Mai mult ca sigur articolul de ieri (în care le explicam celor de la Uber că nu e vina clienților că anulează curse, ci a șoferilor lor nesimṭіṭі) a fost share-uit pe vreun grup de uberiști.

Este singura explicație pentru care azi dimineață am găsit cel puțin 30 de comentarii de la șoferi de Uber, după care, până la prănz au continuat să vină măcar încă pe atâtea. Și încă vin, dar nu în același ritm.

Una peste alta, să zic c-au fost undeva la 60-80 de comentarii de la uberiști.

Partea ușor neplăcută pentru ei este că nu le-am lăsat comentariile. De ce, păi din mai multe motive.

Primul, și cel mai important, ar fi că erau pline de înjurături și cuvinte obscene. Nu doar la adresa mea, ci a multor comentatori de pe aici. N-aveam de ce să las așa ceva.

Păcat, ar fi meritat să vedeți în ce hal erau scrise, termenul „agramat” este un eufemism pentru modul în care erau scrise. Dacă le ziceai de cratime, aveau impresia că-i înjuri de mă-sa. Scuze, de măsa.

Al doilea motiv ar fi că acel gen de comentarii nu aduce niciun fel de plus valoare blogului. Nu-mi folosește la absolut nimic să am pe blog niște comentarii pline de înjurături și cuvinte obscene.

Iar al treilea ar fi că erau comentarii de tipul „am zis ce-am avut de zis, a doua oară nu mai intru aici”. Nu las genul ăsta de comentarii pentru că dacă vrea cineva să le răspundă sau să intre într-un dialog, vrea degeaba, nu are cu cine.

Ca să fiu sincer până la capăt, au existat și vreo trei-patru comentarii pline de bun-simț și scrise într-un limbaj normal. Toate erau de la șoferi de Uber, normali la cap, care pur și simplu au vrut să explice cum se văd lucrurile de la ei, fără sa simtă nevoia să-și bage organe în rudele decedate ale celor de pe aici. P-astea le-am lăsat, le găsiți la articol dacă vreți să citiți.

Altfel, motivul pentru care am scris acest text de-abia urmează. Toți, dar absolut toți uberiștii ăia care mă (și ne) înjurau au avut unul și același discurs, doar cuvintele folosite difereau.

Ideea de bază era asta: săracilor, luați tramvaiul dacă n-aveți bani de Uber. Mă rog, scris agramat, după cum ziceam.

Iar a doua idee care se desprindea ca un fir roșu era să explice cât de grea e meseria asta, cât de mult muncesc ei și cât de nesimțiți sunt clienții care nu apreciază eforturile lor.

Moment în care o să vin și eu să le spun că nu i-a obligat nimeni să facă Uber. Și dacă se simt așa de nasol, poate ar fi cazul să-și ia o meserie mserie mai ușoară care să le aducă și satisfacții. Cum ar fi agricultura, de exemplu, sau construcțiile. Că porumbul nu se plânge dacă nu știi să-l prășești, nici roaba că o cari prea lent.

Ă, ce ziceți, nu e o idee bună?

Da, știu, nu e, că vouă vă place munca la fel cum îi place măgarului bâta, nu sunteți în stare decât să stați cu covrigul în mână, asta e tot ce-ați reușit să scoateți de la viață.

De-aia nu vă căutați altceva, deși Uber poate sa facă și-o maimuță dacă o dresezi bine. Iar la modul în care înțelegeți voi să faceți voi Uber, maimuța aia poate să fie extrem de nesimțită, că n-o să observe nimeni.

Vă pup, sper să-l share-uiți și p-ăsta.

P.S. Ca să fie clar, mă aderesez strict nesimțiților, că știu sigur că există și șoferi de Uber profesioniști, corecți și dedicați muncii lor. Nu cu ei vorbesc.