Prieteni, lucrurile stau în felul următor: după cum știți, în ultimii trei ani ziua de sâmbătă a fost terenul de joacă al Iuliei. Nu știu cât v-a bucurat pe voi asta, deși se pare că pe mulți v-a bucurat, dar pentru mine a fost ca apa rece de izvor pentru o căprioară însetată.

Procrastinarea mea a răsuflat ușurată din toți rărunchii, știind că nu trebuie să-mi bat capul cu ziua de sâmbătă. Dar, cum toate lucrurile bune au și-un sfârșit, se pare că ne-am întors unde eram acum trei ani.

Ok, în cazul Iuliei există mari șanse ca lucrurile să nu fie definitive, ci doar temporare, dar asta nu încălzește cu nimic lenea mea congenitală.

Prin urmare, ce voiam să vă propun: dacă nu vreți ca ziua de sâmbătă să fie fără articol, pentru că nu văd ce m-ar putea face să mă ridic de pe canapea și să mă pun la laptop, aveți voi șansa s-o umpleți cu ceva, respectiv cu articole.

Așadar, dacă vă simțiți inspirați, dacă credeți că aveți ceva de spus sau dacă pur și simplu vă vine o idee de articol mișto, simțiți-vă liberi să dați drumul creativității.

Scrieți orice vreți, nu mă interesează subiectul, după care trimiteți-mi textele la adresa de email de aici. Iar eu, ca un despot absolut, voi hotărî dacă există ceva demn de a fi publicat sâmbăta.

Stați liniștiți că nu o să fiu foarte exigent. Știu că există șanse foarte mari să fie prima oară când faceți asta, deci voi fi mai mult decât indulgent.

Așadar, dacă vă simțiți inspirați, dați drumul la scris! Eu sunt aici și vă aștept textele. Dacă e.

Oricum ar fi, tot mă voi ruga Bărbosului să revină Iulia cât mai repede.

Deci, se simte cineva demn urmaș al lui Hemingway?