vrut să spun au spus deja alții.
Vă doresc tuturor sărbători minunate!
Buna! Si … un an nou mai bun, ca s-a dus Craciunul, pana am vazut eu postarea.
Cam asta ar fi motivul principal pentru care nu prea scriu (c-am mai scris de vreo cateva ori). Adica pana citesc eu, nu mai e de actualitate oricum.
Si-apoi … primul articol pe care l-am citit pe blogul tau a fost al Iuliei din alea cu … grasa mea interioara. Am ras cu lacrimi. Inca rad singura cateodata cand imi aduc aminte. Deci, cum sa stric eu frumusete de blog, cu niste comentarii insipide?
In rest, imi place ce citesc. In mare parte sunt pe-acolo, iar cand nu sunt si ma mai ia … „tasta” pe dinainte (am patit si de-astea si-mi cer scuze celor pe care i-am deranjat cu parerile contra) ma trezesc destul de repede.
Cum spunea cineva mai devreme: sunt musafir in casa ta. Imi place, ma simt bine, beau un pahar, iau un fursec … Iar cand nu-mi mai place imi iau la revedere si plec (uite, fac si versuri). De ce sa stric atmosfera?
PS sau LE (ca sa ma dau mare): Nici nu citesc chiar toate postarile. De fapt cred ca-i singurul blog pe care am intrat vreodata. Iar in ultima vreme incerc sa evit sa fiu „vizibila” on-line :)) ceva traume recente.
Dar tu scrie, ca eu citesc.
Eu comentez – nu foarte des – desi articolele (si comentariile) le citesc pe toate.
De regula o fac atunci cand cred ca pot aduce ceva in plus la discutie, am sentimente puternice despre subiect sau, mai rar, pentru a fi avocatul diavolului. Sau pentru a castiga un concurs 😛 (sa traiasca @FineStore si @MV).
Altfel ma rezum la a da un like parerilor cu care rezonez, a clatina din cap la unele replici provocatoare ale lui @JT sau a rade zgomotos in mijlocul biroului la unele ale lui @costicam sau @(alta)iulia (Welcome back Iulia! I missed you.).
Cand nu comentez o fac pentru ca parerea mea s-a exprimat deja, nefiind genul sfios sau care evita confruntarile daca crede intr-o idee.
Eu sunt la al doilea comentariu (primul a fost o sugestie pentru selecția motivului de report la postări Facebook extremiste, astfel încât reportul să se finalizeze).
Urmăresc blogul de câțiva ani, pentru articole și pentru comentarii, costicamusulmanu, Peredhil, Edelweiss sunt cei cu care rezonez cel mai mult.
Apreciez mult munca ta și această comunitate deosebită, însă nu am simțit nevoia să comentez, nu toate articolele sunt în sfera mea de interese și nu le (mai) parcurg pe toate (la filme, călătorii, mâncare avem gusturi diferite, mașinile nu mă pasionează, la concursuri nu particip în general).
Când rezonez cu un articol, deja au comentat mulți pro și, prin aprecierea acelor comentarii, consider că e un mod decent de „susțin aceeași opinie”, fără a crea repetiție, fără să vin cu nimic în plus.
Când nu sunt de acord, evit să scriu acest lucru deoarece, deși pot formula o opinie contrară într-un mod civilizat, au fost câțiva membri care au comentat în același mod civilizat, iar reacția primită a fost neașteptat de dură. Nu o spun ca reproș, doar că m-a surprins.
Nu aș fi spus oricum acest lucru din proprie inițiativă pe un blog personal, ci doar pentru că ai pus întrebarea din titlu și pentru că am regăsit același gând în câteva comentarii, ideea că opiniile diferite chiar formulate politicos și coerent nu par binevenite, ceea ce este dreptul autorului, însă nu stimulează exprimarea lor.
Nu evit schimbul de opinii diferite, comentez și argumentez în alte medii și contexte, la alți autori, iar acest lucru îmi consumă mult timp și energie.
Însă acest blog are un profil aparte pentru mine, am simțit să îl citesc mai mult ca pe o carte deosebită, datorită comunității valoroase și conținutului de calitate.
Citind acum nenumăratele comentarii, înțeleg că suntem mulți în acest „club de lectură” al acestui blog :). Sunt conștientă desigur că dacă nu ar mai comenta nimeni, nu am mai avea ce să citim.
Consider însă că este în regulă ca fiecare dintre noi să facă ce simte că i se potrivește: unii dintre noi se simt bine citind și comentând, alții doar citind, alții au depășit bariere și își propun mai mult.
Am apreciat mult reacția ta și încurajările pentru acest segment fragil, cu siguranță cred că a contat enorm pentru ei.
Deasemenea, și alți membri au avut aceeași atitudine de apreciat.
Sunt și câteva comentarii în care unii membri spun că ar trebui să și dăm puțin înapoi comunității, nu doar să primim, este și acesta un bun punct de vedere, am reținut și am notat, pentru viitor :).
Îți mulțumesc sincer pentru acest spațiu special și pentru această comunitate deosebită, este meritul tău în primul rând!
Sărbători cu bine tuturor!
Bună, Mihai,
Te citesc cred de aproape 6 ani, zilnic sau aproape zilnic. Când nu reușesc să citesc, recuperez de îndată ce am timp. Sunt posesoarea unui mult râvnit termos, așa că îmi amintesc mereu de blogul tău, chiar și în vacanțe. De foarte curând am devenit și fericită „mămică” de Austral, de care m-am îndrăgostit aici, din pozele și poveștile tale. Tot de aici am descoperit-o și pe Mara.
Am comentat de vreo 4 ori. De ce nu mai des? Pentru că te citesc de obicei în tramvai, în drum spre birou și până să ajung să pot scrie, mi se pare că s-a zis deja totul. Și azi cred la fel, doar că mi-am impus să nu citesc comentariile celorlalți. Apoi, am tendința să scriu mult, așa că de multe ori mă răzgândesc și șterg tot, ca să nu fiu plictisitoare.
Îmi dau seama că e vorba despre percepțiile, fricile și reținerile mele, nu despre tine și ceilalți. Voi lua acest articol ca pe o încurajare și voi încerca să fiu mai activă, așa că îți mulțumesc (și) pentru asta.
În general din comoditate. Câteodată nu comentez pentru că aș avea prea multe de spus și nu sunt sigură că pot să exprim corect ceea ce vreau, alteori, bineînțeles, nu am nimic de zis .
Îmi place să citesc comentariile de pe blogul tău si uneori mă regăsesc în ele !
Comentez foarte rar pentru ca, desi imi place sa scriu si consider scrisul (si cititul) in romaneste cam singura mea legatura cu tara in ultimii douazeci si ceva de ani, am ajuns la varsta de putin peste 50 cand am adus procastinarea la nivel de arta. Pana ma apuc eu sa comentez la vreo postare apar alte doua sau trei (postari) la care as comenta si deja e prea tarziu 😊
Răspund din calitatea mea de comentac rar.
La mine primul motiv e timpul. Nu comentez că apoi mă tentează răspunsurile și tot intru și nu am timp să mențin vreo discuție.
Al doilea motiv ar fi că mereu citesc pe bucăți, văd câteva comentarii, rețin o idee, am și eu o părere, iar dacă nu scriu imediat, apoi pierd șiru.
Și al 3 lea motiv ar fi că simt că sunt suficiente păreri pe internet, nu moare nimeni fără ale mele.
Bună seara! Urmăresc blogul de ceva vreme, sunt interesante subiectele abordate dar și mai interesante mi se par comentariile. De ce nu comentez și eu? Nu prea știu… îmi este greu de foarte multe ori să exprim ideile în scris pentru că fac lucrul ăsta foarte rar. Atât. Un An Nou cu tot ce vă doriți!🎉
Bună, Mihai,
Este un pic mai târziu, dar vreau și eu să las un comentariu, pentru că ne-ai rugat să răspundem. Nu prea comentez pentru că citesc târziu, seara, când articolul a fost publicat deja de multe ore și s-au strâns numeroase comentarii. Citesc de câțiva ani, citesc cu multă plăcere, ai un stil spumos, iar comentariile sunt sarea și piperul fiecărei zile.
Folosesc ocazia pentru a-ți ura Sărbători fericite, liniștite, tihnite, alături de Mara, de fete, de pisici, de
toți cei dragi. Un mare mulțumesc pentru efortul de a scrie zilnic, pentru munca de documentare, pentru replicile acide, pentru starea de bine pe care ne-o aduci în case.
La mulți ani! Un An Nou așa cum ai nevoie!
Eu comentez numai cînd chiar am ceva de spus, mai ales dacă e să răspund la o întrebare, să ajut cumva cu o informație, și numai dacă apuc să scriu în primele ore ale zilei și nu repet ceva ce s-a scris deja de mai multe ori de către alții. Probabil cu gîndul de a nu încărca inutil rubrica de comentarii.
Deci comentariul ăsta e un bun exemplu de comentariu nescris, de aia îl și scriu. În mod normal nu l-aș fi scris, pentru că abia dacă respectă una dintre condiții: ajută cu informații. Și fiindcă mai toate motivele de mai sus au fost deja pomenite, adaug un motiv tehnic (pe care nu l-am văzut mai sus la o citire rapidă) pentru care nu apuc să scriu în primele ore: nu m-am obișnuit încă (și probabil așa va rămîne) să scriu de pe telefon. Și cum de multe ori deschid laptopul abia spre seară, chiar dacă am citit dimineață articolul pe telefon, nu mai comentez.
Exact asta ilustrează și comentariul ăsta: n-am mai deschis laptopul din Ajun de la prînz pînă acum. Adică de 4 zile.
Prezent. Citesc zilnic, am 4-5-6 oameni pe care îi urmăresc, pe fiecare din alt motiv dar toți aveți talent în a așeza cuvintele unele lângă celelalte. Nu mă dau în vânt după a comenta, nu se înghesuie lumea să mă cheme la petreceri, nu îmi place să ies în evidență. Dar sunt aici.
Bună ziua la toată lumea! Las și eu un mic comentariu aici.
Începusem să prind curaj să las comentarii acolo unde cred eu ca aveam ceva de spus, dar din 2024 mi s-a schimbat viața (în bine) și am devenit mămica unui omuleț micuț și cam tot de pe atunci timpul mi-a fost limitat.
Citesc articolele cu întârziere de o zi sau două sau am zile la rând când, deși vreau să citesc ceva din ce ai postat, nu am timp. Dovada faptului ca abea azi, la 3 zile dupa ce ai postat acest articol, am reușit să-l citesc (trebuie sa recunosc ca am articole pe care nu am apucat sa le deschid deloc).
Nu mai știu exact de câți ani îți citesc articolele, dar stiu insa ca mereu ma lasa cu un zâmbet pe față și cu puțină relaxare.
Iar numele sub care am postat, pentru ca mi-a fost cumva rușine cu toate ca sunt în spatele unor taste, a fost “Hastagnuconteaza”. Îmi plac tare articolele tale și ale Iuliei, sunteți oameni faini și de calitate.
Va multumesc ca existați!
Sărbători cu bine și un an nou mai bun și mai frumos!
P.s. Sper să apuc să citesc la timp și poate să reușesc să mai și comentez.
Felicitări pentru omuleț!
Sărbători fericite! 🤗
Mulțumesc frumos!
Da, citesc cu regularitate inclusiv comentariile, multe din ele interesante, frumoase, hazlii. Simt că nu pot aduce nimic in plus comentând, dar dau multe inimioare celorlalți. Sărbători fericite !
Ahhh, FMM….ca de obicei, sunt printre ultimii si la acest party.
In cele cateva zile libere de Craciun, zile in care am stat cu familionul extins si nu am mai accesat online-ul deloc, s-au intamplat atat de multe!
@MV, te citesc cu mare drag, am si comentat de cateva ori, si nu doar pt concursuri. De cele mai multe ori, cand apuc sa citesc ce ai scris in ziua respectiva – recte pe la pranz, deja s-a spus tot ce as fi vrut sa spun. Asa ca mai dau niste like-uri….unele comentariile sunt mega-savuroase.
M-ai ajutat de foarte multe ori, exact cand am avut nevoie – cu sfaturi sau situatii povestite pe care le-ai scris la momentul potrivit pt mine. Unul dintre momentele astea a fost cand te-ai lasat de fumat cu 2 sapt inaintea mea. Si articolele despre dentist/slabit/sport, pe care le-am si dat fwd oamenilor despre care stiam precis ca au nevoie. Sau articolele despre filme/seriale. Sau articolele despre diversele situatii in care m-am regasit pe deplin – exemple cu „viata bate filmul” (vezi intamplari de la sala/bazin) sau exemple cand facerea de bine, incest se numeste. Si tot asa, muuulte si marunte.
Am si schimbat cateva propozitii la un mom dat (pe FB mi se pare), cand erai la mare cu piciorul faultat.
Stiu ca nu ai timp sa raspunzi tuturor, dar atunci cand mi-ai raspuns, asa de tare m-am bucurat! M-am simtit bagata in seama 🙂
In fine, e nasol ca ai fost dezamagit de prieteni/cunoscuti/amici…nu e nici prima, nici ultima data.
On that note: Sper ca ai avut sarbatori frumoase, La multi ani in noul an si tie si fetelor!
Boss, în primul rând din comoditate(sic). Rezonez cu majoritatea postarilor, unele chiar mi-au atins coardele sensibile. Însă, cum au spus și „antevorbitorii” mei, de cele mai multe ori mi se pare că ce as fi avut de spus a fost deja exprimat. Asa ca… Spor și lamulțean!
Fiind ocupata cu a face nimic de sarbatori (fie ca lumina!), comentez si eu azi, ca ce sa si faci cand lucrezi pe 29 decembrie?
Citesc blogul tau de multi ani, dar am inceput sa comentez recent si destul de rar (comparativ cu faptul ca citesc TOATE articolele – cand sunt plecata si revin citesc si din urma, ergo iata-ma)
Asadar, de ce nu prea comentez:
– nu-mi place sa ma expun pe neti, sunt atenta la ce pun pe fb, singurul meu cont de social media; de ce? ca mi se pare ca lumea e extrem de polarizata si orice parere e un subiect de cearta si nu-mi place sa ma cert; sa argumentez in contradictoriu da, dar cei mai multi oameni vor de fapt doar sa se certe
– daca sunt de acord cu tine, nu stiu ce as putea spune mai mult decat „da, sunt de acord” si de cele mai multe ori sunt in asentimentul tau
– cateodata esti foarte incisiv cu oamenii care te contrazic, asa ca nu-mi mai vine sa comentez. Tu zici ca le-o retezi celor care te jignesc, dar cateodata zici ceva si apoi mai voalat sau chiar direct: cei care nu sunt de acord cu mine sunt prosti De cele mai multe ori sunt de acord cu tine, dar daca nu sunt? vei reactiona exploziv la un cuvant care ti se pare aiurea? Sau ai impresia ca oamenii te jignesc, cand mie, din exterior, nu mi se pare. Inteleg ca tu te expui pe net cu nume, prenume si poza, pe cand eu nu am parte de jdemii de injuraturi si comentarii nasoale, asa ca inteleg de unde vine fitilul scurt. Si daca nu esti de acord cu ce zic aici, agree to disagree, ignora. Daca ti-au mai zis si altii asta, poate fi subiect de reflectie (sau nu, ca nu-ti zic eu ce sa faci). Dar fiindca ai intrebat, am raspuns.
De ce (mai) comentez (la inceput mai rigid, apoi mai relaxat, dar mai am pana ajung la cum sunt eu in viata offline):
– ca sa stii ca nu vorbesti singur, am fost profesoara si cunosc foarte bine sentimentul asta nasol
– pentru ca desi nu vreau sa ma expun, vreau sa ma exprim; cred ca multi oameni nu pot pune in cuvinte foarte clar acest sentiment, dar el exista
– ca sa-ti iasa KPI cand iei banii de la globalisti :))) serios acum, cand ai inceput articolele sponsorizate m-am simtit ciudat, gen eu am venit sa citesc blogul tau si tu imi bagi publicitate pe gat. Nu te enerva, povestea are final fericit. Tot citind pe subiect la Lorena Lupu (cred ca a fost prima care a abordat subiectul asumat, acum mult timp si in mod repetat), mi-am dat repede seama ca sentimentele mele sunt absurde si ca eu chiar nu platesc nimic sa citesc ceva ce ma amuza, binedispune sau ma indispune, dar in orice caz ma intretine. Asa ca mi-am propus sa comentez la articole sponsorizate, pana acum doar unde chiar am folosit (finestore), dar voi incerca si la altele.
Ti-am mai zis, te admir pentru curajul de a te expune online, plus perseverenta, si ma bucur ca traiesti din asta, pentru ca e chiar greu.
Hai c-am scris romanul si de data asta.
Intru pe blog cam o data pe saptamana (deja de cativa ani) si citesc ce mai e nou, ma amuz de multe ori si la articole si la comentarii :)) Dar nu comentez… Sunt mai mult in rolul de observator, nu am comentat aproape niciodata nici pe fb, nici pe alte bloguri… Astazi fac exceptie, la indemnul tau, sa simt ca fac parte si eu din comunitatea asta de oameni faini, care comenteaza sau nu, dar care te urmaresc 🙂
Eu nu scriu comentarii pentru ca mi-e teama ca sunt interpretate gresit. Ma consum mult daca intru in polemica, asa ca in general nu comentez.
La tine citesc des, cred ca nu imi scapa nimic.
Ma bucura, in schimb, cei care comenteaza. Comentariile mi se par savuroase si aduc plus-valoare postarilor. Cand ma potrivesc in opinii (si aici se intampla des 🙂 ), ma bucur si mai si.
Comentez rar de tot din varii motive.
Nu am tastatura cu diacritice, locuiesc de mai bine de 15 ani in afara tarii si ma straduiesc cat pot sa invat 2 copii crescuti aici si un neamt limba romana. Cu neamtul e chiar amuzant. Au fost insa cateva exprimari mai dure catre alti comentatori ce au facut greseli si apreciez o observatie facuta cu empatie dar n-am chef de interactiuni cu bocanci.
Am apreciat filmuletele de gramatica. F faina idea, sarutmana!
Un alt motiv pentru care nu comentez este si faptul ca pareti gasca cool din liceu cu care nu aveam niciodata ce povesti caci ai mei m-au tinut sub papuc pana am plecat la facultate si apoi din tara. E greu tare sa intri si sa fii acceptat in gasca cool, fie ea si doar virtuala cand ai crescut un outsider, te -ai obisnuit sa observi si sa fii invizibi.
Incerc sa ma expun cat mai putin pe internet si sa fiu nu asa de vehementa in opinii.
Atunci cand nu ai talent la scris, este greu sa te exprimi interesant si autentic.
Am folosit Finestore. Nu particip la concursuri. Imi plac articolele despre masini.
Nu suntem pe aceeasi lungime in materie de calatorii: de exemplu am fost asta vara o sapatama in Delta ( Mila23 – Sulina) cu caiacul si dormit la cort (copii si neamt la pachet), am facut 14 zile vacanta in Slovenia din care 7 zile cu bicicleta+ bagaj si dormit unde gaseam+ 7 zile urcat pe munti la picior. Deci nu .. nu suntem compatibili pe acest segment.
Te citesc cu drag insa.
Timiditate, sindromul impostorului, simt acut al ridicolului, senzatia ca faci poc! intr-o zi si versi tot din tine in capul unora care nu au nicio vina… Chestii din astea soft … 😁 Dar citesc blogul asta de mult peste 12 ani. 😊
Salut, Mihai. Sunt un cititor fidel, chiar dacă comentez rar. Cred că un comentariu trebuie să aducă valoare discuției. Dacă nu am ceva relevant de adăugat prefer să mă delectez cu ce scrii tu.
Mihai, de multe ori nu citesc articolul în ziua când e postat și mi se pare ridicol să comentez după spartul târgului. Poate e și puțin egoism din partea mea (când citesc iau, când scriu dau). Oricum îți mulțumesc pentru perseverența cu care ții deschisă această fereastră către România, foarte utilă pentru cineva plecat de 11 ani. Cu prietenie, Ciprian
Deși discuția a avut loc acum ceva timp, m-am hotarit și eu sa raspund la întrebarea asta delicată…
Între București si Toronto sint 7 ore diferența. Asta desigur nu e o scuza.
Eu am un obicei foarte prost si condamnat de doctori: ma trezesc in toiul nopții, pe la 1-2 am si nu mai pot adormi. Si in loc sa număr oi , eu insfac telefonul si merg direct la blogul lui MV. Citesc cu pofta enunțul, dar si comentariile. Si fac asta de vreo câțiva ani. Problema este ca la ora aia nu pot scrie comentarii pentru ca nu vreau sa il scol pe soțul care doarme cu gingășie.
In timpul zilei ma iau cu ale vieții si ramin in urmă cu comentariul….
Noroc cu timpul liber, acum de sărbători…
Știu ca suna absurd, dar na…ai vrut motivul!!!
Bună, @Silvia. Nu sunt sigură dacă am înțeles de ce nu poți scrie pe telefon în timp ce soțul doarme, poate telefonul are setat vibrații/sunet la tastare (în unele cazuri, implicit)?
Cred că știi că această opțiune se poate dezactiva și se poate tasta în mod silențios (întreb acest lucru deoarece am întâlnit persoane cu telefonul setat în acest mod și nu știau ca se poate schimba, era deranjant și pentru ei și pentru cei din jur).
M-am tot ținut să răspund la acest articol atunci când l-am citit prima dată, dar m-am luat cu altele. De pe feed-ul tău din Facebook s-a dus în spate că deja e vechi dar uite că l-am regăsit aici în top. Revenind. Nu știu alții, dar eu ,,nu zic nimic,, pentru că mi se pare redundant să îți las un comment pe Facebook la articolul pe care l-am citit atunci când simt că am ceva de zis și să las același comment și aici pe blog, sau un comentariu asemănător. Chiar dacă articolul îl citesc aici, revin pe wall-ul tău de Facebook și răspund acolo. Așa m-am obișnuit.
Și așa meteahna acestui popor e că ne pricepem la toate.
Uneori e mai bine să asculți și alte păreri decât să ții neapărat să o afișezi pe a ta. Acesta este răspunsul! 😁